Business Hi-Tech

Criza e o amintire îndepărtată în hardware şi software. IT-ul românesc a ajuns la afaceri de 9,4 mld. euro anul trecut

Criza e o amintire îndepărtată în hardware şi software. IT-ul românesc a ajuns la afaceri de 9,4 mld. euro anul trecut

Autor: Adrian Dumitrache

22.06.2012, 13:10 1857

"Cifra de afaceri totală IT&C a crescut cu 8% în 2010 şi cu 2% în 2011, recuperând reducerea din 2009 şi revenind la nivelul de 9,4 miliarde de euro din 2008. Producţia şi serviciile vândute au înregistrat un avans asemănător, iar exporturile totale IT&C, care au continuat să crească pe întreaga perioadă de criză şi post-criză, au depăşit 4,7 miliarde de euro, cu 55% peste totalul din 2008", se arată într-un comunicat al ITC.

Anii 2010 şi 2011 au readus industria IT&C românească pe o traiectorie pozitivă pe ansamblu, dar cu evoluţii neuniforme în cele trei sectoare IT&C, iar sintagma "sfârşitul crizei" trebuie folosită cu precauţie date fiind tendinţele de încetinire de la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an, spune coordonatorul studiului, Mircea Vuici.

După căderea serioasă din 2009, sectorul software şi servicii a reluat creşterea în 2010, când a atins 2,4 miliarde de euro (+10,2%) şi a urcat din nou în 2011 la 2,59 miliarde de euro (+8%).

"Se poate deci spune că sectorul a ieşit din criză încă de acum doi ani, iar nivelul din 2011 l-a depăşit pe cel de dinaintea crizei. Această dinamică pozitivă se datorează în primul rând exporturilor care, pe fondul cererii externe robuste, au avansat la un volum cu 37% mai mare faţă de 2008, în timp ce veniturile de pe piaţa internă au cunoscut creşteri mai slabe (+6%) care nu au permis recuperarea în totalitate a scăderii din 2009", se arată în comunicat.

Sectorul telecomunicaţii s-a menţinut pe o pantă descendentă în 2010-2011, dar cu o tendinţă vizibilă de atenuare a scăderilor.

Cifra de afaceri totală s-a redus cu 7,3%, la 4,4 miliarde de euro în 2010 şi cu încă 4,7%, la 4,19 miliarde de euro în 2011, reflectând dependenţa sectorului de piaţa internă marcată de declinul veniturilor din telefonie fixă şi mobilă şi din cablu TV analogic, insuficient compensat încă de avansul segmentelor Internet broadband şi TV digital.

Comparativ cu 2008, scăderea este de 23%, cifra de afaceri totală pierzând în trei ani peste 1,23 miliarde de euro, din care circa 930 milioane de euro reprezintă reducerile insumate ale primelor trei jucători din domeniu - Orange, Vodafone şi Romtelecom.

În sectorul hardware şi electronică anii 2010 şi 2011 au adus o relansare generală a producţiei alimentată de reluarea comenzilor externe de care au beneficiat atât contractorii EMS (Electronic Manufacturing Services), cât şi producătorii de echipamente şi componente electronice.

Cifra de afaceri şi producţia totală au înregistrat creşteri cu peste 50% în 2010 şi cu doar 7%-8% în 2011, atingând valori duble faţă de 2008.

Evoluţia sectorului a fost marcată de contribuţia hotărâtoare a producţiei de la Nokia (care, în anul de maxim 2010, a dat 65% din producţia totală a sectorului) şi, în general, de accentuarea ponderii companiilor străine în paralel cu restrângerea activităţii unor categorii de producători locali.

"Deşi aportul ca valoare adăugată a fost sub aşteptări, plecarea Nokia va fi dificil de compensat în următorii ani", se mai spune în comunicat.

Contribuţia la PIB (ponderea în totalul valorii adăugate brute pe întreaga economie) a telecomunicaţiilor a scăzut la 1,7%, procent mult inferior celui din 2008, în timp ce contribuţia sectorului software şi servicii a crescut la aproape 1%, iar a sectorului hardware la 0,24%.

Exportul de hardware şi electronică a cunoscut alţi doi ani de creştere (+51% şi +11%), atingând 3,39 miliarde de euro în 2011, iar ponderea sectorului în totalul exporturilor de bunuri s-a mărit la 9,5%, faţă de 5% cu doi ani înainte.

"Datorită Nokia, România a devenit una din puţinele ţări din lume net exportatoare de aparate şi echipamente de telecomunicaţii. Exporturile de software şi servicii IT s-au menţinut de asemenea pe un curs ascendent pe toată perioada, atingând 840 milioane de euro (+16%) în 2011 şi 920 milioane de euro (+10%)", se arată în studiu.

Pe fondul reduceri dramatice ale investiţiilor străine directe, ponderea IT&C în stocul (soldul) total a continuat să se diminueze (7,5% în 2010).

În sectorul hardware şi electronică ultimii doi ani au adus doar declaraţii de intenţii şi negocieri pentru demararea unor noi investiţii, în timp ce în sectorul software şi servicii interesul investitorilor s-a menţinut ridicat şi se pot consemna peste 15 deschideri de noi unităţi cercetare-dezvoltare şi centre de servicii sau extinderi ale celor existente.

Piaţa achiziţii şi fuziuni în IT&C s-a menţinut la un nivel constant ca număr de tranzacţii, dar a scăzut ca valoare.

"În software şi servicii s-au înregistrat mai ales achiziţii strategice având drept cumpărători atât companii IT străine, cât şi firme locale. Fondurile de investiţii au rămas într-o stare de «hibernare», în timp ce investitorii de tip business angel au devenit mai activi şi au acumulat în ultimii doi ani un portofoliu important de proiecte finanţate în domeniile online, social media şi mobilitate", se mai spune în comunicat.

În telecomunicaţii şi în distribuţia şi retailul IT&C, majoritatea achiziţiilor au avut ca obiect firme aflate în dificultate sau intrate deja în stadiul de insolvenţă, iar cumpărătorii cei mai activi au fost Romtelecom şi Asesoft.

Deşi rata de absorbţie a fondurilor structurale se menţine la un nivel alarmant de redus, veniturile obţinute de firmele IT din proiectele finanţate cu bani europeni au crescut considerabil în ultimii doi ani, volumul total fiind estimat la 150 milioane de euro în 2010 şi peste 250 milioane de euro în 2011.

"Se poate spune că pentru sectoarele IT fondurile europene au constituit o reală sursă de creştere", se precizează în comunicat.

După reducerile masive din 2009, personalul total al industriei IT&C s-a stabilizat în 2010 şi a început să crească din nou în 2011.

Sectorul software şi servicii este singurul în care personalul a înregistrat creşteri neîntrerupte pe întrega perioadă de criză şi post-criză.

Efectivul total de angajaţi a depăşit 58.000 de angajaţi în 2011, cu 4.400 mai mulţi faţă de 2008.

Cererea de personal calificat s-a intensificat în 2011 şi în prima parte a acestui an atât la centrele de servicii ale multinaţionalelor cât şi la multe firme locale de software, dar fără a atinge încă nivelul dinaintea crizei.

Salariile IT&C şi-au reluat creşterea în 2010 şi 2011. Media salariului brut pe întreaga industrie IT&C s-a mărit cu 12,8% în 2010 şi 6,3% în 2011, ajungând la peste 10.800 euro/an, cu 13% mai mare faţă de nivelul din 2008.

Creşterile s-au situat cu mult peste media pe economie şi, exprimate în euro, au depăşit substanţial inflaţia din ultimii doi ani. În acelaşi timp, productivitatea a evoluat uşor negativ (-2%, cumulat pe cei doi ani), iar comparaţia cu 2008 indică o reducere cu 8% asociată creşterii salariilor cu 13%.

"Decalajul salarii - productivitate provine din sectoarele de servicii (telecomunicaţii şi software şi servicii) şi reflectă echilibrul precar de pe piaţa forţei de muncă IT unde presiunea pe salarii a reapărut, chiar dacă într-o formă mult atenuată în comparaţie cu anii care au precedat criza. Campion al creşterilor de salarii a rămas sectorul software şi servicii unde măririle din 2010 şi 2011 au adus salariul mediu brut la un nivel cu 20% mai ridicat decât cel din 2008", se arată în comunicat.

Evoluţia sectoarelor IT&C în 2010 şi 2011 poate fi caracterizată ca o o ieşire treptată şi cu viteze diferite din criză, dar fără semne clare de reintrare într-un nou ciclu de creştere susţinută.

La orizont se profilează noi ameninţări, şi anume criza zonei euro şi încetinirea principalelor economii dezvoltate care vor afecta negativ exporturile şi investiţiile străine.

"Exporturile au constituit principalul motor al creşterii din ultimii doi ani în sectoarele IT şi e greu de crezut că rolul lor va fi preluat de consumul intern care, deşi în revenire, este afectat de climatul de incertitudine şi lipsă de încredere", potrivit autorilor studiului.

De asemenea, tendinţa de slăbire a creşterii a fost vizibilă din jumătatea a doua anului trecut şi este confirmată în primului trimestru 2012 de decelerarea din servicii IT şi căderea puternică a producţiei şi exportului de hardware şi electronică. În plus, efectul atât de puternic al închiderii fabricii Nokia atrage atenţia asupra vulnerabilităţii sectorului în faţa producătorilor străini majori care domină producţia de hardware.

Perspectivele anului 2012 sunt deci clar negative pentru sectorul hardware şi electronică unde reducerea provocată de plecarea Nokia va fi doar parţial compensată de creşterile estimate la celelalte unităţi de producţie străine sau româneşti, iar contracţia sectorului pe întreg anul va fi probabil de peste 45%.

"În funcţie de noile învestiţii majore, vor fi necesari încă 3-4 ani pentru a ajunge din nou la valorile din anul de maxim 2010", se spune în comunicat.

În telecomunicaţii este aşteptată stoparea a declinului prelungit din anii precedenţi şi stabilizarea veniturilor întregului sector la un nivel apropiat de cel de anul trecut. La aceasta vor contribui menţinerea şi chiar accentuarea creşterilor înregistrate anterior la serviciile Internet broadband fix şi, mai ales, mobil, precum şi la cablu TV digital şi IPTV, în paralel cu o eventuală redresare în serviciile de voce mobilă.

Sectorul software şi servicii este cel mai bine poziţionat pentru a se menţine pe o pantă ascendentă în 2012, dar cu o posibilă atenuare a creşterii. Piaţa internă va creşte moderat în ansamblu şi mai puternic în zonele cloud şi mobilitate încă puţin dezvoltate în prezent, în timp ce cererea externă, deşi limitată, va permite o mărire a exporturilor firmelor locale şi ale centrelor de dezvoltare şi de servicii ale companiilor străine.

Analizele ITC se bazează în principal pe prelucrarea datelor de bilanţ ale firmelor TI&C, dar şi pe informaţiile comunicate de companii sau furnizate de instituţii publice ca INS, BNR şi ANV. Aceste studii urmăresc să ofere o imagine asupra evoluţiei industriei, complementară informaţiilor privind piaţa care circulă mai frecvent.

AFACERI DE LA ZERO