► Oportunităţile concrete generate de digitalizare pentru dezvoltarea regională, impactul inteligenţei artificiale asupra transformării statului şi a companiilor, revoluţia tehnologică din industria 4.0, precum şi noile paradigme în cercetare şi dezvoltare vor fi în centrul evenimentului „ZF Digital Summit Timişoara - Creştere şi dezvoltare prin tehnologie. Rolul AI“, care va fi organizat de ZF şi UPT în data de 12 iunie.
► Unul dintre subiectele abordate în cadrul conferinţei va fi şi modul în care s-a derulat până în prezent digitalizarea adminstraţiei din România, şi identificarea unor soluţii pentru ca performanţa acestor proiecte să crească. Întrebat ce ar schimba în modul în care se digitalizează statul, Florin Drăgan, rectorul UPT a insistat în primul rând asupra lipsei de consistenţă în derularea acestor iniţiative şi asupra necesităţii ca autorităţile să-şi asume nişte obiective şi să nu renunţe la ele chiar dacă unele entităţi sunt afectate. „În ultimii 20 de ani au fost dezvoltate multe platforme sau aplicaţii pe diferite proiecte, care ulterior au fost abandonate. În unele cazuri rezultatele nu erau cele dorite, şi aici mă refer la faptul că prin digitalizare accesul la informaţii devenea foarte facil şi în unele cazuri puteau fi observate problemele din cadrul diverselor structuri administrative, lucru care de multe ori deranja.“ „Deci, în primul rând avem nevoie de o asumare la nivel guvernamental cu privire la ce şi cum dorim să introducem în procesul de digitalizare, necontând pe cine am „deranja“. În al doilea rând cred că e foarte importantă viziunea. Fără a înţelege cum funcţionează diversele platforme, cum putem aloca resurse eficient, fără să facem n „centre“ ca să fie toată lumea mulţumită, dar conducând de fapt la o funcţionare în paralel şi la un nivel calitativ mai scăzut, nu cred că vom reuşi decât un nou mit de tip Sisif dar de data aceasta digitalizat. În ultimii ani (noi ca stat – n. red.) am tot ezitat în a investi în diverse proiecte. Pot să spun că importante proiecte legate de AI sau proiectarea de circuite au stat pe masa decidenţilor nepermis de mult, fiind vorba de ani. În acest timp unele dintre ţările vecine au avansat. Deci o asumare mult mai rapidă şi o implicare cu adevărat a mediului privat este extrem de necesară. Dacă e să vorbim de tehnologii aş investi în zona de aplicaţii ale AI, calculatoare cuantice sau blockchain cred că ar trebui să fie prioritare în următoarea perioadă“.
► Întrebat dacă ar trebui România să aibă un minister al digitalizării condus de oameni din industrie şi educaţie, Florin Drăgan a răspuns că ar fi vital ca noua echipă de la minister să aibă legătură şi cu educaţia şi cu mediul de business. „Consider că este foarte important ca în acest minister să avem în poziţii cheie oameni cu conexiuni în zona de companii şi în cea de universităţi. Până acum, de multe ori, cele două zone par să nu se intersecteze ori eu cred că e timpul să gândim lucrurile la un alt nivel, poate după un model mai apropiat de cel american. E o perioadă poate mai dificilă pentru unele companii dar cred eu că în acelaşi timp plină de oportunităţi pentru dezvoltările viitoare. Cred că vorbim de un domeniu în care avem un cuvânt de spus, dar doar dacă reuşim să avem o singură voce, iar Ministerul poate deveni un coagulator.“
