Proiectele de tip smart city care îşi ating obiectivele şi au succes pe termen lung sunt cele care sunt livrate de consorţii formate din companii cu diferite roluri, cu experienţă în domeniu, în care autorităţile locale colaborează cu firmele private, spun reprezentanţii unui consorţiu de firme de IT din România care au participat la Smart City Expo World Congress din Barcelona, unul dintre cele mai importante evenimente de profil.
„A fost foarte vizibil la ediţia de anul acesta a expoziţiei de smart city de la Barcelona că doar consorţiile formate din mai mulţi producători de tehnologie, însoţite de integratori competenţi pot susţine proiecte de succes pe termen lung. Am văzut standuri comune ale firmelor de tehnologie, de la start-up-uri la giganţi, oferind soluţii combinate pentru nevoi foarte bine specificate. Am văzut de asemeni grupuri de firme asociate cu autorităţi locale rezolvând problemele specifice zonei, fie că discutăm de Bavaria, Chile sau Emiratele Arabe”, a declarat Călin Poenaru, country manager al Allied Telesis Romania, compania care a susţinut participarea la eveniment a unui consorţiu format din firmele locale Maxtui & Associates, Silva Sistems şi Asseco SEE (ASEE).
"Prezenţa unui consorţiu românesc la expoziţia de la Barcelona dedicată soluţiilor de smart city este o dovadă de aliniere a pieţei locale la valorile şi modelele europene. Vedem deja în oraşele din România servicii inteligente ce ţin de monitorizarea traficului, de siguranţă publică sau transport alternativ şi este doar o chestiune de timp până când vom vedea decizii luate de autorităţi pe baza informaţiilor colectate şi procesate. Aşa cum se întâmplă deja în alte oraşe europene, mă aştept ca acest lucru să ducă la o eficienţă mai ridicată a actului administrativ şi la o îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor indiferent dacă de mărimea comunităţii”, a adăugat Poenaru.
"După 5 ani de participare consecutivă la Barcelona, anul acesta este prima dată când am rămas impresionat de numărul mare al reprezentanţilor din România. Este evident faptul că există un curent puternic de schimbare şi deschidere către inovaţie şi în mod deosebit către acumulare de knowledge şi networking. Totuşi, în mod special vreau să salut prezenţa în acest an a primarilor unor oraşe importante din Republica Moldova, inclusiv a reprezentanţilor Primăriei Chişinau”, a spus Dragoş Nedelea - managing partner la Maxtui & Associates.
„Prin participarea la acest eveniment am urmărit, pe lângă noutăţile tehnologice şi evoluţia tendinţelor în domeniul oraşelor inteligente, şi identificarea bunelor practici în adresarea principalelor obstacole şi provocări în implementarea proiectelor smart city într-o piaţă pre-emergentă”, a declarat Dorin Berbescu, general manager Silva Sistems. “În timpul implementării proiectelor smart city la care am fost parte până în acest moment am identificat o serie de provocări cum ar fi dimensiunea copleşitoare a conceptului de smart city şi resursele insuficiente ale sectorului public local necesare iniţierii şi gestionării proiectelor integrate”, a adăugat Dorin Berbescu.
“Dacă în ultimii cinci ani, cifra de afaceri a membrilor consorţiului în proiecte de tip smart city a fost de peste 10 milioane de euro cu focus pe proiecte mari în verticale cum ar fi Sisteme Avansate de Supraveghere Video, Centre de Comandă şi Control sau aplicaţii software diverse planificăm ca în următorii ani să ne putem dubla cifra de afaceri în proiecte de tip smart city însă, în paralel cu proiectele mari, ne vom focusa şi pe proiecte medii şi mici adresate oricărui tip de localitate şi, mai important de atât, în mult mai multe verticale cum ar fi proiecte de Digital Twin, Aplicaţii Realitate Augmentată, Sisteme de Închiriat Biciclete, Eficienţă Energetică, Parcuri Fotovoltaice, Platforme de Integrare a aplicaţiilor existente la nivelul UAT şi multe altele.
Având în vedere faptul că proiectele de tip smart city necesită, în cele mai multe cazuri, o finanţare serioasă, autorităţile publice locale au căutat să obţină finanţări europene pentru a dezvolta acest tip de proiecte.
Astfel că în perioada 2014-2020, proiectele de tip smart city au fost finanţate preponderent prin Programul Operaţional Regional ce a pus la dispoziţia autorităţilor peste 2 miliarde de euro pentru proiecte de sprijinire a tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon (toate regiunile) şi proiecte de eficienţă energetică a clădirilor rezidenţiale, a clădirilor publice şi a sistemelor de iluminat public precum si proiecte dedicate transport urban. De asemenea, au fost puşi la dispoziţie peste 1,3 miliarde de euro pentru proiecte aferente dezvoltării urbane cu focus pe transport urban, revitalizarea zonelor urbane şi pentru infrastructură de educaţie. Însă, din păcate, ghidurile în vederea obţinerii finanţării solicitau autorităţilor locale să adreseze proiecte de tip siloz, şi anum proiecte separate pentru iluminat inteligent, sisteme de trafic management, sisteme de supraveghere video, sisteme de eficienţă energetică etc. Această abordare a generat astăzi o nevoie disperată de a integra aceste proiecte, motiv pentru care considerăm că în viitorul apropiat este obligatoriu, în primul rând, să se finalizeze proiectele de tip siloz demarate şi apoi identificate axele de finanţare necesare integrării acestor soluţii”, au explicat reprezentanţii Silva Sistems şi Maxtui. “Triggerul în tranziţia către smart city este evoluţia tehnologiei. Cele mai mediatizate soluţii în zona aceasta adresează aglomerarile urbane mari, în timp ce aspecte ale acestei transformări în cazul oraselor mici a fost un subiect neglijat. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României însă şi-a îndreptat atenţia către autorităţile locale, în momentul de faţă existând o componentă dedicată din punctul nostru de vedere domeniului smart city, şi anume, componenta 10 - Fondul Local ce are ca prim obiectiv asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor din România prin investiţii în infrastructura locală care vor susţine rezilienţa şi tranziţia verde a zonelor urbane şi rurale, precum şi reducerea disparităţilor teritoriale la nivel regional, intra-regional şi intra-judeţean si un alt obiectiv asigurarea cadrului pentru reformarea şi digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială şi urbană la nivelul autorităţilor publice locale.
Astfel că, prin C10 Fondul Local - I1. Mobilitate urbană durabilă, sunt aprobate până astăzi un număr de 1707 proiecte cu o valoare totală de peste 4,7 miliarde de lei. În topul judeţelor ce au atras aceste finanţări se află judeţul Suceava cu aproximativ 227 milioane de lei, urmat de Prahova aproximativ 218 milioane de lei şi pe locul trei Sibiu cu aproximativ 200 de milioane de lei. Proiectele din cadrul C10 Fondul Local - I1 Mobilitate urbană durabilă ating diferite verticale de tip smart city cum ar fi Sisteme Inteligente de Management Urban sau dedicate tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în valoare de aproximativ 1 miliard de lei, staţii de reîncărcare autovehicule electrice în valoare de aproximativ 60 milioane de lei sau sisteme avansate de supraveghere video în valoare de aproximativ 300 de milioane de lei”, au adăugat reprezentanţii celor două companii.
