♦ Managerul Glovo este acuzat că a luat zeci de mii de euro şi diferite produse pentru a modifica în sistemele Glovo numărul de ore suplimentare lucrate de curieri sau pentru a reactiva în aplicaţie livratori care nu mai aveau voie să ia comenzi din cauza comportamentului neadecvat
O anchetă surpriză a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - nu la o instituţie de stat - ci la un şef din cadrul platformei de livrări Glovo – una dintre cele mai populare aplicaţii mobile din România – aduce în prim plan puterea pe care managerii companiei o au asupra firmelor partenere şi a angajaţilor lor, curierii, dar şi ceea ce pare a fi o surprinzătoare absenţă în cadrul Glovo a unui sistem de control şi alarmare şi verificare al intervenţiilor realizate în platformă de managerii de flote pentru indicatori cheie, în funcţie de care partenerii îşi desfăşoară activitatea şi sunt plătiţi.
Conform datelor comunicate de DNA, managerul din cadrul Glovo (căruia nu i-a fost dezvăluit numele, ci doar iniţialele de la prenume şi nume - C.T.R.) care era manager de operaţiuni & responsabil de flotele de curieri, ar pretins şi obţinut în doar două luni de zile „suma totală 12.000 lei şi 23.800 euro, precum şi bunuri şi produse alimentare în valoare de 12.750 lei, de la administratorii unor societăţi prestatoare pentru platforma de livrări la domiciliu (martori), în schimbul îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu, precum şi al îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri de serviciu”, conform DNA.
Ce a făcut pentru aceşti bani managerul din cadrul Glovo? Iată datele prezentate de procurori:
„Concret, în schimbul foloaselor primite, inculpatul ar fi desfăşurat, între altele, următoarele activităţi:
- ar fi activat curierii în timpul în care platforma avea oprite angajările,
- ar fi alocat ore curierilor care au un scor scăzut şi cărora, din această cauză, aplicaţia nu le permitea să rezerve ore în sistem,
- ar fi alocat ore suplimentare, respectiv 16-18 ore/zi, în condiţiile în care aplicaţia permitea maxim 12 ore/zi selectate,
- ar fi deblocat instant conturi închise de aplicaţie în urma unui comportament neadecvat al curierului, cu menţiunea că aceste ultime activităţi le desfăşura inclusiv în weekend când nu avea program de lucru,
- ar fi adăugat bonusuri, deşi conform aplicaţiei, curierul nu era îndreptăţit să le încaseze,
- ar fi şters datoria unor curieri pe care o aceştia o aveau în platformă, pentru ca ulterior să solicite administratorilor societăţilor prestatoare să-i remită lui banii respectivi,
- ar fi transferat curieri angajaţi la alte societăţi care nu beneficiau de sprijinul angajaţilor platformei livratoare, fără a urma procedurile interne.”
Contactaţi de ZF, reprezentanţii Glovo au precizat următoarele: „Glovo a luat act de demersurile iniţiate de autorităţi şi se delimitează ferm de orice încălcări ale legislaţiei, având toleranţă zero faţă de practici ilegale. Platforma noastră a început o investigaţie internă şi suntem implicaţi activ în sprijinirea autorităţilor. În acest moment, nu putem oferi informaţii suplimentare, deoarece investigaţia este în curs de desfăşurare.”
Glovo nu a răspuns celorlalte întrebări adresate de ZF, inclusiv celor legate de procedurile interne privind modificările din sistemele de IT, şi a numărului de oameni care pot face astfel de schimbări în platformă.
Activităţile desfăşurate de managerul Glovo pentru a primi mită, aşa cum sunt descrise de procurorii DNA, arată puterea managerilor din aceste platforme centralizate din aşa numita „gig-economy” asupra partenerilor - firme al căror business depinde de relaţia cu aplicaţia care generează comenzile pentru angajaţii lor (curierii în acest caz).
Dosarul DNA arată cum un om poate şterge datorii, activa bonusuri, transfera oameni de la o firmă la alta, aloca ore suplimentare, readuce pe teren curieri care nu mai aveau voie să livreze din cauza unor reclamaţii privind comportamentul neadecvat. Practic toate aceste acţiuni echivalează cu generarea de business sau nu pentru firmele partenere ale Glovo - dacă o firmă are 5 din 10 curieri blocaţi de la livrări spre exemplu, e clar că businessul scade dramatic.
Fără informaţii de la Glovo nu este clar în ce măsură aceste puteri sunt necesare pentru manageri pentru a rezolva rapid diferite probleme operaţionale - de exemplu faptul că într-o zonă nu sunt alocaţi curieri din cauza unei erori a algoritmilor – dar şi dacă există sisteme care să prevină apariţia unor abuzuri.
Multiple semne de întrebare ridică însă faptul că timp de două luni de zile managerul Glovo („C.T.R.”) a realizat – inclusiv în week-end, conform procurorilor – activităţile enumerate mai sus (deblocare curieri, alocare de bonusuri, ştergere de datorii etc. ) aparent fără a fi supravegheat sau fără a necesita aprobarea unui superior în cazul unor acţiuni repetitive, şi fără a declanşa alerte în sistemele companiei.
O altă întrebare este de ce pare că nu există niciun sistem de alarmare sau de blocare automată a modificărilor făcute de managerii Glovo prin care sunt alocate ore suplimentare de lucru de la 12 ore pe zi până la 16-18 ore (!) pe zi pentru angajaţii unor companii partenere, nu direct ai Glovo. Acest aspect ar fi trebuit să primească o atenţie sporită în condiţiile în care controale realizate în trecut de ANAF evidenţiaseră că există diferenţe foarte mari între orele efectiv lucrate şi cele declarate, respectiv între contribuţiile achitate şi cele datorate în realitate de către firme partenere pentru companii precum Glovo.
Puterea Glovo asupra partenerilor săi rezultă şi din una din acţiunile despre care DNA spune că managerul Glovo a făcut-o contra unei mite: a „activat curierii în timpul în care platforma avea oprite angajările”. Situaţia naşte întrebări legitime: Cum poate un manager Glovo să sisteze / reia din platforma sa angajările cu impact în businessul unei firme partenere? Cum trece neobservată o asemenea acţiune?
ZF a transmis întrebări către Glovo în legătură cu aceste aspecte, dar compania a transmis că va reveni cu date după ce va clarifica ce informaţii pot fi comunicate în contextul anchetei DNA.
Glovo a raportat în România pentru anul 2023 pentru compania pe care o deţine, Glovoappro SRL, afaceri de 422 mil. lei, cu un profit net de 13 mil. lei şi un număr mediu de 151 de angajaţi. Angajaţii raportaţi de Glovo la Finanţe nu sunt curieri, ci parte din echipa de conducere şi lucrători într-un hub care oferă servicii pentru regiune.
Toţi curierii sunt angajaţi ai unor firme partenere, aşa numiţii furnizori de servicii de logistică – printre care se numără şi cei care au formulat la DNA denunţul împotriva managerului Glovo.
În sezonul rece numărul de curieri / livratori care lucrează pentru Glovo ajunge la 9.000 de persoane, conform datelor furnizate de Alexandra Dinovici, Director General Glovo România, în cadrul conferinţei ZF Retail Summit 2024.
Ce date au mai transmis despre dosar reprezentanţii DNA:
* Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 6 februarie 2025, faţă de inculpatul C. T. R., specialist în formare-manager de operaţiuni, responsabil de flotele de curieri în cadrul unei companii de intermediere tehnologică română în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, în formă continuată (9 acte materiale).
* În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
* În perioada 10 decembrie 2024 - 05 februarie 2025, în calitatea menţionată, inculpatul C. T. R. ar fi pretins şi primit, la diferite intervale de timp, suma totală 12.000 lei şi 23.800 euro, precum şi bunuri şi produse alimentare în valoare de 12.750 lei, de la administratorii unor societăţi prestatoare pentru platforma de livrări la domiciliu (martori), în schimbul îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu, precum şi al îndeplinirii unor acte contrare acestor îndatoriri de serviciu.
* La data de 5 februarie 2025, inculpatul C. T. R. ar fi pretins şi primit suma de 13.200 euro de la unul dintre administratorii unei societăţi partenere, în scopul descris mai sus, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
*Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
