♦ România este principalul centru operaţional european al Stefanini, cu aproximativ 1.000 de angajaţi, şi găzduieşte echipele de finanţe, HR şi marketing care deservesc întreaga regiune; în august 2025, grupul a finalizat achiziţia integrală a companiei româneşti Cyber Smart Defence ♦ Kothe spune că unii clienţi europeni sunt îngrijoraţi de proximitatea faţă de conflictul din Ucraina şi cer livrare din mai multe locaţii simultan - iar dacă Rusia ar intra în Republica Moldova, unde Stefanini are sute de angajaţi, impactul ar fi major; compania livrează deja din centre multiple: România, Polonia, Moldova, Italia şi India ♦ Aproximativ 90% dintre dezvoltatorii Stefanini folosesc instrumente de inteligenţă artificială, iar CEO-ul spune că în câţiva ani cei mai mulţi programatori nu vor mai scrie cod direct, ci vor deveni ingineri de software care înţeleg businessul şi coordonează instrumente AI.
Stefanini Group, companie braziliană de consultanţă IT cu venituri globale de aproximativ 1 miliard de dolari şi 35.000 de angajaţi în 41 de ţări, estimează o creştere de 15-20% în Europa în 2026, iar România rămâne principalul centru operaţional şi de livrare al regiunii, cu circa 1.000 de angajaţi şi funcţii critice pentru întreaga structură europeană. În România funcţionează departamentele de finanţe, resurse umane şi cea mai mare echipă de marketing din companie - funcţii care nu generează venituri direct, dar care sunt esenţiale pentru mecanismul european al grupului.
„Nu am doar oameni care livrează servicii (în România). Am departamente financiare aici, departament de HR aici, marketing. Tot ce ţine de operarea businessului este în România. Şi aceste activităţi nu aduc venituri prin ele însele. Dar fac parte din motorul european”, a declarat într-un interviu pentru ZF Farlei Kothe, CEO pentru Europa, America de Nord şi Asia-Pacific.
Compania nu angajează în România pe baza unor planuri abstracte de extindere, ci în funcţie de proiectele câştigate. „Nu creştem pe baza angajărilor făcute doar de dragul angajării. Angajăm când avem clienţi noi. (...) Dacă îţi creşti businessul, angajezi mai mulţi oameni”, a explicat Kothe.
Potrivit datelor publice de la Ministerul Finanţelor, Stefanini Romania SRL a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 359,3 milioane de lei (circa 72 de milioane de euro), stabilă faţă de anul anterior, un profit net de 7,6 milioane de lei - în scădere cu 44% faţă de 2023 - şi 1.305 angajaţi. Cifra de afaceri a crescut de aproape 7 ori în 12 ani, de la circa 53 de milioane de lei în 2012.
Întrebat de rezultatele pe 2025 din România, Kothe a spus că acestea au fost mai degrabă stabile, fără a intra în detalii. „România a fost mai degrabă stabilă. Dar am reuşit să creştem ca regiune, care este EMEA. Am reuşit să creştem cu circa 10%”, a declarat Kothe.
„Nu suntem organizaţi pe ţări. Multe companii au business local, country manageri, CEO pe ţară, CIO pe ţară şi aşa mai departe. Noi suntem organizaţi pe regiuni. Avem ţări cu centre de livrare. Uneori avem ţări unde avem doar business. De exemplu Germania - nici măcar nu avem un birou acolo. Dar cele mai mari venituri ale noastre din Europa vin din Germania. Am o entitate juridică acolo şi câţiva angajaţi locali. Dar livrăm din Europa de Est către aceste ţări. Acesta e modelul pe care îl avem”.
La începutul acestei luni, compania avea 22 de poziţii deschise în România, concentrate pe zona Bucureşti, cu roluri în cybersecurity, dezvoltare software (Java, React, Python, .NET) şi infrastructură. Mai multe poziţii sunt regionale, acoperind simultan România, Polonia, Ungaria şi Republica Moldova.
Europa, deşi considerată o piaţă conservatoare, a fost în ultimii trei ani consecutiv zona cu cea mai mare creştere din cadrul grupului Stefanini. În 2025, EMEA a fost singura regiune cu creştere de două cifre (n. red. - peste 10%) - în condiţiile în care la nivel global compania a crescut cu 8-9%. „Chiar dacă este considerată o piaţă foarte conservatoare, este interesant. În ultimii trei ani, Europa a fost regiunea cu cea mai mare creştere. Anul trecut a fost singura regiune cu creştere de două cifre. Iar anul acesta, proiecţia pentru Europa este de 17%. Poate fi 15, poate fi 18. Dar estimăm că vom creşte în Europa între 15 şi 20%”, a afirmat Kothe.
Între 2021 şi 2024, Stefanini a avut patru ani consecutivi de creştere cu două cifre la nivel global, între 15% şi 20%, perioadă în care compania şi-a dublat dimensiunea.
Anul 2025 a marcat o încetinire, pe fondul unei pieţe globale de servicii IT pe care Kothe o descrie ca „destul de plată“ pentru principalii furnizori.
Context geopolitic - clienţii cer livrare din mai multe locaţii
Un factor care influenţează concret deciziile operaţionale este riscul geopolitic. Kothe spune că unii clienţi europeni sunt îngrijoraţi de proximitatea României şi Republicii Moldova faţă de conflictul din Ucraina şi solicită ca echipele care le livrează servicii să fie distribuite în mai multe locaţii.
„Uneori clienţii insistă să avem mai multe centre de livrare pentru că le este teamă de războaie. În unele cazuri, România este aproape de Ucraina. Am văzut că nu s-a întâmplat nimic. Dar unele companii sunt speriate. Am oameni în Moldova şi spun: “Dar Moldova este şi mai aproape de Ucraina. Şi Rusia n-a făcut nimic nici acolo”, a spus Kothe. CEO-ul recunoaşte că o escaladare a conflictului către Republica Moldova ar avea consecinţe majore pentru companie: “Ar putea fi un dezastru dacă Rusia ar decide să intre în Republica Moldova. Poate fi foarte rău pentru noi, pentru că avem 500 de oameni acolo. Aici în România, 1.000, şi în Moldova 300-500 de oameni.”
Experienţa din Ucraina a fost deja un semnal: Stefanini avea 35 de angajaţi acolo, dintre care cinci au plecat pe front iar restul de 30 lucrează remote. Când a izbucnit războiul, peste 20 de clienţi au contactat oficial compania cerând clarificări despre continuitatea serviciilor.
„Când a izbuncnit conflictul cu Ucraina, am avut peste 20 de clienţi care ne-au contactat oficial, prin scrisoare. Ce se va întâmpla? Pentru că Ucraina este la graniţa României”, a relatat Kothe.
Modelul de livrare al Stefanini în Europa se bazează pe mai multe centre - România, Polonia, Republica Moldova, Italia - cu extensii în India, Manila şi alte locaţii, ceea ce permite diversificarea riscului. “Nu vreau să am oameni într-o singură locaţie”, a explicat CEO-ul.
Kothe identifică trei categorii de clienţi în raport cu adoptarea inteligenţei artificiale. Aproximativ 70% sunt „buni urmăritori" - companii care folosesc AI punctual, nu sunt pe extreme, aşteaptă să vadă rezultate la alţii înainte de a adopta. Între 10% şi 20% sunt foarte agresive în implementare, uneori prea agresive, fără a pregăti organizaţia. Restul nu se mişcă deloc.
Ce s-a schimbat fundamental, spune Kothe, este că dacă în 2024 compania trebuia să convingă clienţii să accepte implementări AI în serviciile livrate acum, clienţii sunt cei care cer transformarea.
“Am clienţi foarte conservatori pe care obişnuiam să-i presăm mult cu implementări. Ei negau complet. Acum spun: Nu contează dacă funcţionează sau nu. Vreau să încerc. Dacă nu merge, ne oprim şi trecem la următoarea încercare”, a povestit Kothe.
Intern, aproximativ 90% dintre dezvoltatorii Stefanini folosesc instrumente AI - multiple platforme, în funcţie de preferinţele clienţilor, compania fiind agnostică. Restul de 10% lucrează pentru clienţi care interzic explicit folosirea inteligenţei artificiale.
Stefanini nu vinde inteligenţă artificială ca produs separat. “Nu vindem AI. Ceea ce vindem este serviciul pe care îl furnizăm clienţilor: dezvoltare software, suport software, workplace services. Dar aducem în soluţie foarte mulţi acceleratori AI”, a explicat Kothe.
Viitorul dezvoltatorilor: de la coderi la ingineri de software
Kothe face o afirmaţie directă despre viitorul programării: nu mai crede că cineva trebuie să înveţe să codeze.
“Dacă îmi imaginez că am un fiu de 16 ani şi mă întreabă “Tată, ar trebui să învăţ să codez?” - da, dar nu mai trebuie să codezi. Nu cred că mai trebuie cineva să codeze. Evoluţia va fi atât de rapidă”, a spus CEO-ul, el însuşi fost dezvoltator.
În viziunea sa, dezvoltatorii se vor transforma în ingineri de software care înţeleg obiectivele de business ale aplicaţiilor, coordonează instrumente care generează codul, dar nu mai scriu cod direct. “Trebuie să ştii ce este un CRUD, dar nu trebuie să ştii cum să codezi un CRUD. În vremea mea, eu codeam CRUD-uri”, a exemplificat Kothe.
În paralel, Kothe argumentează că instrumentele AI nu elimină dezvoltatorii, ci rezolvă o problemă cronică a industriei: deficitul de personal. “Acum 3, 5, 8, 10 ani, nu existau suficienţi oameni pe piaţă pentru a acoperi cererea. (...) Cu AI, nu dispar dezvoltatorii. Poate reuşim în sfârşit să acoperim cererea care vine. Şi nu uitaţi - chiar şi cu o cerere care era sub control, nu aveam oameni pentru ea”, a spus Kothe.
Kothe spune că un junior echipat cu instrumente AI potrivite şi coaching adecvat poate produce la nivelul unui senior care refuză să folosească inteligenţa artificială. Compania a menţinut programele de internship şi continuă să recruteze juniori.
“Un junior cu instrumentele potrivite şi cu coaching-ul potrivit poate produce ceea ce astăzi un senior care nu vrea să folosească instrumente AI poate produce”, a declarat CEO-ul.
El observă şi o schimbare de atitudine în rândul tinerei generaţii: dacă acum 5-10 ani tinerii erau cei care „intervievau compania" şi erau extrem de selectivi, acum, pentru că oportunităţile pentru juniori s-au redus, noua generaţie este mai deschisă şi mai dispusă să accepte ce oferă companiile.
Kothe avertizează că Europa, dacă nu accelerează adoptarea inteligenţei artificiale, riscă să piardă teren în faţa Chinei şi a Statelor Unite în următorii cinci ani. În opinia sa, legislaţia europeană strictă - GDPR în special - încetineşte ritmul.
“China nu va juca jocul după aceste reguli (n. red. – GDPR etc.). Vor face tot ce e necesar. (...) Europa, dacă nu se trezeşte repede să vadă cum să îmbrăţişeze această transformare, în cinci ani va fi cu adevărat în urmă. Nu spun că Europa va dispărea. Dar nu va mai fi competitivă”, a afirmat Kothe.
Farlei Kothe, CEO Stefanini Group - Europa, America de Nord şi Asia-Pacific, despre:
► anul 2025 - „Anul trecut, 2025, a fost un an bun pentru companie, ţinând cont de piaţă. Piaţa generală a fost destul de plată. Dacă te uiţi la jucătorii mari, sunt la fel. Furnizorii de servicii sunt în mare parte pe loc.”
► birourile din România - “România încă este locul unde avem cel mai mare birou. Şi, după părerea mea, este cel mai frumos birou pe care îl avem în companie. Acum sunt în SUA. Şi biroul de acolo nu e la fel de frumos ca acesta. E ciudat - cumva e mai frumos decât sediul nostru central din Brazilia.”
► soluţiile AI - „Dacă companiile nu încep să se uite unde pot aplica AI vor avea probleme foarte curând.”
► rolul programatorilor în era AI - „Dezvoltatorii nu vor dispărea. Se vor transforma. (...) Trebuie să înţeleagă businessul. Trebuie să ştie cum ar trebui să funcţioneze aplicaţia şi care e rezultatul. Dar nu trebuie să codeze.”
► impactul AI în piaţa de IT - „Este ceva ce mulţi oameni uită: acum câţiva ani, povestea despre dezvoltarea de software era clară - era o criză de oameni. (...) Cu AI poate reuşim în sfârşit să acoperim cererea.”
► impactul AI pentru juniori - „Un junior cu instrumentele potrivite şi cu coachingul potrivit poate produce ceea ce astăzi un senior care nu vrea să folosească instrumente AI poate produce.”
