♦ „România are atuuri solide, resurse umane calificate, un centru european de competenţe în securitate cibernetică şi acces la finanţări generoase prin PNRR şi fonduri de coeziune“ ♦ „Statul român ar putea oferi un cadru minim funcţional pentru societăţi publice sau locale care nu au nici cunoştinţe şi nici oameni pregătiţi pentru digitalizare“ ♦ „Degeaba implementezi cele mai sofisticate sisteme dacă latura umană nu este consolidată. Avem nevoie de soluţii care să susţină nu doar creşterea economică, ci şi protejarea instituţiilor“.
România se află într-un moment de cotitură care va defini următoarele decenii ale economiei şi societăţii: digitalizarea accelerată, cu toate riscurile şi oportunităţile sale, nu mai este un lux sau o alegere strategică, ci o condiţie esenţială pentru competitivitate şi siguranţă. Aceasta este una din ideile principale desprinse din discuţiile care au avut loc în cadrul D-TECH Forum România 2025, organizat la sediul BNR, unde Ziarul Financiar a fost partener media.
„Transformarea digitală nu mai înseamnă doar să cumperi nişte calculatoare. Trebuie să te gândeşti la sustenabilitate, la viziune, la cum protejezi datele şi valorile democratice. Deşi România are atuuri solide, resurse umane calificate, un centru european de competenţe în securitate cibernetică şi acces la finanţări generoase prin PNRR şi fonduri de coeziune, fără coordonare, ambiţie şi leadership riscăm să rămânem spectatori ai unei revoluţii digitale care ne va afecta profund“, a spus Victor Negrescu, vicepreşedinte, Parlamentul European.
Cu zeci de mii de atacuri cibernetice asupra instituţiilor publice şi cu doar doi din 10 români capabili să folosească eficient instrumentele digitale, miza nu mai este dacă ne digitalizăm, ci cum şi cât de repede o facem. România poate fi un hub regional de inovaţie, dar pentru asta are nevoie de mai mult decât tehnologie, are nevoie de direcţie.
În ceea ce priveşte perspectivele actorilor din economie, aceştia au avertizat că lipsa unui cadru coerent şi a unei strategii unitare pune România în pericolul de a rata oportunităţi istorice. „Statul român ar putea oferi un cadru minim funcţional pentru societăţi publice sau locale care nu au nici cunoştinţe şi nici oameni pregătiţi pentru digitalizare“, spune Florin Petolea, director general al STPT.
Şi în sănătate, presiunea este uriaşă. „Fără digitalizare nu este posibil nimic. Este o problemă de burnout la nivel global în sistemele medicale“, avertizează Mosche Klaiman, CEO Matrix Medika, în timp ce Radu Marcu, co-CEO, Connections adaugă: „Putem pune pe picioare sisteme semiautonome care să ia decizii pe baza datelor pacientului, într-un mod personalizat, dar şi uniformizat“.
Valentin Lazea, economist-şef al BNR, atrage atenţia că digitalizarea trebuie să meargă mână în mână cu educaţia. „Degeaba implementezi cele mai sofisticate sisteme dacă latura umană nu este consolidată. Avem nevoie de soluţii care să susţină nu doar creşterea economică, ci şi protejarea instituţiilor“.
România are potenţialul să devină un hub digital regional, dar nu va reuşi fără un plan naţional coerent, cu viziune pe termen lung, colaborare public-privat şi investiţii direcţionate, au mai transmis speakerii din cadrul D-TECH Forum România 2025.
Steven Bisbee, Branch Head CIS Operations NATO (NIFU ROU)
► Cea mai mare provocare în cadrul interoperabilităţii între structuri şi state rămâne tehnologia – în special cea învechită. Aceasta este o realitate valabilă la nivel global. Orice stat, orice industrie de apărare se confruntă cu dificultăţi în a ţine pasul cu inovaţia. O apărare cibernetică solidă nu poate exista fără o infrastructură de comunicare solidă. Iar lipsa acesteia compromite întregul lanţ de apărare.
Eugen Ilea, director V+O Communication, organizator D-TECH Forum
► D-Tech Forum este un eveniment dedicat digitalizării, inteligenţei artificiale şi securităţii cibernetice. În cadrul acestui eveniment am explorat provocările şi oportunităţile pe care le aduce epoca digitalizării. Ne-am propus să identificăm priorităţile şi oportunităţile pe care le avem pe fiecare verticală. Discuţiile sunt esenţiale pentru a dezvolta strategii viabile.
► Ne bucurăm că am avut speakeri şi invitaţi care ne-au împărtăşi din expertiza şi experienţa lor. Cea de-a doua ediţie a D-Tech Forum va aveal loc pe durata a trei zile, între 18 şi 20 martie 2026.
Bogdan Ivan, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului
► Pentru digitalizarea României în continuare, trebuie să dăm dovadă de voinţă, viziune şi să acţionăm, aşa cum am mai spus-o, pentru a continua transformarea digitală a administraţiei şi a societăţii noastre.
Valentin Mureşan, consilier personal al primarului Timişoarei pe digitalizare şi smart city
► Costurile cele mai mari în transformarea digitală nu sunt în tehnologie, ci în schimbarea mentalităţii. Mediul privat reuşeşte deja să dezvolte soluţii eficiente, inclusiv platforme de validare a identităţii. Administraţia publică trebuie să preia aceste exemple şi să le adapteze la specificul local.
► Avem nevoie de un upgrade de mentalitate, să aducem în administraţie modelele de succes din privat şi să pregătim infrastructura pentru un viitor digital, în care fiecare cetăţean să aibă un AI assistant.
Prof. Dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii
► Digitalizarea în sine este importantă pentru că simplifică activitatea personalului, dar şi pentru că permite accesul mai facil al pacienţilor la servicii medicale. Odată ce avem date relevante, putem lua decizii informate – însă, din păcate, în România, multe decizii politice nu se bazează pe realităţile din teren.
► Fără digitalizare, nu vom putea introduce plăţi în funcţie de performanţă. Pentru asta, e nevoie de monitorizare, dar va fi o rezistenţă din partea celor care nu vor să-şi schimbe nici abordarea, nici stilul de lucru.
Dr. Alexandra-Haritini Iutis, manager spital UMFST GE Palade, Târgu-Mureş
► Trebuie să fim conştienţi de faptul că nu toate tehnologiile sunt utile, nu trebuie să le luăm pe toate, trebuie să fim atenţi în a ne alege şi structura, planul şi strategia cu ceea ce se poate face, să creăm etape clare şi bine definite.
► Dacă tehnologiile nu funcţionează împreună, vom cheltui sume uriaşe şi apoi vom spune că nu funcţionează tehnologia. Noi am identificat soluţii punctuale care chiar îmbunătăţesc activitatea medicilor şi procesul de vindecare.
Adrian Victor Vevera, director general, ICI (Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică)
► Inteligenţa artificială este în viaţa noastră de zi cu zi. A fi implementate aplicaţii sau zone de AI în aplicaţiile existente nu e dificil din punct de vedere tehnic, mai dificil e de schimbat mentalitatea celor care utilizează aceste aplicaţii sau platforme.
► Pentru un AI contează calitatea datelor. Deci AI-ul trebuie corelat cu calitatea datelor pentru ca el să îţi ofere informaţii şi statistici, astfel, cu cât datele sunt mai corecte cu atât AI-ul îţi va da informaţii mai bune.
Daniel David, ministrul educaţiei şi cercetării
► Trăim o revoluţie industrială care nu mai leagă doar lumea fizică de cea virtuală, ci leagă omul de cele două lumi – cea fizică şi cea virtuală. Iar educaţia trebuie regândită în acest context. Avem acces la multă informaţie, dar puţini fac diferenţa între informaţie şi cunoaştere. Iar când oamenii ajung să aibă opinii prost fundamentate, afectează întreaga societate. De aceea, şcoala trebuie să îi înveţe să transforme informaţia în cunoaştere – prin practici, etică şi coerenţă.
Digitalizarea în fluxuri bine gândite ne poate ajuta să reducem şi din birocraţia care îngreunează procesul educaţional.
Col. dr. Dănuţ Ţigănuş, şeful Direcţiei Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, MapN
► E o problemă de educaţie. Veriga slabă este omul. Dacă veriga slabă e în zona de tehnologie, de multe ori constatăm că suntem capabili să rezolvăm acele probleme, dar nu suntem capabili să oprim personalul să facă greşeli. Esenţa este educaţia şi trebuie să insistăm pe educaţie de la bază, de la copii mici.
► Trebuie ca oamenii să fie conştienţi că o simplă postare, o simplă fotografie poate duce la vulnerabilitate. E important să aibă parte de training şi în ceea ce priveşte sistemele pe care le folosim.
Tolga Banyocu, director general adjunct, client solutions area, Garanti BBVA România
► Digitalizarea nu e despre o aplicaţie sau o interfaţă nouă. Este despre interoperabilitate, colaborare şi sincronizare între toţi jucătorii.
► Când am venit prima dată în România, în 2007–2008, părea că suntem cu câţiva paşi în spate faţă de Turcia, în ceea ce priveşte adopţia noilor tehnologii. Îmi amintesc că implementam plăţi contactless cu PIN şi mulţi comercianţi încă întrebau ce este acel card. Lucrurile s-au schimbat fundamental după pandemie, când clienţii au început să aibă aşteptări mult mai mari privind rapiditatea şi simplitatea interacţiunii cu băncile.
Acum, orice fricţiune e percepută imediat ca o problemă majoră.
Gabi Herbei, CTO First Bank
► O bancă este de fapt o companie tehnologică ce vinde servicii bancare. Atunci întrebarea e cum reuşeşti să îţi păstrezi avantajul tehnologic şi să fii în faţa celorlalţi. Atunci când automatizezi şi digitalizezi, viteza ta pe piaţă va fi mult mai mare versus o bancă tradiţională unde procesele sunt la „mâna“ oamenilor.
► Trebuie să vezi cum poţi să îi faci pe oameni să fie deschişi la schimbare şi să înveţe noi tehologii – dacă nu ai educaţie oamenii nu sunt deschişi la nou – şi pe de altă parte trebuie să înţelegi ce se întâmplă în alte industrii ca tu, ca şi companie să vezi ce poţi folosi ca să mergi mai departe.
Horia-Răzvan Botiş, membru în Consiliul Director, DIANA NATO
► E important să avem o strategie şi ea să fie implementată şi să avem norme de implementare. Pentru că, în lipsa unei strategii comune, se ajunge într-un dezavantaj — şi anume acela că nu mai poţi avea o opinie locală, o abordare adaptată la realitatea din teren, cum este cazul şi în România. Nu mai poţi atinge o integrare reală.
► Una dintre priorităţi, din perspectiva tehnică, ar trebui să fie abilitatea de a unifica zona serviciilor, a comunicaţiilor, a interfeţelor şi standardizarea.
Valentin Lazea, economist-şef, BNR
► BNR recunoaşte importanţa vitală a digitalizării în transformarea economiei noastre. Într-o lume în continuă schimbare este important să dezvoltăm soluţii, nu doar pentru o creştere economică, ci şi pentru protejarea instituţiilor financiare.
► Digitalizarea combinată cu educaţia joacă un rol în consolidarea educaţiei financiare. Totuşi, degeaba implementezi cele mai sofisticate sisteme dacă latura umană nu este consolidată.
