Creşterea complexităţii şi a reglementărilor în zonele de siguranţă cibernetică, AI şi protecţia datelor pune presiune pe sectorul privat, mărind costurile pentru conformare şi pentru a ţine pasul, susţine Lucian Bondoc, managing partner al Bondoc & Asociaţii.
„Credem că pentru a înţelege ce se întâmplă în prezent în zona de IT şi în inteligenţa artificială, trebuie să înţelegem ce se întâmplă în cadrul general al economiei. În România sunt peste 4.400 de meserii în clasificarea ocupaţiilor, sunt peste 600 de coduri CAEN şi tot această diversitate implică o varietate de bunuri şi servicii care circulă şi se schimbă prin mai multe tipuri de căi de comunicaţii (rutiere, maritime, căi ferate, aeriene etc şi – acum – în digital), fiecare cu tipuri de reguli pentru infrastructura în sine, utilizatori, mijloacele de transport, interacţiunile cu alte componente şi aşa mai departe”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Digital '24.
Spre deosebire de infrastructura căilor de comunicaţii rutiere, feroviare, aeriene, maritime etc, este, însă, prima dată când costul dezvoltării şi securitatea fizică a unui tip de infrastructură care asigură comunicaţii economice transversal într-o societate se încearcă a fi delegate într-un grad atât de mare sectorului privat.
„De exemplu, dacă un comerciant este atacat de un tâlhar pe o autostradă sau în piaţă, ar veni poliţia – dacă vei fi atacat de un hacker, vei risca să fii acuzat tu că nu te-ai protejat singur suficient.Pe ansamblu, sunt aspecte care pot favoriza în special jucătorii mari, care au mai multe resurse să facă faţă acestor schimbări, în timp ce jucătorii mici sunt dezavantajaţi şi riscă să dispară”, susţine Lucian Bondoc.
Ce a mai declarat Lucian Bondoc în cadrul evenimentului ZF:
· AI va avea un impact destul de rapid în următorii ani, dar de aici şi până a înlocui avocaţii mai este mult. Am testat şi noi diverse instrumente de AI şi vom continua să o facem, dar pentru moment gradul de adaptare la piaţa românească nu este suficient.
· Sunt unele instrumente care sunt utile şi au potenţial, dar, cel puţin la acest moment nu suntem încă acolo.
· Pe legislaţie noi preluăm ce apare. Cred că unde avem o problemă este în modul de a avea în vedere extins implicaţiile posibile în pasul doi şi modul de implementare optim pentru a reduce riscurile economice şi a genera oportunităţi reale.
· La nivel european, regulile sunt, de obicei, folosite pentru a proteja piaţa de ce vine din afară, nu de a afecta proprii jucători. La noi este o tendinţă de a încerca să ai sita cât mai deasă, dar în cazul acesta există riscul să creăm o încărcătură care va expune foarte mulţi jucători locali.
· Proiectul de ordonanţă de urgenţă de implementare a Directivei Nis 2, în forma actuală, din punctul nostru de vedere riscă să genereze multe probleme în practică pentru că are o sită prea deasă şi standarde prea ambigue. Este foarte important să avansăm ca ţară în direcţia creşterii rezilienţei pe zona cibernetică, dar va conta foarte mult cum o facem concret pentru ca dezavantajele să nu depăşească avantajele. Şi modul de formulare a normelor de aplicare va fi foarte important.
· Este un dialog bun în general cu autorităţile. Pe zona digitală, credem că este în interesul României pe termen lung să aibă şi propria nouă « infrastructura » şi propriile «mijloace de transport».
· Cu peste 40 de avocaţi, suntem bine plasaţi pentru a gestiona complexitatea actuală. Dar este un efort continuu şi care necesită multă atenţie chiar şi pentru noi. Folosirea inteligenţei artificiale nu ne-ar proteja de răspundere faţă de clienţi.
