Acesta este primul dosar din istorie în care Concurenţa închide o investigaţie utilizând o procedură excepţională - respectiv acceptarea unor angajamente asumate de companiile "anchetate". Operatorii telecom şi-au asumat în scris obligaţia de a-şi selecta după principii obiective şi nediscriminatorii distribuitorii de cartele şi coduri de reîncărcare prepay.
Consiliul Concurenţei (CC) a închis cele două investigaţii lansate în urmă cu aproape trei ani de zile care vizau existenţa unor înţelegeri ilegale între Orange, Vodafone şi Cosmote şi distribuitorii lor în legătură cu vânzarea de cartele de reîncărcare preplătite după ce operatorii de telecom şi partenerii lor comerciali şi-au asumat o serie de angajamente de a încheia contracte cu noi prevederi, care să stimuleze competiţia, potrivit datelor publicate pe pagina web a autorităţii.
Deciziile de acceptare a angajamentelor şi de întrerupere a investigaţiilor pentru cei trei operatori au fost luate de plenul Consiliului Concurenţei în data de 6 iunie, potrivit documentelor de pe pagina web a CC. "În consecinţă, investigaţia declanşată prin Ordinul nr. (...)/09.11.2009 emis de preşedintele Consiliului Concurenţei se închide prin prezenta decizie", potrivit documentelor citate.
Cele două investigaţii au fost iniţiate în noiembrie 2009 după ce Proton Tehnologies - o companie preluată de Vodafone - a făcut plângere că Orange şi distribuitorii săi refuză să îi mai vândă cartele şi coduri de reîncărcare. În paralel cu această anchetă, CC a deschis din oficiu şi o investigaţie asupra practicilor comerciale ale Vodafone şi Cosmote în vânzarea de cartele şi coduri de reîncărcare, care a vizat întregul lanţ de distribuţie al operatorilor. CC nu a anchetat şi posibile înţelegeri între Orange, Vodafone şi Cosmote.
Acestea au fost unele dintre cele mai importante investigaţii aflate în lucru la CC în ultimii ani: vânzarea de cartele şi de coduri de reîncărcare pentru cartelele preplătite de telefonie mobilă este un business de aproximativ un miliard de euro pe an, în care sunt implicate sute de companii şi în care operaţiunile comerciale sunt realizate prin aproximativ 50.000 de puncte de retail, conform CC.
În România există aproximativ 14-15 milioane de cartele preplătite active de telefonie mobilă, pentru care clienţii cumpără, de regulă, lunar credit care să le permită iniţierea de apeluri, trimiterea de SMS-uri sau navigarea pe internet. Ancheta CC a vizat modalitatea prin care fiecare dintre operatori îşi alege distribuitorii şi subdistribuitorii de cartele şi coduri de reîncărcare şi în ce măsură regulile fiecărui jucător din telecom nu încalcă legea concurenţei.
Ancheta CC a vizat aceste aspecte întrucât zecile de mii de unităţi de retail care vând cartele şi coduri de reîncărcare pentru cartelele preplătite de telefonie mobilă preferă să încheie un singur contract prin care să cumpere produse pentru toţi marii operatori, iar în condiţiile în care un distribuitor nu poate oferi produse de la Orange, Vodafone sau Cosmote riscă să fie scos de pe piaţă.
Procedura de închidere a unei investigaţii prin acceptarea unor angajamente de stimulare a competiţiei pe piaţă de către companiile vizate de "anchetă" este una excepţională şi a fost introdusă prin noua Lege a concurenţei, care a intrat în vigoare anul trecut. Investigaţia care a vizat Orange, Vodafone şi Cosmote a fost prima închisă de CC prin utilizarea acestei metode excepţionale, iar în aceste condiţii procedură a durat mai mult de un an de zile, perioadă în care CC şi operatorii au discutat pe marginea angajamentelor.
Acesta este un caz de referinţă pentru că astfel s-a creat un precedent important - posibilitatea închiderii unei investigaţii fără aplicarea de sancţiuni pentru eventuale încălcări ale legii din trecut. Practic, aceste încălcări nu au fost confirmate pentru că nu s-a mai finalizat investigaţia declanşată iniţial. Este la latitudinea Consiliului în ce cazuri poate accepta astfel de angajamente şi când consideră că nu e cazul, ci trebuie finalizată investigaţia şi aplicate eventual sancţiuni. Decizia depinde în mare măsură de nivelul de încredere al CC că poate proba sau nu anumite încălcări ale legii pe care le bănuieşte, dar şi de încrederea că se pot obţine efecte pozitive în piaţă doar prin asumarea de angajamente de către părţile implicate.
Procedura nu este obligatorie pentru cei investigaţi, ci voluntară - deci ar fi fost posibil ca părţile investigate (Orange, Vodafone şi Cosmote în acest caz) să spună că preferă să-şi asume riscul finalizării investigaţiei.
Prin lipsa unui precedent similar, acesta a fost un caz dificil de instrumentat atât pentru Consiliu, cât şi pentru operatori şi echipele lor de avocaţi. Procedura de finalizare a angajamentelor a durat din ianuarie 2011 până în iunie 2012. Orange a fost asistată de David & Baias şi Stoica & Asociaţii, Vodafone de Peli Filip, iar Cosmote de Dima & Asociaţii.
Este posibil ca utilizarea acestei proceduri de către CC să fi avut în vedere şi faptul că autoritatea a aplicat recent nişte amenzi record pe piaţa de telecom în dosarul "Netmaster": Orange - 32 milioane euro şi Vodafone - 28 milioane euro. În acel dosar singura companie care nu a fost amendată a fost Romtelecom, care a fost asistată în investigaţie de avocaţii de la Dima & Asociaţii şi Stoica & Asociaţii. Orange a lucrat cu David & Baias şi Stoica & Asociaţii, iar Vodafone cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) şi Stoica & Asociaţii.
Prin angajamentele semnate cu CC operatorii telecom şi-au asumat obligaţia de a stabili politica de comisioane şi discounturi pentru parteneri în mod transparent şi să urmărească stimularea performanţei acestora în vederea creşterii portofoliului de produse preplătite ale operatorilor. "Astfel, limitele de credit urmează să fie stabilite pe categorii de produse preplătite în funcţie de criterii obiective şi predeterminate, transparente şi uniforme, luând în calcul istoricul de colaborare cu partenerul în cauză şi informaţiile privind bonitatea acestuia. În orice caz, distribuitorii pot achiziţiona produse preplătite peste valoarea limitei de credit, cu plata la data livrării ori prin constituirea unei scrisori de garanţie bancară în favoarea operatorilor", conform deciziilor CC.
De asemenea, operatorii se angajează ca partenerii contractuali să dobândească deplină libertate de a comercializa produsele preplătite, fără aprobare prealabilă, limitarea sau monitorizarea ulterioară în scopul restricţionării de orice tip a teritoriilor sau punctelor de vânzare.
Cum funcţionează piaţa de reîncărcare a cartelelor prepay
Produsele preplătite de telefonie mobilă sunt distribuite în principal fie în format fizic (cartele razuibile), fie în format electronic (coduri de reîncărcare electronică), arată Consiliul Concurenţei.
Distribuţia cartelelor răzuibile: în acest caz distribuţia se realizează în maniera obişnuită pentru un bun în format fizic. Operatorul de telefonie mobilă vinde cartelele răzuibile către unu sau mai mulţi distribuitori autorizaţi, care apoi comercializează aceste produse către subdistribuitorii subsecvenţi şi/sau direct către anumite puncte de vânzare. Distribuţia cartelelor de reîncărcare electronică cu cod - acest sistem presupune existenţa unor terminale prin intermediul cărora se pot vinde produsele de reîncărcare electronică ale operatorilor de telefonie mobilă (Orange, Vodafone şi Cosmote).
În consecinţă, primul lanţ de distribuţie (cei care deţin platformele IT - numiţi şi furnizori de soluţie) încheie contracte cu toti operatorii de telefonie, pentru ca apoi prin acelaşi contract să vândă toate produsele preplătite de telefonie mobilă ale operatorilor diverşilor subdistribuitori din piaţă. Furnizorul de soluţie prestează pentru operatorul de telefonie mobilă servicii de gestionare a stocului virtual de coduri de reîncărcare în vederea distribuţiei de servicii de reîncărcare electronică de către distribuitori către utilizatorii finali. Societăţile care deţin aceste platforme IT acţionează fie în calitate de prestator de servicii, fie în calitate de distribuitori. În primul caz, platforma IT este conectată la sistemul operatorului de telefonie mobilă, pe de o parte, iar de cealaltă parte, în unităţile de retail sunt instalate terminalele de reîncărcare.
La momentul la care un terminal de vânzare solicită reîncărcare electronică pentru un client, această solicitare tranzitează platforma prestatorului de servicii către operatorul de telefonie mobilă, în acest mod acesta din urmă realizând o vânzare în nume propriu. În situaţia în care societăţile care deţin platforme IT acţionează în calitate de distribuitori,operatorii de telefonie mobilă transferă către aceste societăţi un stoc de coduri PIN de reîncărcare, pe care le comercializează în nume propriu. Solicitarea unităţii de retail nu ajunge la operatorul de telefonie mobilă, întrucât deţinătorul platformei IT deţine acest stoc şi este capabil să îndeplinească cererea.
Pot exista mai multe verigi pe lanţul de distribuţie până la vânzarea acestora către consumatorul final. Ultimul lanţ de distribuţie este reprezentat de unitătile de retail care deţin terminale de reîncărcare electronică - POS-uri (atât magazine specializate în comercializarea produselor şi seviciilor de telefonie mobilă, cât şi magazine nespecializate ñ mici magazine, magazine tradiţionale, supermarketuri, hypermarketuri etc.).
Estimativ, în România există peste 50.000 de astfel de puncte de vânzare. În vederea satisfacerii cerinţelor tuturor consumatorilor de pe piaţa de retail a acestor produse, punctele finale de vânzare sunt interesate să aibă spre comercializare produsele tuturor operatorilor de telefonie mobilă. Astfel, în vederea asigurării necesităţilor punctelor finale de vânzare, distribuitorii încheie contracte cu cei trei operatori de telefonie mobilă pentru achiziţia acestor produse.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
