După mai mulţi ani în care proiectele de informatizare nu au constituit o prioritate pentru sectorul public decât pe hârtie, prin nenumărate strategii şi proiecte rămase în acest stadiu, în anul 2000 se dădea startul pentru o nouă perioadă în industria locală de IT, cea a marilor „comenzi“ de la stat, odată cu semnarea unui megaproiect - informatizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în valoare de 119,6 mil. euro, câştigat de un grup de companii condus de reprezentanţa producătorului american de computere Compaq.
Unii dintre cei mai mari furnizori internaţionali de echipamente şi servicii IT erau deja prezenţi de ani de zile pe piaţa din România, echipele locale fiind conduse nu de expaţi, ci de români, care au fost preferaţi nu doar pentru bunele abilităţi tehnice, ci şi pentru capacitatea de a relaţiona mai uşor atât cu companiile private cât mai ales cu sectorul public.
La începutul anilor 2000 filialele locale ale Compaq, Fujitsu Siemens Computers, Hewlett-Packard, IBM sau Microsoft erau conduse, toate, de români.
După alegerile de la finele anului 2000, câştigate de PSD, cabinetul condus de Adrian Năstase preia puterea, iar în executiv apare un minister al comunicaţiilor, condus de gălăţeanul Dan Nica.
Înfiinţarea unui minister al comunicaţiilor aduce în prim-plan domeniul IT şi telecom, după o perioadă în care fosta Agenţie Naţională de Comunicaţii şi Informatică (ANCI) nu doar că jucase un rol marginal în definirea şi executarea strategiilor guvernamentale, ci uneori intrase chiar în conflicte publice cu guvernul pe diferite teme.
Unul dintre conflictele în care ANCI avusese în anul 2000 un punct de vedere public diferit faţă de cel al Guvernului era legat de extinderea unui proiect-pilot de informatizare câştigat de compania Compaq, care funcţionase cu mari dificultăţi - conform unor rapoarte, însă cabinetul condus de Mugur Isărescu ar fi dorit să îl extindă fără licitaţie la nivel naţional.
Din primul moment al preluării mandatului, Dan Nica anunţa că are în vedere programe semnificative de informatizare, în special în administraţie, care să înlocuiască funcţionarii „plictisiţi“ de la ghişee. „Există o birocraţie ucigătoare care provoacă pierdere de bani şi de timp“, spunea în 2001 Dan Nica.
Numărul de conferinţe, seminarii şi diferite evenimente dedicate IT-ului a crescut puternic după anul 2001, în condiţiile în care companiile implicate încercau să îşi prezinte ofertele de servicii şi produse şi să atragă atenţia decidenţilor din sectorul public, mai ales în condiţiile în care interesul pentru proiectele de IT era manifestat de la preşedinte (Ion Iliescu) până la premier (Adrian Năstase) şi ministru de resort (Dan Nica).
„Marginalizarea economiei României va depinde de dezvoltarea sau nu a societăţii informaţionale, care a devenit forţa motrice … Tehnologiile IT&C au un impact profund şi asupra electoratului, pentru că generează noi interacţiuni între guvern şi cetăţeni, limitând devierile contraproductive ale jocului politic“ afirma în 2001 preşedintele Ion Iliescu la o conferinţă organizată de compania IBM.
În luna mai a anului 2001 cabinetul Năstase aproba într-un organism nou creat care avea ca rol coordonarea proiectelor de IT din administraţie un număr de 24 de proiecte-pilot cu o valoare estimată la 500 mil. dolari.
„Baza de la care plecăm este precară“ declara la acea dată ministrul Dan Nica, referindu-se la investiţiile făcute în IT de precedentele administraţii.
La acea dată cele mai „tari“ nume de pe piaţa locală de IT - care se cunoşteau foarte bune şi concurau cel mai des pentru proiectele mari de pe piaţă erau: Mihai Pascadi (CEO), Claudiu Florică şi Călin Tatomir (vânzări) - Compaq Computer România, Vladimir Aninoiu (CEO) şi Mihai Tudor (director de vânzări) - IBM România, Radu Enache şi Mircea Neagu (vânzări) - HP România sau Marian Popa - ICL România.
O mărturie a influenţei lui Călin Tatomir pe piaţa de IT a fost conferinţa de lansare a propriului său business, la care au participat unele dintre cele mai mari nume de la acea dată din IT – de la şeful Microsoft până la cel al IBM şi Fujitsu. Doar Radu Enache, CEO al HP - companie în care Tatomir a ales să nu lucreze după fuziunea cu Compaq, nu a fost prezent, el fiind înlocuit de Mircea Neagu.
