◆ Compania americană DriverAI a fost până acum implicată în cu totul alte segmente ale industriei de tehnologie - software de retail şi aplicaţii de cumpărături - iar datele publice disponibile nu indică existenţa echipei şi a finanţărilor necesare pentru un centru de date cuantic, ci doar ambiţia de a-l construi. ◆ „Cu cât promisiunea este mai mare, cu atât verificarea este mai importantă", avertizează George Roth, antreprenor de software originar din Cluj, care spune că ar fi necesară o evaluare independentă a proiectului.
Compania americană care a anunţat că ar putea construi la Cluj - dacă se vor îndeplini anumite condiţii - un centru de date cu inteligenţă artificială cuantică, evaluat la un miliard de dolari în prima fază, a fost până acum implicată în cu totul alte segmente ale industriei de tehnologie. Datele publice disponibile nu indică existenţa echipei şi a finanţărilor necesare pentru a derula un asemenea proiect, ci doar ambiţia de a derula un asemenea proiect. Iar asemenea proiecte cer mai mult decât ambiţie. „Ambiţia nu este suficientă. Proiectele de infrastructură strategică de această anvergură necesită o verificare independentă, serioasă", a avertizat George Roth, antreprenor de software originar din Cluj, fost colaborator al UiPath şi CTO al Recognos Inc., într-o analiză a anunţului DriverAI, publicată pe LinkedIn.
Proiectul - prezentat drept „primul centru de date din lume cu Inteligenţă Artificială Cuantică" - a fost anunţat pe 27 mai de preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, şi ar urma să fie dezvoltat de compania americană DriverAI, la Luna, în judeţul Cluj, alături de parteneri români. Documentele publice despre companie conturează un profil mult mai modest al firmei americane.
Potrivit fişei de la Arizona Corporation Commission, DriverAI LLC a fost înregistrată pe 16 iulie 2024 - deci avea, la data anunţului, sub doi ani de existenţă. Are sediul declarat la o adresă rezidenţială din Peoria, Arizona, iar singurul membru înregistrat este Cary Tantlinger – fondator & CEO, la a cărui adresă vin şi toate documentele legate de companie.
Bazele de date B2B estimează că firma ar avea între 11–50 de angajaţi şi venituri de circa 6,1 milioane de dolari - o cifră neconfirmată, generată algoritmic. Ca investitori, compania menţionează University of Arizona Center for Innovation şi US National Science Foundation; finanţările prin astfel de centre universitare sunt, de regulă, granturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari, nu al miliardelor. În sursele publice nu apare nicio rundă de finanţare de tip venture capital, private equity sau împrumut bancar care să susţină anvergura unui proiect de 80 MW.
Ce face, de fapt, DriverAI: aplicaţia ZipE şi „in-store intelligence"
Potrivit propriului site, DriverAI este o companie de „spatial AI" şi computer vision pentru comerţul cu amănuntul, al cărei slogan central este „viitorul inteligenţei în magazin" - in-store intelligence. Modelul de business nu are legătură cu infrastructura de calcul, ci cu digitalizarea experienţei de cumpărături în magazinele fizice.
În centrul platformei stă DriverAI Engine, prezentat ca un motor de inteligenţă spaţială şi computer vision care „cartografiază culoarele, detectează mişcarea şi transformă magazinele în ecosisteme bogate în date". Pe acest motor sunt construite două produse pentru consumatori. ZipE este o aplicaţie de cumpărături cu realitate augmentată (AR) care ghidează clientul prin magazin pe rute personalizate, indexează produsele de pe rafturi, livrează promoţii şi colectează analize în timp real despre traseul cumpărătorului - ceea ce compania numeşte „smart navigation" (rute personalizate, hartă a magazinului, index de produse). SparkE este un asistent conversaţional care propune recomandări personalizate, oferte în timp real şi navigare ghidată, cu obiectivul declarat de a creşte coşul mediu de cumpărături.
Pentru retaileri şi branduri, compania promite „retail insights", colaborare cu producătorii de bunuri de larg consum, promoţii targetate şi analiză a comportamentului de cumpărare. Serviciile listate sunt dezvoltarea de aplicaţii, integrarea prin API şi implementarea. Aceasta este, în întregime, activitatea documentată public a companiei: o suită software pentru retail.
Singura menţiune a centrelor de date pe site apare într-o secţiune generică intitulată „Innovative Systems", care afirmă că „infrastructura noastră de centre de date susţine procesare scalabilă, stocare securizată şi inteligenţă în timp real". Nu sunt indicate proiecte livrate, parteneri tehnologici, capacităţi instalate sau referinţe - doar formulări generice.
Cine este în spatele DriverAI
Potrivit paginii oficiale a companiei (la data consultării), echipa de conducere este formată din opt persoane, alături de un grup de advisori şi parteneri strategici. Profilurile lor publice de LinkedIn - la care site-ul trimite direct - conturează un grup cu experienţă în vânzări, armată, drept, finanţe şi retail, dar în care nu apare nimeni cu un parcurs documentat în proiectarea, construcţia sau operarea de centre de date ori în calcul cuantic.
Conducerea, aşa cum o listează compania este formată din:
Cary Tantlinger - CEO şi fondator. Se descrie pe LinkedIn drept „CEO of DriverAI Î Spatial AI & Quantum Infrastructure". Parcursul anterior, potrivit profilului public, este în vânzări, marketing şi consultanţă pentru retail, cu etape în construcţii (A & E Builders) şi oţel (Old Pueblo Steel). Fără experienţă publică în centre de date sau calcul cuantic.
Aidan Mulligan - preşedinte şi COO. Absolvent al Academiei Militare West Point şi student la programul MBA de la University of Chicago Booth, potrivit profilului său.
Tracy Simons - director tehnic (CTO). Profil de telecomunicaţii, cu aproape patru decenii de experienţă şi un parcurs la Defense Information Systems Agency (DISA), agenţia de comunicaţii a armatei americane; studii la Arizona State University şi un master în managementul proiectelor IT. Experienţă în telecomunicaţii, nu în centre de date comerciale sau calcul cuantic.
Jacob (Jake) Weinberg - director financiar (CFO). Se prezintă drept „lider testat, strateg de business şi veteran decorat", concentrat pe „oportunităţi economice şi educaţionale pentru oamenii din Arizona"; a studiat la Harvard Extension School.
Karen Kirby - Chief Customer Officer. Profil de creştere şi strategie, „transformare digitală şi AI", fără indicii publice de experienţă în infrastructură de calcul.
Jegadesan Krishnamurthy - director de strategie financiară globală. „Responsabil de funcţiile globale de finanţe şi contabilitate", potrivit profilului; anterior, la PracticeVantage Consulting.
Tiffany KeAloha - director de parteneriate strategice. Se descrie drept „antreprenor social"; asociată cu InBeing Group.
Daniel Diaz - director de marketing şi vânzări. Profil public minimal - fără descriere şi cu doar câteva conexiuni.
Lista de advisori şi parteneri strategici este formată din:
Doug Guthrie - trecut la „relaţii media şi comunicare strategică"; este profesor la Thunderbird School of Global Management şi fost director senior la Apple (2014–2019), specializat în relaţia de afaceri SUA-China. Este cea mai cunoscută figură din grup.
Brian Burt - partener şi şef al grupului Emerging Business la firma de avocatură Snell & Wilmer din Phoenix, cu peste 25 de ani de consiliere a companiilor la început de drum; absolvent de Harvard Law.
Derick Tanago - legat de compania Frontier Arcadia, axată pe comercializarea tehnologiei şi consultanţă strategică.
Jay Gladney, Lance Thompson, Steven Wood - listaţi ca advisori; pagina nu trimite la profiluri publice, iar informaţiile despre implicarea lor sunt limitate.
Pentru comparaţie, operatorii care construiesc centre de date de ordinul a 80 MW - companii precum Equinix, Digital Realty sau CyrusOne - au mii de angajaţi, venituri de miliarde de dolari şi echipe specializate de ingineri, acumulate în decenii.
O coincidenţă de nume
Există şi o sursă frecventă de confuzie: o a doua companie cu nume aproape identic, Driver (driver.ai), cu sediul în Austin, Texas. Aceasta a fost fondată în 2023, a trecut prin acceleratorul Y Combinator şi a atras o rundă seed de 8 milioane de dolari condusă de GV (fondul de investiţii al Google), însă activitatea ei este generarea automată de documentaţie tehnică pentru cod - fără legătură cu firma din Arizona care a anunţat proiectul din România.
Ideile vehiculate pentru proiectul din Cluj
Anunţul din 27 mai, făcut printr-un comunicat al Senatului şi o postare pe pagina de Facebook a lui Mircea Abrudean, susţine că DriverAI ar urma să construiască la Luna o unitate de 80 MW Tier III/IV, în patru etape succesive de câte 20 MW, fiecare combinând infrastructură de calcul GPU de înaltă densitate cu hardware de calcul cuantic. Prima fază a investiţiei este estimată la aproximativ 1 miliard de dolari.
„Acest proiect de anvergură reprezintă un pilon fundamental în consolidarea parteneriatului strategic şi economic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Găzduirea primului centru de date integrat de Inteligenţă Artificială Cuantică la Cluj nu este doar o investiţie masivă în infrastructură, ci o validare a potenţialului tehnologic pe care ţara noastră îl oferă", a transmis Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, în comunicatul instituţiei.
Comunicatul descrie o „etapă avansată de pregătire", după o serie de vizite de evaluare a sitului - parcul industrial dezvoltat de Leviatan Group, situat lângă baza NATO de la Câmpia Turzii.
Partenerii români şi intermediarul
Partenerii români invocaţi sunt companii reale şi substanţiale. Leviatan Group este un grup de construcţii cu capital românesc, specializat în tehnologii de tip BIM şi digital twin, care dezvoltă parcul industrial din Luna unde ar urma să fie amplasat centrul. E-INFRA este unul dintre cele mai mari grupuri din energie, construcţii şi telecomunicaţii din România, cu peste 28 de ani de activitate, şi ar urma să asigure alimentarea cu energie.
Coordonarea instituţională ar fi asigurată, potrivit documentelor publice, de Carstens Consulting Global, o firmă americană de consultanţă fondată de David Carstens, colonel în rezervă din armata SUA, care a condus între 2018 şi 2023 Biroul de Legătură Militară al Ambasadei SUA la Bucureşti.
„Trust but verify": apelul unui antreprenor din Cluj
George Roth, care a semnalat discrepanţa dintre profilul companiei şi amploarea proiectului, este una dintre figurile cunoscute ale comunităţii tehnologice româno-americane. A fondat, în urmă cu peste două decenii, o companie de software în Cluj a cărei platformă de procesare inteligentă a documentelor a fost cumpărată de UiPath în 2018; a lucrat ulterior la UiPath şi este consul onorific al României în zona San Francisco.
În analiza sa, Roth porneşte de la o reacţie favorabilă - „România are nevoie de ambiţie. Clujul are nevoie de proiecte strategice" - dar îşi declară explicit limitele: spune că nu este expert în centre de date sau calcul cuantic, ci arhitect de software şi fost CEO al unei companii care a operat în SUA şi în România. Tocmai de aceea, argumentul său nu vizează tehnologia în sine, ci procesul. „România ar trebui să primească investitori serioşi (...) Dar nu ar trebui să accepte anunţurile de tehnologie strategică la valoarea lor declarată", scrie el.
Roth propune o listă de întrebări pe care autorităţile ar trebui să le pună înainte de orice angajament: cine furnizează capitalul şi cu ce dovadă a fondurilor; cine sunt partenerii tehnici de talie mondială; ce tehnologie este, de fapt, vorba - un centru de date clasic, unul pregătit pentru calcul cuantic sau un mediu de cercetare hibrid; şi cine vor fi clienţii care fac proiectul viabil. El adaugă un avertisment de context tehnic: „Astăzi, cea mai mare parte a infrastructurii «quantum-AI» ar trebui înţeleasă ca infrastructură experimentală, hibridă cuantic-clasică, sau de cercetare - nu încă infrastructură de producţie pentru sarcini de inteligenţă artificială generale."
Soluţia pe care o propune nu este blocarea proiectelor, ci instituirea unor comitete independente de experţi - specialişti în infrastructură AI, ingineri de centre de date, fizicieni, economişti şi jurişti - care să evalueze proiectele strategice mari înainte ca statul să se implice. „Asta nu ar trebui să fie ceva politic. Ar trebui să fie ceva profesional", scrie Roth.
