Companiile din România nu ar trebui să mai amâne adoptarea tehnologiei, ci ar trebui să meargă către furnizorii din piaţă pentru a găsi soluţii care să le permită să se digitalizeze astfel încât să le ofere clienţilor o experienţă mai bună, altfel vor risca să iasă din business, lăsând loc unor rivali care se vor mişca mai repede, au avertizat participanţii la prima ediţie a conferinţei ZF High Tech Innovation Summit 2019.
„Tehnologia nu mai este ceva extrem de scump, ci sunt soluţii calibrate pe orice nevoi. Să depăşim momentul în care credem că tehnologia este inacesibilă şi de neatins. Trebuie doar să ne coborâm privirea şi să găsim acea soluţie calibrată. Este suficient să ne uităm şi să filtrăm puţin piaţa, pentru că sunt soluţii calibrate pe orice tip de companie şi orice nevoie de business. Nu e de aşteptat, e de încercat”, a declarat Ana Gavrilă, business unit manager în cadrul HTSS, companie specializată în furnizarea de soluţii software de business. „Nu este necesar doar să asculţi clientul, ci să faci un pas mai departe, să vezi înspre ce merge businessul lui. Când soluţiile oferite vor fi evidente, ne vom educa partenerii să utilizeze automatizări şi softuri. Tehnologia nu va mai fi bau-bau, ci business as usual (BAU), aşa cum trebuie”, a adăugat ea.
„Există o diferenţă semnificativă de adopţie între companiile mari şi companiile mici. Companiile mici trebuie să acţioneze rapid şi direct, nu au timpul necesar să greşească. Companiile care nu adoptă soluţii Internet of Things (IoT) sau nu se digitalizează au şanse foarte mari să iasă din piaţă. Companiile mici, deşi sunt reticente să adopte soluţii IoT, o fac rapid pentru că nu vor să rişte. Cred că vom vorbi despre IoT ca făcând parte din viaţa noastră zi de zi, ajutând companiile să îşi deservească clienţii şi să îşi optimizeze businessurile”, a punctat Marius Coman, IoT country sales manager în cadrul Vodafone România.
„Trebuie să acceptăm tehnologia şi ce înseamnă ca proces de lucru. Factorul uman trebuie folosit în alte scopuri, nu pentru a plimba hârtii dintr-o parte în alta. Există tehnologii precum RPA, machine learning, chatbots, care pot uşura foarte mult activitatea angajaţilor. Vorbim de sistemele de cybersecurity care pot face dashboarduri inteligente, să nu fie nevoie de o armată de oameni care să facă lucrurile manual”, a afirmat Oana Terteleac, Senior Territory Channel Manager, Microsoft România. „Trebuie să ne uităm la transformarea rolurilor dintr-o organizaţie, cum acţionează un director de marketing în baza noilor insight-uri, sau un director de vânzări, care poate avea sisteme inteligente care să recomande agenţilor de vânzări ce să propună clienţilor în ziua respectivă, bazat pe comportamentul acestora. Este important să înţelegem unde se duce tehnologia de Inteligenţă Artificială. Cred că binele pe care îl aduce AI-ul în viaţa noastră surclasează de departe potenţialele probleme. Accesul la informaţii gata prelucrate, la insight-uri, la inteligenţa artificială a schimbat cel mai mult piaţa din România. Să intru într-o conferinţă pe Skype în care să am parte de traduceri automate în toate limbile cu nişte engine-uri de AI este o formă de inovaţie extraordinară”, a adăugat Oana Terteleac.
Companiile din România ar trebui să acţioneze mai rapid, aşa cum se întâmplă în Vest, a adăugat Marius Dănescu, business development manager în cadrul companiei Bunnyshell. „Este o discrepanţă între România şi piaţa din Vest, spre exemplu Marea Britanie sau SUA. În vest este foarte uşor reuşeşti să articulezi un beneficiu de business în afară. Lumea are încredere. România rămâne în continuare în zona de confort în a vedea lucrurile solide, stabile, şi apoi abia adoptăm”, a afirmat Dănescu.
„Dacă ar fi un element care reiese ca find important, şi a devenit un buzzword din păcate: centrarea pe client. Centrarea pe client o auzim din toate părţile. Nu am auzit nicio firmă care să spună că nu e important clientul. Dacă te duci mai aproape în organizaţie şi pui două întrebări: Cine este clientul tău? Şi a doua: Ce îşi doreşte clientul tău? De modul în care răspunzi ca organizaţie la aceste două întrebări poţi grupa organizaţiile în funcţie de maturitate”, a declarat Victor Iancu, Director Management Consulting / Customer Advisory Lead, KPMG România. „Diferenţa între sectorul public şi cel privat în adopţia tehnologiei şi transformării digitale este concurenţa. Dacă se gândesc că mai sunt organizaţii care se luptă pentru acelaşi client, sectorul public rămâne doar contractul social, care va trebui la un moment ar trebui modificat. Neexistând această presiune, acest drive, suntem unde suntem. Sunt ţări în care situaţia cetăţeanului este mai bună. Principala diferenţă între sectorul public şi privat este aceasta. Capacitatea sau puterea socialului de a impune un fel de presiune pe sectorul public astfel încât să vină şi să îmbunătăţească această experienţă.”
Marius Coman, IoT country sales manager, Vodafone România
♦ Dacă în urmă cu 10 ani companiile doreau să conecteze cât mai mulţi oameni la internet, azi companiile vor să conecteze cât mai mulţi senzori, maşini, obiecte. Vorbim de obiecte fixe sau mobile care analizează informaţiile, le transmit către serverele principale, dar care şi acţionează. Toate aceste acţiuni se întâmplă în mod autonom şi în timp real. Aproximativ 75% dintre companii cred că dezvoltarea soluţiilor IoT în viitor este critică. Până în 2024 vor exista 4 miliarde de dispozitive IoT.
♦ Vodafone oferă o gamă largă de tipuri de conectivitate, pornind de la cele existente, pentru fleet management, smart metering, in-car entertainment, global shipment etc. Clienţii îşi doresc conectivitate cu o viteză foarte mare, să poată să îşi transmită volumul mare de date. Îşi doresc comunicare bidirecţională, să coste puţin, să aibă acoperire extinsă şi tehnologia să consume cât mai puţină energie, pentru a avea autonomie extinsă. Aceste lucruri sunt specifice tehnologiei narrowband IoT.
♦ Durata de viaţă a bateriei este principalul avantaj al tehnologiei narrowband. Sunt multe soluţii, multe oportunităţi care au nevoie de baterie extinsă. Un senzor conectat la o reţea 2G poate transmite informaţii timp de 3-5 ani. Acelaşi senzor conectat la o reţea narrowband poate transmite peste 10 ani. Tehnologia narrow band IoT permite conectarea până la 100.000 de device-uri pe o singură celulă. Senzorii pot trimite informaţii către servere, dar pot acţiona şi pe baza comenzilor pe care le primesc de la distanţă.
♦ În retail este un potenţial imens în adoptarea soluţiilor IoT. Soluţii care să interacţioneze digital cu clienţii, să urmărească starea produselor perisabile. Soluţii precum digital signage, stock management. În industria de transport este o dinamică fenomenală. Industria IoT va genera venituri de 68 mld. dolari până în 2024, o parte semnificativă fiind generate de industria de transport.
Marius Dănescu, business development manager, Bunnyshell
♦ Bunnyshell este o platformă multicloud dedicată managementului aplicaţiilor. Bunnyshell a apărut ca o nevoie, aceea de a acoperi complexitatea proceselor în organizaţii, dată de multitudinea de echipe responsabile de transformarea digitală, de instrumentele necesare şi de specificitatea platformelor furnizorilor de cloud. Multe dintre aplicaţiile suportate de platforma noastră se găsesc deja instalate, preconfigurate, la un clic distanţă, fără a avea nevoie de expertiză de cloud sau tehnică.
♦ Fiecare furnizor de cloud are ceva specific. Bunnyshell standardizează acest lucru printr-o singură interfaţă. În Bunnyshell, fiecare client are dreptul şi libertatea să îşi aleagă contul de cloud, pe care îl ataşează la soluţie, ceea ce înseamnă că un client rămâne în control cu resursele provizionate în cloud.
♦ Nu avem un client tipic, orice companie care are o aplicaţie şi nu vrea să îşi bată capul cum o scalează şi cum o duce în cloud, şi cum face acest proces de predictibilitate. Avem mai multe industrii în care suntem prezenţi, nu avem o industrie specifică. Suntem compatibili cu toate. În acest moment avem aproximativ 3 milioane de utilizatori susţinuţi lunari prin platforma noastră.
♦ Preţul unui abonament este un cost care reflectă complexitatea aplicaţiei şi infrastructura pe care Bunnyshell o va gestiona. Preţul porneşte de la 30 de dolari pe lună pentru o maşină virtuală şi poate ajunge la mii sau zeci de mii de euro pe lună, în funcţie de complexitatea aplicaţiei şi de cerinţele clienţilor.
♦ Avem proiecte în zona de automatizări, în care încercăm să oferim clienţilor care au alte platforme metode de a implementa la clienţi platforma lor într-un mod foarte uşor. Spre exemplu, să aduci la un client în Singapore o platformă vândută de cineva din SUA, fără să fie nevoie de altceva.
Ana Gavrilă, business unit manager, HTSS
♦ Backgroundul nostru vine din zona de sănătate. Avem parteneri lanţuri de farmacii, comercianţi cu amănuntul. Zona de healthcare a rămas încă ceva important. Ce s-a schimbat însă? Tipul de consumator. Şi se schimbă în continuare. Nimeni nu mai are timp de pierdut, fie că stă în clinică, fie că stă la medic. Fie că am seara nişte simptome şi trebuie să iau ceva din farmacia pe care o am în casă.
♦ Plecând de la acest lucru am identificat noile servicii din piaţă: doctori online, farmacii online etc. Am devenit cu toţii preocupaţi de lifestyle. Tendinţa este să înţelegem că întreţinerea sănătăţii este mult mai importantă decât să vindecăm. Am devenit toţi mai atenţi la dietă, la nutriţie, la faptul că nu mai ajungem să ne ridicăm produsele în timp util şi poate vom apela la farmacia online.
♦ Avem 30% cotă de piaţă pe sisteme de gestiune în farmacii.
♦ Am plecat de la automatizarea proceselor din farmacii. Fie că este vorba de introducerea de facturi sau de prescripţiile electronice. Ne-am uitat la furnizori, i-am ajutat şi pe ei. În zona aceasta era nevoie de automatizări şi, deşi pentru majoritatea nu sunt lucruri cunoscute, în ultimii cinci ani domeniul sănătăţii, şi în special al livrării serviciilor de sănătate către pacient, a devenit extrem de complicat.
♦ Am oferit farmaciilor vendomate dedicate lor. Acestea sunt proiectate special pentru farmacii. Pur şi simplu după 8 seara, când închide farmacia, programul este extins de vendomate, care au şi partea de safeboxuri în cazul în care poate ţi-a lăsat farmacistul ceva în mod special. Vendomatele nu vin să înlocuiască ceva, ci să extindă orarul de lucru al unei farmacii. Dacă vreau o cremă cosmetică nu am de ce să stau la rând, dar îmi doresc să iau această cremă din farmacie pentru că sunt produse dedicate, îndeplinesc mai multe criterii care în esenţă nu fac altceva decât să îngrijească mai multe aspecte.
♦ Facem şi zona de telemedicină, pentru că cercul trebuie cumva închis.
♦ În Galaţi este lanţul de farmacii Unica care a adoptat vendomatele. Sunt mai mulţi clienţi în Galaţi şi Ploieşti care deja au dezvoltat farmacii online. Jucători mai mici. Sunt şi giganţii, dar la retaileri precum Sensiblu, inovaţia a fost mereu importantă.
Oana Terteleac, TCM manager, Microsoft România
♦ Procesul prin care poţi face o evaluare de maturitate digitală este foarte complex. Este un progres în România şi direcţia către transformarea digitală este consistentă. Companiile mici au o presiune mai mare de a se transforma digital, pentru că altfel nu pot face faţă companiilor mari, decât dacă sunt mai agili şi folosesc tehnologia pentru a genera un avantaj competitiv.
♦ Trebuie să acceptăm tehnologia şi ce înseamnă ca proces de lucru. Factorul uman trebuie folosit în alte scopuri, nu pentru a plimba hârtii dintr-o parte în alta. Există tehnologii precum RPA, machine learning, chatbot, care pot uşura foarte mult activitatea angajaţilor. Vorbim de sistemele de cybersecurity care pot face dashboarduri inteligente, să nu fie nevoie de o armată de oameni care să facă lucrurile manual.
♦ Trebuie să ne uităm la transformarea rolurilor dintr-o organizaţie, cum acţionează un director de marketing în baza noilor insighturi, sau un director de vânzări, care poate avea sisteme inteligente care să recomande agenţilor de vânzări ce să propună clienţilor în ziua respectivă, bazat pe comportamentul acestora.
♦ RPA este printre vârfurile de lance pe care le vedem, dar observăm şi o creştere a cererii pe zona de chatbot. De exemplu, într-un departament de HR, chatbotul poate interacţiona cu utilizatorii, sau în retail cu clienţii direct. Acele chatboturi au în spate sisteme de machine learning şi devin asistenţi digitali pentru achiziţii. Acestea au o expunere foarte largă, pentru că interacţionează direct cu utilizatorii.
♦ Ne uităm la un sistem de administrare a bunurilor de producţie într-o fabrică, dar ele nu sunt neapărat vizibile pentru noi ca utilizatori. Pentru noi sunt vizibile sistemele inteligente cu care interacţionăm când vrem să facem o achiziţie online, sau la nivel de sisteme de plată online. Icebergul are totuşi 90% din volum sub apă, iar acea partea din spate este mai puţin vizibilă de către utilizatorul final.
Victor Iancu, director management consulting, customer advisory lead, KPMG
♦ Avem un sondaj pe care îl facem de 20 de ani, acum este al 21-lea an. Este cel mai mare raport de leadership technology din lume. Sunt CEO, membri ai boardului, în total 3.645 respondenţi din 108 ţări şi 3 milioane de puncte de date. Rezultatele le reunim în jurul câtorva obiective.
♦ Jumătate din organizaţii sunt implicate în transformări majore. Organizaţiile raportează în mod constant transformare. Nu există sector care să nu fie afectat de transformare. Transformarea este un lucru normal. Dar să nu ne aşteptăm ca aceste transformări să fie doar la companiile mari, cu bugete mari. Se întâmplă şi în cazul companiilor tinere, cu mai puţine resurse. A fost raportat acelaşi ritm de transformare. Ne-am putea gândi că înseamnă foarte mulţi bani, dar rezultatele studiului arată că aceste schimbări se întâmplă şi fără investiţii foarte mari.
♦ Dacă ne uităm la economia mondială şi regională în ce priveşte tendinţele, investiţiile în tech au crescut. Nu am mai văzut această creştere de la an la an din 2010, când îşi revenea economia mondială. Tendinţa este ascendentă şi exponenţială. Principalele direcţii de investiţii sunt în zona de securitate cibernetică, automatizare şi date. Creşte cu circa 50% în fiecare an bugetul de tech.
♦ Deja nu mai putem vorbi de cloud ca emerging technology, este comun deja. Să ne uităm la reticenţa cloudului de acum 4-5 ani. Acum RPA-ul şi AI-ul sunt unde eram acum 4-5 ani cu cloudul şi vor fi foarte interesante de urmărit în următorii 2-3 ani.
♦ Una din 20 de organizaţii implementează într-o măsură sau alta quantum computing, quantum fiind în acest moment pentru mulţi dintre noi o poveste.
Adrian Zărnescu, CTO, Syswin Solutions
♦ Hardware-ul primeşte cea mai puţină atenţie acum. Revoluţia ar fi miniaturizarea electronicelor şi dezvoltarea hardware-ului în ultimii ani. Fără hardware nu am fi avut aceste revoluţii tehnologice.
♦ Cred că IoT-ul pune cel mai bine în valoare sistemele de smart city.
♦ Pentru angajaţii care trebuie să colaboreze cu roboţi, există ore de training în care fiecare beneficiar de sisteme IoT este învăţat cum să folosească tehnologia, cum să implementeze tehnologia, există şi patea de data analytics care îl poate ajuta pe utilizator. Prin această modalitate reuşeşte să îşi crească veniturile.
♦ La ora actuală în România acoperim 38.000 de hectare monitorizate cu soluţii IoT. De la sol, interconectivitate, senzori de aer sau frunze electronice. Noi sperăm că în curând ne vom extinde şi observăm o creştere exponenţială a interesului în agricultură pentru digitalizare.
♦ Cerealcom Dolj administrează în jur de 18.000 de hectare. Multicultură. Şi ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimat care se formează datorită schimbărilor climatice. Dacă ANM spune că într-o anumită zonă este OK vremea, dar analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne dăm seama că vor apărea situaţii precum grindină izolat – putem avertiza fermierul chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla ceva rău.
♦ Am instalat multe staţii, dar nu sunt staţii meteo, ci staţii complexe, independente energetic, transmit datele prin LORA pentru că nu există narrowband în zona respectivă şi transmit datele din staţie în staţe până într-o zonă unde există acoperire.
Adrian Voicu, head of IT production, Raiffeisen Bank
♦ Din punctul meu de vedere, nu se mai pune întrebarea dacă ne digitalizăm sau nu, ci mai degrabă ne întrebam cum vom face şi ce vom face. Pe piaţa din România sunt prea puţine firme care creează produse inovative, ceea ce reduce şi gradul de adopţie.
♦ Există un timp ca tehnologia să poată ajunge până la noi. Dacă mă uit la ce se întâmplă în industria bancară şi alte industrii, nu mai poţi oferi soluţii digitale fără servicii tehnologice prin care să le gestionezi. Ai nevoie de automatizare, de inteligenţă artificială, de toate instrumentele pentru a gestiona produse şi servicii digitale. Suntem puţin în urmă, însă potenţialul pe care îl avem este unul foarte mare.
♦ Am implementat o soluţie care descoperă automat tot ecosistemul de aplicaţii, centralizează datele pentru a fi analizate integrat. Putem face dashboarduri, putem structura informaţii încât să luăm decizii şi în zona tehnică şi în zona de business. Aceasta te ajută să ştii în timp real ce experienţă oferi utilizatorilor. Fără să ai toate datele într-un loc şi fără să foloseşti automatizare sau inteligenţă artificială, este foarte greu.
