Business Hi-Tech

Conferinţa „Finanţăm businessul tău“: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest vine cu o abordare nouă: injecţie de capital de 37 mil. euro în start-up-urile şi IMM-urile din regiune, prin crearea unui accelerator şi a unui fond de venture capital. „Sădim seminţele unui posibil unicorn în regiunea Vest“

Adrian Seceleanu, jurnalist ZF (primul din stânga), a moderat şi panelul dedicat discuţiilor despre ecosistemul de acceleratoare şi fonduri VC, la care au participat: Aneta Stoica – ADR Vest (a doua din stânga), Matei Dumitrescu - Roca X & Commons Accel (al treilea din stânga), Marius Ghenea - Catalyst (în centru), Ciprian Man - Growceanu (al doilea de la dreapta), Cristian Dascălu - Gapminder & Techcelerator (primul din dreapta) şi, de la distanţă, Cristian Munteanu - Early Game Ventures (a cărui imagine este proiectată deasupra participanţilor din sala de conferinţă).

Autor: Adrian Seceleanu

11.04.2022, 11:07 2181

♦ Acceleratorul va oferi şi granturi şi runde de finanţare de tip seed şi va avea un buget de 8,5 mil. euro. Fondul de venture capital va avea o alocare de 28,5 mil. euro ♦ „Noi vrem să începem o colaborare şi vrem să deschidem cât se poate de tare activitatea noastră spre fondurile de investiţii şi acceleratoare“, spune Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

Agenţia pentru Dez­vol­tare Regio­nală Vest (ADR Vest) va aloca fonduri de aproape 40 mil. euro pentru susţinerea companiilor printr-o nouă formă de finanţare - crearea unui accelerator şi a unui fond de venture capital - cu obiectivul de a contribui la dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri şi IMM-uri inovative şi de a crea condiţiile necesare pentru ca în viitor un proiect antreprenorial din regiune să atingă o evaluare de un miliard de dolari / euro şi să obţină astfel statutul de „unicorn“, au spus reprezentanţii agenţiei în cadrul eveni­men­tului „Finanţăm businessul tău“, organizat în Timişoara în data de 5 aprilie.

La eveniment au participat şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Băncii Europene de Investiţii, ai Ministerului de Dezvoltare şi Politică Regională din Polonia dar şi unele dintre cele mai puternice voci din ecosistemul local de acceleratoare şi fonduri de capital de risc dedicate start-up-urilor şi companiilor de tehnologie. Ziarul Financiar a fost partenerul media al evenimentului la care au participat peste 100 de persoane.

Utilizarea acestor noi forme de finanţare de către ADR Vest este posibilă în contextul descentralizării, a punctat în deschiderea evenimen­tului Sorin Maxim, directorul general al agenţiei.

„Cu nemijlocita implicare a dom­nului ministru Marcel Boloş avem programe regionale care au şansa să personalizeze altfel programele pentru investiţiile şi pentru businessurile dumneavoastră. Practic ne aflăm în prima situaţie în care planificarea este dublată de alocarea financiară pentru a putea implementa măsurile şi strategiile pe care le-am făcut. Până ajungem la finanţare şi la ghidurile pe care dumneavoastră le vedeţi, este parcurs un program, un proces destul de îndelungat pe care dumneavoastră nu-l vedeţi, dar care durează destul de mult, chiar şi doi-trei ani de zile şi acolo de fapt se decantează viitorul, acolo sunt condiţii, ghiduri, sume şi alte lucruri care după aceea nu se mai pot corecta foarte uşor şi de aceea am intervenit destul de mult şi am făcut un efort să corectăm acest parcurs. Instru­mentele financiare sunt practic al doilea nivel de sofisticare al fon­durilor, după granturi.

Mulţi dintre dumneavoastră au accesat sau poate cunosc ce înseamnă granturile şi evident prima reacţie este «grantul e tot timpul mai rentabil decât orice finanţare», dar situaţia nu e chiar aşa. Astăzi încercăm să vă demonstrăm şi vrem să vă arătăm ce urmează şi care sunt alternativele pentru că nu o să oprim granturile, ele vor curge în continuare evident - pentru anumite tipuri de businessuri, dar sunt anumite tipuri de firme care nu pot sau au nevoie de altceva decât de granturi - în primul rând au nevoie de o altă plasare în piaţă, de o rapiditate mult mai mare a proceselor, şi cel mai important lucru este această cunoaştere pe care aceşti administratori de fonduri o aduc în faţa dumneavoastră. Am pornit progra­mul timid - cu ceea ce se numesc instru­mente financiare. Pe actualul Program Operaţional Re­gional s-au pus 100 de milioane de euro la nivel de ţară pentru instru­mente financiare, care bani s-au dus într un fond mai mare, gestionat de FEI.

Noi am pus 37 de milioane de euro doar ca regiune. Deci vă daţi seama ce diferenţă mare în condiţiile în care în general alocarea noastră este undeva la 10-11% faţă de nivelul naţional şi am pus practic aproape de patru ori mai mult decât a fost înainte, pe lângă faptul că vom avea şi granturi. Va fi o injecţie de capital masivă pe care pe care noi o vom face în companiile dumnea­voastră. Cel mai important lucru pe care mi-l doresc este să avem aceşti parteneri (fondurile de investiţii şi acceleratoarele private - n. red.) aproape şi să începem să educăm, sau să ne educăm mai mult în zona de business pentru că nivelul de competenţe este deja mult mai crescut în anumite anumite pieţe şi România este puţin rămasă în urmă. Aici mă refer în primul rând la regiunea noastră, care nu stă foarte bine la numărul de companii la mia de locuitori, nu stă bine la procentul alocat inovării raportat la cifra de afaceri şi alţi indicatori. Dar eu cred că acestea sunt nişte premise pe care noi putem să construim în viitor.“

Prezent alături de Sorin Maxim în debutul conferinţei, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Marcel Boloş a subliniat impactul pozitiv pe care îl va avea descentralizarea şi utilizarea acestor instrumente financiare.

„Până acum mediul de afaceri a fost obişnuit să acceseze granturi, avem o experienţă de 14 ani în spate în care am utilizat granturile am pus şi un pic de cofinanţare acolo şi în final a rezultat un business care de multe ori poate nu a avut cea mai bună sustenabilitate şi ne am trezit după o perioadă de timp că, aşa cum e şi firesc într-o economie de piaţă, că acele businessuri nu au avut succesul scontat.

De aceea pasul acesta mare pe care mediul de afaceri îl are de făcut este de a trece de la granturi la instrumente financiare. Cel de-al doilea pas este de a trece şi a investi în domenii de specializare inteligentă. (…)

„Polonia are 16 programe operaţionale regionale în Polonia, aşadar România este doar cu opt la început de drum şi eu sper să ne bucurăm după primii şapte ani, după prima perioadă de programare, de rodul acesta al descentralizării, pentru că descentralizarea - pe lângă impactul pe care îl are asupra debirocratizării - este formidabil să ai la îndemână tot ceea ce înseamnă fondurile alocate în cadrul Programului Operaţional Regional şi să le pui de comun acord cu nevoile regiunii. E marele lucru câştigat în tot acest demers cu descentralizarea pentru că este absurd ca de la Bucureşti să ţi se fixeze un standard de finanţare pentru programele operaţionale regionale şi noi toţi să ne conformăm acelui standard. Nu, începând cu această perioadă de programare, marele avantaj pe care îl resimţim este că putem să ne modelăm dezvoltarea regională în acord cu nevoile existente în plan regional.“

Adrian Mariciuc, director general adjunct al ADR Vest a prezentat detaliile noilor forme de finanţare şi modul în care s-a ajuns la această etapă. „Anul 2020 a reprezentat un an de cotitură - România a decis că e momentul să decentralizeze, e momentul în care prin ordonanţa 122 urmată de Legea 277 s-a hotărât că la nivel regional vorbim de opt programe operaţionale regionale, cu opt autorităţi de management la nivelul Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională. Asta înseamnă că într-adevăr nu mai suntem în acel pat al lui Procust şi trebuie să ne conformăm cu toţii deciziei aflate într-un singur loc ci avem opt motoare regionale care pot fi accelerate cu viteze diferite, însă cu siguranţă ne pot duce către ceea ce cu toţii ne dorim. Calitatea de autoritate de management ne responsabilizează dar în acelaşi timp ne oferă şi nişte privilegii, ne oferă şi oportunitatea ca împreună cu dumneavoastră să putem să elaborăm acest program, să scriem ghiduri de finanţare, să evaluăm, să contractăm proiectele depuse, bineînţeles să facem partea de monitorizare, de implementare şi nu în ultimul rând să ajungă banii la dumneavoastră - cred că este un lucru esenţial. Din punctul de vedere al programului noi suntem deja la a treia versiune de lucru negociată cu Comisia Europeană. Cu siguranţă în luna aceasta în luna aprilie ne propunem să deschidem negocierea formală. Vorbim de o alocare de 1,1 miliarde de euro, concentrată pe cinci obiective de politică. Ceea ce este relevant pentru dumneavoastră este acest obiectiv de politică 1 unde alocăm şi ne propunem ca la dumneavoastră la mediul de afaceri din regiunea Vest să ajungă 270 de milioane de euro, aproximativ 25% din alocarea programului. Pentru segmentul de instrumente financiare s-au avansat sumele deja - 37 de milioane de euro aproximativ, 14 la sută din acest obiectiv de politică 1.“

Adrian Mariciuc a explicat pe larg şi ce prespune acest mecanism de finanţare dar şi ce îşi propune ADR Vest să facă în această direcţie. „Ne-am oprit asupra zonei de equity - şi cu scuzele de rigoare celor care deja ştiu despre ce vorbesc - prin equity înţelegem acel capital financiar oferit unei companii cu un risc ridicat dar cu un potenţial mare de dezvoltare în schimbul unui drept de proprietate asupra unor părţi echivalente din compania respectivă. Iar ca şi paşi vorbim despre o vânzare, până la urmă de cedarea unei părţi din companie în schimbul unei investiţii pentru ca businessul pe care îl propuneţi să accelereze. Scopul ar fi realizarea de produse noi, extinderea pieţei la achiziţionarea şi utilizarea de tehnologie. Investitorul bineînţeles obţine o parte din acţiuni pe care le poate vinde şi ajunge la ceea ce orice investitor cred că la urmă până la urmă urmăreşte şi anume obţinerea de profit. Sumele pe care ar urma să le pună la dispoziţie sunt la dispoziţia companiei pentru dezvoltare şi ies doar la la momentul final atunci când contractul de finanţare se epuizează când se face acel exit iar ceea ce cred eu că este cel mai important, ceea ce ne lipseşte nouă atunci când oferim granturi, este partea cealaltă, este partea de suport, de sprijin de a sta zi de zi lângă un nou business şi a încerca să îi pui la dispoziţie tot ceea ce tu ştii - acces la cunoştinţe, la contacte, la experienţa pe care tu pe care o ai. Prin urmare ceea ce vrem să propunem sunt două instrumente - vorbim despre un instrument de - accelerare un accelerator cu grant şi fond seed, respectiv un instrument de venture capital. (…) Acceleratorul combinat cu granturi şi fondul seed are ca destinatar startup-urile care vin cu produse şi servicii inovative sau care utilizează tehnologii noi, cu potenţial mare de creştere. Dincolo de partea financiară în etapa de accelerare am putea vorbi despre un suport real în dezvoltarea produsului, în elaborarea unui business plan într-o zonă de acces la alţi mentori decât să zicem investitorul principal, zona de soluţii pe partea de marketing dar şi accesul în reţele, networking atât local cât şi cât şi internaţional. (…) Cea de-a doua componentă a acceleratorului, pentru că spuneam că avem şi o zonă de de fond seed, vine şi se adresează celor bune companii din accelerator sau altor companii care au un potenţial mare de dezvoltare. La fel şi aici dincolo de suportul pe care îl avem pe partea de finanţare propriu zisă vorbim despre un sprijin tehnic şi managerial de dezvoltare. Cel de-al doilea instrument - instrumentul de venture capital - s-ar adresa şi el tot companiilor mici cu potenţial de creştere foarte mare sau acelor companii care au crescut şi care au potenţial de a scala, de a creşte în continuare, cu acelaşi suport atât în zona de finanţare cât şi sprijin tehnic, transfer de know-how, expertiză în management şi networking. Vedem o serie de avantaje pentru IMM-uri în a se lăsa atrase în zona aceasta de instrumente financiare. Pentru zona de accelerator vorbim de un suport pe care îl vedem cuprins între 20.000 şi 200.000 de euro per companie iar pentru zona de seed şi de venture capital sumele pot fi mult mai generoase.“

După definitivarea analizei privind situaţia de pe piaţă, ADR va merge înainte cu organizarea unei licitaţii publice, în urma căreia vor fi selectaţi adminsitratorii de fonduri, a mai spus Adrian Mariciuc. „Paşii următori pe care îi avem în vedere: cu ajutorul evenimentului de astăzi ne propunem să avansăm şi să închidem această zonă de evaluare ex-ante, care ne va duce către termenii de referinţă în baza cărora printr-o achiziţie transparentă, publică, ar trebui să selectăm acest fond manager sau acest intermediar financiar care - odată selectat - va avea marele rol de a selecta beneficiarii finali, IMM-urile, şi de a pune în operă ceea ce a fost gândit.“

„Ceea ce salutăm în special este că există dorinţa de a încerca instrumentele financiare şi la nivel regional, despre care ştiu din Polonia că pot avea succes şi sper că România va depăşi ceea ce a realizat Polonia în acest domeniu“, a declarat Krzysztof Kasprzyk, director adjunct, unitatea România, DG Regio, Comisia Europeană. „Sunt multe motive pentru care România să folosească instrumente financiare. În primul rând, aşa dezvolţi cu adevărat economia. Există adevărat că ai nevoie de infrastructură, dar dacă doar investeşti în infrastructură şi nu investeşti în proiecte comerciale adecvate nu vei obţine niciodată mare lucru şi ai opri dezvoltarea la un anumit nivel şi nu ai progresa. Modul în care încercăm să sprijinim cu bani publici creşterea companiilor este să fim cât mai mult orientaţi pe piaţă în abordarea lor. Deci ceea ce încercăm să facem este să ne asigurăm că banii nu sunt oferiţi celor care completează cererile în cel mai bun mod. Dacă o companie se specializează în asta nu veţi obţine nimic. Modelul de afaceri al unor astfel de companii ar fi acela al unor companii care sunt bune doar să primească fonduri europene. Noi vrem să sprijinim acele companii care de fapt pot transforma nu doar economia românească, ci economia europeană într-un sens mai mare. Deci, ceea ce vrem să încercăm şi ceea ce încercăm este să ajutăm cu regulile noastre este să ne asigurăm că vă sprijinim să vă asumaţi mai multe riscuri, ceea ce înseamnă că investiţi în ceva care ar putea avea o rată de eşec mai mare. Dar în contextul investiţiei în companii, eşecul este un proces de învăţare. Aşa că folosim banii publici pentru a ne asigura că firmele pe care le sprijiniţi cu aceste fonduri nu merg pe drumul normal, ca o firmă din Germania sau Franţa, pentru că atunci le-aţi ajunge din urmă prea greu şi ar fi tot cu 30 de ani înainte. Ideea este de a vă ajuta să profitaţi de faptul că aveţi companii noi, care pot avea o abordare proaspătă. De asemenea, încercăm sa facem lucrurile mai simple deoarece alt element care este important în contextul românesc, dar şi în contextul polonez, pentru că şi eu provin dintr-o cultură foarte birocratică, este că trebuie să fim foarte atenţi să nu să suprareglementăm activitatea astfel încât programul să devină inaccesibil antreprenorilor. Deci, pentru aceia dintre voi care sunteţi antreprenori aici în sală, dacă sunteţi de părere că anumite reguli introduse de către Agenţia de Dezvoltare Regională sau de administratorii de fonduri pe care îi aleg nu au sens fiţi activi, şi transmiteţi feedback, încercaţi să ajutaţi la definirea regulilor într-un mod mai simplu.“

Instrumentele financiare reprezintă viitorul, a punctat şi Oana Dordain, director general adjunct Unitatea instrumente financiare şi relaţia cu instituţii financiare internaţionale, DG REGIO, Comisia Europeană. „Din experienţa pe care o vedem în toate statele membre cei care au folosit odată instrumentele financiare continuă să le folosească, nu există nici un regret, oricât de greu ar fi la început. Toate statele membre recunosc toate avantajele care au fost aduse de implementarea acestor instrumente. Un mare avantaj este acela că există potenţialul unui efect multiplicator semnificativ. S-a observat în toate statele membre că proiectele care sunt sprijinite prin instrumentele financiare sunt de o calitate mai bună, sunt implementate mai repede şi au un efect sporit asupra economiei.“

Oana Dordain a abordat în cadrul intervenţiei sale şi problema numeroaselor reguli care vin la pachet cu fondurile comunitare. „Este dificil să se înţeleagă de ce este nevoie să punem atâtea reguli pe hârtie în condiţiile în care businessul de instrumente financiare este un business normal care există de atâta timp şi toată lumea se întreabă de ce atâtea reguli şi de ce atâtea reguli complicate. Răspunsul la această întrebare este destul de simplu pentru că trebuie să se găsească un echilibru între ceea ce urmăresc investitorii privaţi - care sunt intermediari financiari în acest domeniu şi care urmăresc în general să facă profit - şi care sunt obiectivele publice ale fondurilor de coeziune care sunt folosite în statele membre. Iar aceste obiective nu sunt întotdeauna compatibile cu obiectivele intermediarilor financiari care acţionează pe piaţă şi de aceea trebuie să găsim un echilibru între ceea ce se face în mod normal pe piaţa de capital sau pe piaţa de împrumuturi şi obiectivele fondurilor de coeziune. Iar munca mea şi a colegilor mei constă în a scrie aceste reguli. După cum vedeţi sunt foarte multe reguli dar nu trebuie să vă speriaţi pentru că nu sunt aşa de complicate. Scopul nostru a fost să aliniem cât se poate de mult aceste reguli cu practica de piaţă păstrând obiectivul de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii care au nevoie de sprijin şi pentru dezvoltarea economiei.“

Desmond Gardner, consilier instrumente financiare FI Compass în cadrul Băncii Europeane de Investiţii, a insistat asupra faptului că ADR Vest - chiar dacă va apela la consultanţi externi - trebuie să păstreze controlul asupra viziunii cu care vor fi utilizate instrumentele financiare. “Autoritatea de management ar trebui să păstreze controlul asupra viziunii şi a ceea ce dorieşte să făcă. În al doilea rând, este foarte important să interacţioneze cu piaţa. Sper că veţi obţine un plan realist la sfârşit, deoarece ceea ce vă doriţi sunt seturi de instrumente financiare care vor avea succes. Şi pentru a face asta, trebuie să ascultaţi piaţa, să înţelegeţi unde se află oportunităţile şi cum să vă proiectaţi instrumentul financiar”. El a insistat şi asupra faptului că administratorul fondului va juca un rol esenţial în proiect. “Dar, în mod esenţial, după cum aţi auzit deja, administratorul fondului joacă un rol activ în sprijinirea afacerilor. Poate că vor participa la şedinţele consiliului de administraţie, uneori vor face parte din board, vor ajuta atât la luarea deciziilor strategice, la angajările cheie, dar, de asemenea, pot avea o agendă cu o mulţime de contacte, ceea ce le va permite acelor afaceri să se extindă pe noi pieţe. Deci valoarea adăugată pe care o aduce administratorul fondului este absolut crucială.” Gardner a adus în discuţie şi faptul că ADR Vest şi administratorul fondului care va fi creat trebuie să înţeleagă că nu toate investiţiile vor aduce câştiguri. “Randamentele mari vin şi cu un risc ridicat. Unele companii nu vor reuşi. Am avut un exemplu în Franţa în care o singură companie din cele în care au fost realizate investiţii a fost vândută, dar randamentul generat de acea vânzare pentru fond a fost mai mare decât contribuţia iniţială la crearea fondului. Acele mici companii de mare succes pot ajunge astfel să acopere orice pierderi pe care le-aţi putea înregistra cu alte investiţii.”

Daniel Szczechowski, director Unitatea de instrumente financiare, Departamentul suport pentru inovare şi programe de dezvoltar din Ministerul Fondurilor de Dezvoltare şi Politică Regională, Polonia, a abordat şi el tema provocărilor cu care se va confrunta ADR Vest. “Care sunt cele mai importante probleme în implementarea instrumentelor de capital de risc? Oana Dordain a spus deja câteva cuvinte despre necesitatea de a găsi un echilibru între investitorii privaţi orientaţi spre profit şi reglementările UE. Nu este o sarcină uşoară, deoarece perspectivele sunt diferite. Dar trebuie să ne descurcăm cumva. Trebuie să ne confruntăm uneori cu unele restricţii privind investiţiile, restricţii care sunt, de exemplu, evidente pentru mine ca funcţionar public, dar nu sunt de înţeles pentru investitorii privaţi.”

Szczechowski a punctat de asemenea că este nevoie ca investitori privaţi să se alăture viitorului fond VC creat de ADR Vest. “Este, de asemenea, important să se atragă cei mai buni manageri de capital de risc care au experienţă. Desigur, fiecare investiţie de capital de risc trebuie să implice capital privat. Nu se pot face investiţii care vor fi finanţate 100% din FEDR. Este evident că nu se poate.” Daniel Szczechowski a atras atenţia şi asupra faptului că este nevoie de sprijinirea întregului ecosistem, pentru că fără proiecte de start-up-uri interesante nu se va putea ajunge la unicorni. “Şi nu în ultimul rând, o mare provocare este disponibilitatea startup-urilor, pentru că fără start-up-uri bune, nu vom avea instrumente de capital de risc de succes. Deci, în afară de fondurile VC, avem nevoie de acţiuni, măsuri care să vizeze găsirea, crearea de start-up-uri, ajutarea lor să se dezvolte şi să poată deveni atractive din punctul de vedere al investitorului de capital de risc şi, în final, să devină ţinta unor investiţii.”

În a doua parte a evenimentului reprezentanţii acceleratoarelor şi fondurilor de investiţii au susţinut prezentări despre vehiculele pe care le reprezintă iar apoi au participat la o masă rotundă în cadrul căreia au răspuns întrebărilor venite de la participanţi. Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest le-a adresat trei întrebări participanţilor: cum văd situaţia de pe piaţă, care e raportul între start-up-uri şi banii oferiţi de fondurile de investiţii; care sunt criteriile urmărite atunci când sunt evaluate start-up-urile şi în ce măsură ar fi interesate să colaboreze fondurile existente fondul nou creat de ADR Vest, astfel încât acesta să poată plasa granturile pe care le va avea la dispoziţie către proiecte care au câştigat încrederea jucătorilor din piaţă.

În legătură cu raportul dintre cerere şi ofertă în ecosistemul de startup-uri Matei Dumitrescu, senior partner Roca X şi fondator & director Commons Accel a răspuns că “depinde cum interpretăm ce înseamnă un startup. Pentru că poate start-up nu înseamnă oricine aplică la un VC. Dacă considerăm oricare aplicaţie ca fiind venită din partea unui start-up atunci avem o mare discrepanţă între numărul de start-up-uri şi banii existenţi dar câteodată ne trezim în zona aia unde parcă sunt prea puţine start-up-uri calificate, prea puţine start-up-uri ok pentru câţi bani vrem să punem pe piaţa.  Legat de a doua întrebare -  ne uităm la echipă, să existe o piaţă acolo, să ai unde să vinzi, la echipa care poate să execute şi la unicitatea business modelului şi / sau a tehnologiei. Cam astea sunt chestiile de bază pe care le analizăm”.

Marius Ghenea, managing partner pentru fondul Catalyst România II, a spus, că, din contră, fondul fuge de ideile unice când vine vorba de start-up-uri. “Ceea ce nu ne place nouă este unicitatea. Pentru că de obicei ideile conceptele unice au o problemă importantă că n-au niciun fel de piaţă. Şi sincer dacă ne uităm la cele mai mari companii din lume sunt companii care au mers pe o idee existentă şi au îmbunătăţit-o mai curând decât să vină cu concepte unice”.
Ghenea a precizat şi care sunt criteriile urmărite de Catalyst la evaluarea unui start-up. “În ceea ce priveşte criteriile sau lucrurile la care ne uităm noi în echipa Catalyst, noi am gândit o schemă pe care o numim 4P. Începem cu persoanele evident - deci echipa - şi aici întotdeauna ne dorim să vedem o echipă antreprenorială mai curând decât un antreprenor, fie el şi vizionar, dar solitar. Al doilea lucru este piaţa. Al treilea este produsul. În cazul nostru, la nivelul nostru de investiţie, nu vorbim de un concept / prototip sau de un produs minim viabil. Vorbim de un produs complet, care funcţionează pe piaţă, care a demonstrat deja tracţiune. Deci din acest punct de vedere noi avem privilegiul că în stadiul nostru de investiţie nu facem doar nişte estimări sau nişte presupuneri cu privire la cum va arăta produsul stadiului final şi complet ci ar trebui să vedem acel produs şi să aderăm mai curând la o strategie de a dezvolta produsul pe piaţă prin creştere şi prin expansiune decât să fie nevoie ca noi ca investitori să contribuim la o strategie de finalizare a produsului. Într-adevăr dezvoltarea unui produs este continuă, nu se nu se termină niciodată în realitate dar în momentul în care investim noi el deja ar trebui să fie bine bine şlefuit, bine structurat. La final un alt aspect este o chestiune pe care noi o numim potenţial şi care nu are neapărat legătură cu piaţa din perspectiva - eu ştiu poate să fie o piaţă emergentă - poate să fie o piaţă viitoare poate să fie o piaţă în declin, dar mă refer aici la potenţialul să zicem undeva la intersecţia dintre produs - piaţă - persoane cu acel tip de aspiraţie antreprenorială şi de abilităţi antreprenoriale de a valorifica acest potenţial. Evident în general companiile care vin către noi pentru investiţii sunt companii fondate de antreprenori care au cu siguranţă aspiraţiile - mai trebuie să vedem dacă au şi abilităţile necesare şi undeva la mijloc dacă au atitudinea potrivită pentru a canaliza aceste abilităţi şi şi aspiraţii.”

Legat de raportul dintre cerere şi ofertă, Marius Ghenea a răspuns astfel: “Părerea mea este că România este încă subreprezentată din perspectiva instrumentelor financiare faţă de cererea existentă şi / sau potenţială. Dacă ne uităm în Ungaria unde avem zeci de fonduri de investiţii pe o piaţă semnificativ mai mică decât România în realitate, dacă ne uităm la Polonia unde avem sute de fonduri de investiţii pe o piaţă ce, e drept, e mult mai mare decât România, dacă ne uităm la Bulgaria unde avem mai multe fonduri de investiţii decât în România pe o piaţă evident mai mică decât România, e clar că relativ la aceste pieţe care sunt în jurul nostru şi cu care putem să relaţionăm România este o piaţă mai curând a ofertei de instrumente financiare decât a cererii de instrumente financiare pentru că sunt prea puţine instrumente financiare sau sumele sunt încă prea mici faţă de nevoie sau faţă de nevoia potenţială. Aici avem şi un fel de cerc vicios în care antreprenorii spun - eu am încercat - am bătut la nişte uşi şi nu mi-a dat nimeni nimeni bani. Asta din mai multe motive - fiindcă antreprenorii nu s-au dus la uşa potrivită sau nu au bătut cum trebuie la uşa potrivită fiind pregătiţi faţă de acel tip de investitor sau pur şi simplu a fost o problemă de genul <<Noi vrem să investim, antreprenorul vrea să primească finanţare>>, dar pur şi simplu nu există partea asta de investment readiness, de pregătire pentru investiţie care e şi ea un fel de ştiinţă în sine să ajungi la nivelul respectiv. Iar pentru asta într adevăr acceleratoarele ajută foarte mult ecosistemul, dezvoltarea ecosistemului. Dacă luăm în analiză absolută până la urmă faptul că o piaţă este sau nu este saturată din perspectiva ofertei de equity de capital e dat şi de un anumit tip de competiţie pe proiecte, un anumit tip de băltire a banilor ca să zic aşa - ceea ce nu vedem în România. Deci în momentul de faţă toate fondurile de investiţii şi toţi managerii de diverse instrumente financiare au posibilitatea - vorbesc de cei privaţi - au posibilitatea şi nu dau niciun fel de semne că nu au unde să şi investească banii deci din acest punct de vedere probabil că mai există în continuare loc semnificativ.”

În ce priveşte interesul de a colabora la acordarea de granturi, Marius Ghenea a spus că un asemenea acord ar fi interesant pentru platforma de finanţare prin crowdfunding SeedBlink. “Ascultând întrebarea mi-am dat seama că probabil o colaborare sau un tip de parteneriat foarte interesant ar putea să fie cu SeedBlink pentru că acolo vorbim de investiţii de capital care ar putea să vină însoţite de nişte granturi potrivite pentru proiectele respective - în condiţiile în care simpla injecţie de capital, de equity, generează o premisă mai bună de succes pentru programul de granturi. Gândiţi-vă că dumneavoastră daţi, aţi dat şi veţi da în continuare granturi către tot felul de întreprinderi la început de drum care eşuează într-o destul de mare măsură neavând niciun fel de capitalizare şi co-finanţând ceea ce trebuie cofinanţat dacă e nevoie de cofinanţare cu un împrumut bancar care după aceea este dus la fondul de garantare şi respectiv de contragarantare. Adică practic facem totul cu banii altora - ceea ce nu este rezonabil. În general raporturile între equity şi debt ar trebui să fie într o anumită structură iar un produs sau o platformă cum e SeedBlink exact asta face - pune sute de mii de euro poate până la un milion de euro de la investitori care îşi riscă propriii bani privaţi - deci cu alte cuvinte este nu numai încrederea că avem o bază de capital dar şi încrederea că acel capital a fost ridicat pe nişte premise corecte din perspectiva unei analize a unor investitori care chiar dacă nu pot să fie numiţi investitori sofisticaţi pentru că sunt investitori de retail - în general sunt antreprenori de succes din România, corporate managers tot aşa de succes din România oameni care au realizat lucruri şi care înţeleg poate un pic mai bine businessul decât un analist dintr-o bancă sau dintr-o agenţie de dezvoltare. La colaborarea cu noi ca fond vorbim de sume semnificativ mai mari şi pentru ca un grant să aibă cumva un anumit tip de greutate în structura de finanţare a companiei ar trebui să fie granturi foarte mari, adică la nivel de 1 mil. - 2 mil. euro, ceea ce nu ştiu exact dacă este în dacă e gama programelor de la ADR Vest”.

Cristian Munteanu, managing partner al fondului Early Game Ventures, a susţinut că o eventuală colaborare ADR Vest - SeedBlink ar putea afecta piaţa, astfel că ar trebui gândit un mecanism de distribuire a granturilor care să nu fie legat de un anume jucător.  „Eu cred că aceste granturi vor dezechilibra foarte puternic piaţa. Imaginaţi-vă că începând de mâine SeedBlink are un parteneriat: Cine se duce şi ridică 100.000 de euro de pe SeedBlink mai primeşte încă 50.000 de euro în granturi. Să nu uităm că pe piaţa asta antreprenorii nu sunt neapărat cei mai sofisticaţi. Pentru un antreprenor aflat la început de drum, la primul lui start up o astfel de valoare adăugată între ghilimele poate să reprezinte un motiv suficient de puternic încât să aleag SeedBlink deşi, cum a spus şi Marius, acolo vorbim de investori de retail care nu neapărat ajută cine ştie ce după aceea. Dar un fondator ar putea să aleagă SeedBlink în dauna unui fond de investiţii. Dezechilibrează piaţa granturile - întodeauna. Şi atunci trebuie să fim atenţi unde cum le administrăm. Dar ar putea ADR Vest să aibă o divizie la care orice start-up care a primit o finanţare, la orice de la ce investitor privat, la care poate să aplice să primească un grant astfel încât să nu se dezechilibreze cumva o competiţie reală din piaţă. Nu vreau să insist asupra acestei acestei întrebări, nu îmi este extrem de clar încă cum pot să coexiste granturile şi investiţiile de equity fiindcă cumva în natura lor foarte adânc aceste două lucruri se bat cap în cap şi m-aş pronunţa în necunoştinţă de cauză.”
La întrebarea lui Sorin Maxim legată de raportul dintre cerere şi ofertă, Munteanu a răspuns oferind şi propria analiză a modului în care crede că va evolua ecosistemul în viitor. “M-aş întoarce însă la prima întrebare. Aici aş putea să spun că România este încă o piaţă condusă de cumpărător. Sunt bani, nu sunt atât de mulţi pe câte start-up-uri şi cred că un lucru relevant este următorul: inclusiv start-up-urile care în România sunt considerate a fi bine capitalizate, cele care ridică 2-3 milioane de euro sunt de fapt subcapitalizate când vrei să le duci în America. Un start-up care ridică 2 milioane de euro în România nu-şi permite să angajeze doi oameni de vânzări în San Francisco. Ori asta spune spune destul de multe despre nevoia de capital existentă în piaţă şi despre nevoia de start-up-uri bune şi deasemenea şi despre puterea financiară a investitorilor deja existenţi. Ce vreau să spun e că nu sunt prea mulţi bani şi sincer să fiu uitându-ne din nou la ţările din jur vedem ţări cum e Polonia, şi având pe cineva aici un penal care vine chiar din Polonia şi ştie bine, unde în opinia mea sunt prea mulţi investitori. Gândiţi-vă un pic în Polonia sunt aproximativ 80 de fonduri de capital de risc. Din Polonia în fiecare an ies 10-15 companii cu adevărat bune, dar aceste 10-15 companii se distribuie în portofoliile a 80 de investitori. Cinci ani mai târziu nu va fi nimeni care să poată să zică eu am 10 super-companii în portofoliul meu fiindcă aceste 10 super companii s-au împrăştiat către toţi ceilalţi. S-ar putea ca numărul prea mare de investitori la un moment dat să funcţioneze în deserviciul întregii industrii. România este încă departe de punctul ăla şi de asta zic în România încă este loc să vină investitori noi. Acum îmi permit din nou o privire foarte realistă în viitor. Şi sunt trei forţe care se vor manifesta în următorii ani. Prima forţă este că toţi investitorii existenţi vor ridica vehicule noi de investiţii substanţial mai mari decât cele pe care le au administrat deja. Un vehicul de investiţii mai mare este mai greu de întors deci dacă faci 5x cu primul fond, noi investim de trei ani şi suntem deja aproape de 3x,  deci aproape am triplat banii investitorilor în trei ani. Avem companii la care avem multiplu de 30x, companii care discută marile fonduri de investiţii din lumea asta. Dar oricum un vehicul mai mare e mai greu de întors. A doua forţă care se manifestă - numărul de fund manageri noi care apar în piaţă şi întotdeauna istoric demonstrat performanţa fund managerilor noi este sub performanţa celor deja existenţi în piaţă. Iar a treia forţă care se va manifesta din cauză că vor exista mai mulţi investitori - vor creşte evaluările, activele cumpărate vor fi mai scumpe. Toate aceste trei forţe care se vor manifesta în următorii 2-3-4 ani vor duce la un singur - lucru o reducere a adică o reducere a performanţei a fiecărui fond de investiţii din ţară. Ne place - nu ne place - dar aş vrea să mă teleportez trei patru ani în faţă să văd dacă am avut dreptate, dar toate cărţile pe care le-am citit asta spun că se va întâmpla.”

Ciprian Man, cofondator al organizaţiei de investitori de tip angel Growceanu, a adus o nouă perspectivă asupra modului în care sunt evaluate start-up-urile. “Cred că s-a zis deja care sunt principalele criterii în baza cărora analizăm startup-urile. Ce aş adăuga este că e foarte fain să vezi un proces care e guvernat de aceste întrebări, dar în care participă mulţi investitori, mulţi angel investors şi care tind să ia în felul ăsta decizii mult mai bine informate din experienţa şi expertiza lor, decizii pe care presupun că le-ar lua mai greu chiar un comitet de investiţii fiindcă ar avea nevoie de date, de analize din domenii pe care poate aceşti angeli poate chiar le cunosc deja bine. Sigur că lucrul ăsta se întâmplă în mod fericit în cazul companiilor foarte tinere, atunci când analizăm startup-urile tinere. Dacă mergem mai departe şi ne uităm la companii care deja au produse bine definite, care au deja un loc în piaţă, companiile despre care vorbeşte Marius, povestea asta arată altfel. Dar în cazul celor foarte tinere, expertiza pe care o aduce un grup de 20-30 de investitori care discută subiectul ăsta într-un proces de group dilligence, o chestie care se întâmplă de câteva ori pe lună la Growceanu de exemplu, e o experienţă extraordinară faină, foarte utilă atât investitorilor - care îşi împărtăşesc unii altora experienţa - cât şi startup-ului căruia i se pun întrebări, care, dacă îl încuie, e perfect”. În ceea ce priveşte investitorii cu care ar putea colabora ADR Vest pentru distribuţia de granturi, Ciprian Man a afirmat că ar fi de preferat să se lucreze cu investitorii activi, cei care se implică în ceea ce fac start-up-urile, nu cu cei pasivi, care doar pun bani dar nu se implică. „Investitorii care sunt implicaţi activ clar aduc mai multă valoare şi banii pe care îi investesc vin cu un bagaj mai consistent şi poate chiar cu o analiză mai temeinică pentru că simt că au <<skin in the game>> şi vor să fie şi implicaţi ca să-şi reducă riscurile de fapt.”

Cristian Dascălu, partener al fondului VC Gapminder şi managing partner al programului de accelerare Techcelerator a oferit şi el perspectiva proprie pentru întrebările adresate de Sorin Maxim. “Legat de bani, de cât de mulţi se mai pot aduce în piaţă, cred că se pot aduce cam oricâţi bani în orice piaţă, dar ei trebuie să fie organizaţi pe paliere de intervenţie care să aducă valoare în tot streamul. De exemplu să nu ai prea mulţi bani pe accelerare şi să nu ai pe partea de seed, sau pentru perioda de creştere. De exemplu dacă ai prea mulţi bani pe zonele asta te duci în partea de growth şi să zicem că faci competiţie fondurilor regionale, care duc partea de growth. Bine trebuie sş te asiguri că fund managerii au şi reţeaua pe care Early Bird de exemplu o are în regiune. Apoi legat de partea de diferenţe, de start-up-uri cum ne uităm la ele, multe startup-uri vin către noi şi nu au suficient de clar în minte partea de internaţionalizare şi încercăm să vedem dacă ştiu să trateze zona aceea, dacă produsul are capacitate suficient de rapidă de a se internaţionaliza, nu mai vorbim de o piaţă locală, naţională trebuie să vorbim despre cel puţin o piaţă regională, dar cu tendinţe globale. Apoi este factorul de diferenţiere - respectiv barierele de intrare pe care acea companie le creează pentru competiţia pe care o va avea sau o are deja şi asta vine în relaţie cu cât de high tech este acea companie, dacă e mai high tech ridică nişte bariere de, să zicem, de AI xoding care sunt mai greu de replicat. Asta încercăm să o vedem şi în relaţie cu knowledge-ul pe care noi îl avem ca să îi putem ajuta realmente. Dacă ei se pot diferenţia foarte bine, dar noi am putea să vedem că nu-i putem ajuta acolo, nu va funcţiona. Aceştia sunt alţi 2-3 factori care vin în completare pe lângă produs, piaţă, oameni.

Legat de partea de granturi cred că domnul Marcel Boloş are deja prevăzut în strategia de cercetare dezvoltare inovare - va intra un mecanism investment matchmaking care este partea în care aduci granturi acolo unde privatul pune pune bani într-un mod distribuit echitabil pentru toată piaţa, fie că sunt angeli, că sunt acceleratoare. Mai degrabă în zona asta o să funcţioneze mai bine matchmaking investment-ul pentru că dincolo sumele cresc şi nu mai poţi să faci matchmaking-ul.”

Răspunsurile oferite de administratorii de fonduri „ne ajută să ne clarificăm nişte idei legate de evaluarea ex-ante legată de cerere şi ofertă”, a punctat Aneta Stoica, expert în cadrul ADR Vest. „Ceea ce au spus administratorii de fonduri aici ne-a demonstrat că într-adevăr oferta de finanţare este într-adevăr redusă cel puţin la nivel regional iar fondurile naţionale ajung cu greu la întreprinderile din toate regiunile ţării, deci într-adevăr cred că ne-am orientat bine spre a face un asemenea fond în regiunea Vest. În ceea ce priveşte cererea de finanţare din partea IMM-urilor, noi am făcut nişte sondaje, nişte chestionare. Cererea este mai mare în rândul celor care ar vrea să intre în accelerator, în special tineri. (...) Pe de altă parte există această cerere de finanţare, dar lipsesc cunoştinţele necesare pentru a accede la aceste fonduri. Este nevoie de mai multă cunoaştere a acestor instrumente şi mai ales mai multă cunoaştere a modului în care pot să-şi prezinte ideea, cum să-şi scaleze ideea, cum să o prezinte în faţa fondurilor. Şi pentru asta ne-am gândit în primul rând la accelerator. De aceea am şi decis să acordăm o sumă mai mare pe accelerare - nu 8 milioane de euro pentru că din acele opt milioane, 4-5 vor fi pentru accelerare şi restul pot fi pentru finanţări seed, deci pentru finanţarea întreprinderilor care într-adevăr au succes în accelerator şi credem că prin efectul de spillover din accelerator - care va apare cu siguranţă - vom dezvolta şi mai mult sistemul antreprenorial din regiune şi mai ales vom determina apariţia întreprinderilor cu creştere rapidă”. Aneta Stoica se ocupă de instrumente financiare din 2013 la Ministerul Fondurilor Europene, a participat la elaborarea evaluării ex-ante în urma căreia Early Game Ventures şi GapMinder au devenit administratori de fonduri, iar în prezent lucrează la ADR Vest şi se ocupă cu designul instrumentelor financiare şi elaborarea evaluării ex-ante.

„Am venit să învăţ şi eu pentru că va trebui să luăm multe decizii. Mi-am notat foarte multe lucruri interesante”, a spus Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest la finalul mesei rotunde. „Sper, aşa cum spunea Oana Dordain, să putem să influenţăm şi noi politicile europene şi aici într-adevăr noi nu avem acest reflex de a ne implica şi de a veni cu un input în general, avem o oarecare, să spunem ruşine în a ne exprima faţă de instituţiile europene. Cred că aici este foarte important să putem personaliza mai bine produsele pe care noi le lansăm în piaţă. Evident modelul Poloniei este unul de urmat din mai multe puncte de vedere. Polonia este un exemplu de succes. În primul rând au început de mult regionalizarea şi acesta deja a fost un factor determinant în a merge mai repede cu programele personalizate la nivelul regiunilor. (...) Pot să zic că am observat că noi suntem birocraţi iar dumneavoastră sofisticaţi şi cred că pe undeva pe la mijloc trebuie să ne înţelegem, poate într-un fel sau în altul. Luaţi-o ca o glumă. (...)Avem multe de învăţat. Am simţit că într-adevăr este o constrângere, n-aş putea spune o problemă, localizarea geografică (pentru realizarea investiţiilor de către viitorul fond – n. Red.) dar aici cred că trebuie să găsim cele mai bune soluţii pentru că în final fiecare regiune va avea o astfel de resursă sau o parte dintre regiuni, mare parte dintre ele, vor avea o astfel de resursă şi unele regiuni vor merge în continuare pe sistemul clasic de granturi. Noi o să încercăm să folosim şi acest instrument financiar şi poate evident trebuie să facem un mai mare efort să vă ajutăm să găsiţi un pool mai mare de cunoaştere şi aici cred că educaţia este cel mai important cuvânt care-mi rămâne din toată această întâlnire pentru că este nevoie de mai multă educaţie şi nu neapărat doar de cea formală, este nevoie şi de cea informală. Trebuie să remarcăm - în România s-au finanţat foarte multe incubatoare de afaceri şi am văzut că niciunul dintre dumneavoastră nu mai defineşte aceste activităţi ca fiind incubatoare, toată lumea spune acceleratoare. Probabil că aşa de tare s-au compromis acele incubatoare încât cred că şi denumirea din păcate s-a compromis. Din păcate se vede clar că statul nu a fost capabil şi nu este un bun administrator într-o astfel de entitate ci doar privatul este singurul care poate să facă acest lucru. Statul a băgat foarte mulţi bani în aceste incubatoare din mai multe poziţii - şi în cele de inovare şi în cele de business şi în cele din zone miniere - şi în cele din zone de altă natură dar n-au rezistat. Nu avem unul, eu cel puţin personal nu ştiu unul care să funcţioneze. (...) Rămăsesem dator cu o explicaţie din punct de vedere al parteneriatului dintre noi şi dumneavoastră - totul a plecat de la o idee simplă: dacă o companie care vine să ceară un grant la noi are la un fond de investiţie să spunem un euro aprobat poate dau şi eu doi euro pe lângă, îl pun pe o linie rapidă, şi contractez imediat, adică aş putea să fac acest lucru fără să mai treacă printr-un proces de evaluare formală. Aceasta poate fi o abordare şi se pot găsi multe abordări. Aş vrea să spun că este doar un demers incipient. Noi vrem să începem o colaborare şi vrem să deschidem cât se poate de tare activitatea noastră spre fondurile de investiţii şi acceleratoare. Mai sunt încă trei agenţii pe lângă noi care sigur vor avea şi ei aceeaşi nevoie şi ne interesează în zona de tot ce înseamnă bani privaţi, bani direcţionaţi spre firmele private, pe care noi îi gestionăm să ne aplecăm mai mult spre regulile pe care dumneavoastră le folosiţi în piaţă şi să învăţăm şi bineînţeles să colaborăm dacă se poate. Poate în toamnă în când lansăm licitaţia sperăm să avem şansa să avem fonduri româneşti care să acceadă la aceste finanţări pe care noi le scoatem în piaţă, să le gestioneze la nivelul regiunilor.”

 

Sorin Maxim - directorul general al ADR Vest (stânga) şi ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, Marcel BoloŞ au vorbit în deschiderea conferinţei care a avut la Timişoara pe 5 aprilie.

Modul în care au fost construite regulile pentru instrumentele financiare, experienţa utilizării lor în alte ţări şi premisele folosirii lor în România au fost teme abordate de Oana Dordain reprezentant al Comisiei Europene - care a participat online şi de Krzysztof Kasprzyk,  de asemenea reprezentant al Comisiei Europene (primul din stânga), Desmond Gardner, consilier instrumente financiare FI Compass, Banca Europeană de Investiţii (în centru) şi Daniel Szczechowski, director Unitatea de instrumente financiare, Departamentul suport pentru inovare şi programe de dezvoltare, Ministerul Fondurilor de Dezvoltare şi Politică Regională, Polonia (în dreapta).

 

Sorin Maxim, director general, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest

Instrumentele financiare contribuie mult mai mult la procesul de dezvoltare a companiei. Procesele se vor derula mult mai rapid, firmele vor avea acces la piaţă mai repede şi, în plus, vor beneficia şi de aceste cunoştinţe şi de experienţa adusă de către administratorii de fond, care, pe lângă experţii pe care îi au, pot coopta în orice moment alţi experţi la cel mai înalt nivel, care să ajute compania să îşi transforme businessul într-un mod cât mai inovativ şi cât mai aproape de abordarea globală. Sădim seminţele unui posibil unicorn în regiunea Vest. Sperăm să avem cât mai multe în România, pentru că aceste companii care aduc tehnologie şi cunoaştere au o valoare foarte mare pe produsele pe care ei le vor dezvolta. În general, aceste companii produc valoare adăugată care revine, în timp, regiunii.

 

Marcel Boloş, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării

Instrumentele financiare sunt mult mai uşor de accesat decât granturile, care au o procedură destul de birocratică. În al doilea rând, prin instrumente financiare asiguri sustenabilitatea investiţiilor pe care le finanţezi prin Regio-POR sau prin alte programe operaţionale, pentru că noi, până acum, aveam o rată de supravieţuire foarte mică, raportat la granturile pe care le investeam. Este un câştig extraordinar pentru România. ADR Vest a venit cu o propunere mai mult decât îndrăzneaţă - de a investi în capital de risc şi în fonduri de capital de risc, în premieră în România, dar cu această abordare îndrăzneaţă şi noi, ca ţară, avem de câştigat. Marele câştig este acesta al efectului multiplicator al banilor prin fondurile care se alocă prin instrumentele financiare.

 

Adrian Mariciuc, director general adjunct, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest

Acceleratorul va avea ca destinatar start-up-urile cu potenţial mare de creştere, în timp ce instrumentele VC vor fi destinate firmelor mici cu un potenţial de creştere foarte mare sau celor care au crescut rapid şi au premise să crească în continuare. Acceleratorul va oferi finanţări între 20.000 şi 200.000 euro, iar finanţările seed şi de la fondul VC vor fi de până la 1,5 mil. euro.

 

Krzysztof Kasprzyk, director adjunct, unitatea România, DG Regio, Comisia Europeană

Mă bucur că, iată, o regiune din România, a decis să opteze pentru finanţarea prin instrumente financiare -  o formă de finanţare mult mai sustenabilă. Pe termen lung, principala valoare adăugată regiunii este construirea unui ecosistem sustenabil de inovare. Pe lângă infrastructură, investiţiile în companii sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unei regiuni.

 

Oana Dordain, director general adjunct, Unitatea instrumente financiare şi relaţia cu instituţii financiare internaţionale, DG REGIO, Comisia Europeană

S-a observat în toate statele membre că proiectele care sunt sprijinite prin instrumentele financiare sunt de o calitate mai bună, sunt implementate mai repede şi au un efect sporit asupra economiei. Ele aduc de asemenea o disciplină financiară şi în autorităţile de gestiune din statele membre şi ceea ce s-a observat de asemenea este ca au un efect de tip revolving - fondurile se întorc autorităţilor de gestiune.

 

Desmond Gardner, consilier instrumente financiare, FI Compass, Banca Europeană de Investiţii

Autoritatea de management trebuie să păstreze controlul asupra viziunii. În al doilea rând, este foarte important ca autoritatea să interacţioneze cu piaţa şi cred că evenimentul de astăzi demonstrează foarte bine că asta se întâmplă, aşa că vă felicit pentru asta. Urmând aceste două reguli sper că veţi obţine un plan realist, pentru că aceasta este baza pentru a avea succes cu instrumentele financiare.

 

Daniel Szczechowski, director Unitatea de instrumente financiare, Departamentul suport pentru inovare şi programe de dezvoltare, Ministerul Fondurilor de Dezvoltare şi Politică Regională, Polonia

Fără start-up-uri bune, nu vom avea instrumente de capital de risc de succes. Deci, în afară de fondurile VC, avem nevoie de acţiuni, măsuri care să vizeze găsirea, crearea de start-up-uri, ajutarea lor să se dezvolte şi să poată deveni atractive din punctul de vedere al investitorului de capital de risc şi, în final, să devină ţinta unor investiţii.

 

Marius Ghenea, managing partner, Fondul Catalyst România II

Fondul creat de ADR Vest ar putea avea o colaborare sau un tip de parteneriat foarte interesant cu SeedBlink pentru că acolo vorbim de investiţii de capital care ar putea să fie însoţite de nişte granturi potrivite pentru proiectele respective în condiţiile în care simpla injecţie de capital, de equity, generează o premisă mai bună de succes pentru programul de granturi.

 

Cristian Munteanu, managing partner, Early Game Ventures

România este încă o piaţă condusă de cumpărător. Sunt bani, nu sunt atât de mulţi pe câte start-up-uri. Inclusiv start-up-urile care în România sunt considerate a fi bine capitalizate, cele care indică 2-3 milioane de euro sunt de fapt subcapitalizate când vrei să le duci în America. Un start-up care ridică 2 milioane de euro în România nu-şi permite să angajeze doi oameni de vânzări în San Francisco.

 

Ciprian Man, cofondator, Growceanu

Investitorii care sunt implicaţi activ clar aduc mai multă valoare şi banii pe care îi investesc vin cu un bagaj mai consistent şi poate chiar cu o analiză mai temeinică pentru că simt că au skin in the game şi vor să fie şi implicaţi ca să-şi reducă riscurile de fapt. (…)Nu sunt atât de mulţi şi atât de uşor de găsit oamenii care şi au bani şi vor să se implice într-o oarecare măsură să facă parte din povestea asta antreprenorială.

 

Matei Dumitrescu, senior partner Roca X, fondator şi director Commons Accel

Dacă considerăm oricare aplicaţie la un VC ca fiind venită din partea unui start-up atunci avem o mare discrepanţă între numărul de start-up-uri şi banii existenţi dar câteodată ne trezim în zona aia unde parcă sunt prea puţine start-up-uri calificate, prea puţine start-up-uri ok pentru câţi bani vrem să punem pe piaţă. (…) O soluţie hibrid între finanţare equity plus grant ar fi de urmărit, de explorat.

 

Aneta Stoica, expert, ADR Vest

În primul rând trebuie să ne schimbăm puţin mentalitatea, inclusiv de la nivelul IMM-ului, cel care intră în accelerare trebuie să îşi dorească să meargă cu viteză înainte, să participe la toate întâlnirile, să întrebe, să intre în comunitatea de afaceri, să îşi păstreze legăturile, să îşi facă noi legături şi în felul acesta poate evolua.

 

Cristian Dascălu, partener, Gapminder, managing partner, Techcelerator

Legat de bani, de cât de mulţi se mai pot aduce în piaţă, cred că se pot aduce cam oricâţi bani în orice piaţă, dar ei trebuie să fie organizaţi pe paliere de intervenţie care să aducă valoare în tot streamul. De exemplu, trebuie să nu ai prea mulţi bani pe accelerare şi să nu ai fonduri alocate pe partea de seed sau pentru perioada de creştere.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO