Marile companii private au revenit la o atitudine „normală“ după ce au depăşit şocurile provocate de criza economică şi sunt gata să discute şi să aloce bani pentru proiecte de IT, însă nu oricum şi în orice condiţii.
„Companiile şi-au revenit şi au trecut la, hai să spunem, programul normal de investiţii, de cheltuieli şi de tratare a lucrurilor. Ceea ce înseamnă că nu mai avem acea exuberanţă pe care probabil o să o mai vedem doar la următoarea bulă, dar avem o abordare aş spune raţională şi orientată către câştigurile care pot exista în urma unei investiţii în IT. Şi acest lucru se vede la majoritatea companiilor mari de pe piaţa locală. Există atât o deschidere la idei de proiecte, la iniţiative noi, cât şi un flux continuu de iniţiative şi proiecte pentru care se alocă bugete. Practic suntem într-o economie normală, într-o piaţă care creşte normal, suntem în noua normalitate“, este de părere Felix Enescu.
Din ce sectoare vin companiile care alocă cele mai mari bugete pentru IT? Răspunsul nu este o surpriză - este vorba despre companiile cu cele mai mari venituri, respectiv băncile, companiile de telecomunicaţii şi de utilităţi.
În ceea ce priveşte priorităţile departamentelor de IT din cele mai mari companii locale, un studiu realizat de Felix Enescu pentru organizaţia Cio Council arată că firmele sunt gata să se uite la achiziţii dincolo de strictul necesar pentru buna funcţionare a operaţiunilor.
„Studiul realizat pentru Cio Council arată că pe primele locuri pe lista de priorităţi se află zona de business intelligence şi analytics, aplicaţiile specifice industriilor în care activează companiile şi soluţiile de securitate. Avem de-a face cu un IT bimodal: pe de o parte firmele se uită la elementele de bază, care îi permit să ruleze o afacere cum este sistemul ERP, sau soluţia de securitate. Acest lucru se întâmplă după ce au fost nişte ani în care într-adevăr nu s-a investit şi acum companiile trebuie să reajungă la versiunile curente ale aplicaţiilor, pentru că au fost cazuri în care unele companii au renunţat chiar şi la mentenanţă, deci pe de o parte există aceste investiţii în lucrurile de igienă, să le spunem, dar există şi zona de analytics – ceea ce ne spune că firmele au început să realizeze că stau pe un munte de date cu care ar fi bine să poată face ceva pentru că le-ar aduce un avantaj competitiv. Ceea ce este cumva neaşteptat pentru mine este includerea în topul priorităţilor de achiziţie a aplicaţiilor specifice industriei – cred că acesta este un semn de maturizare a organizaţiilor de IT şi a organizaţiilor ca atare, care realizează că sunt multe lucruri necesare unei companii dincolo de acronimele uzuale: ERP, CRM, BI şi aşa mai departe. Sunt soluţiile specifice fiecărei industrii - fie ea bancară, de comunicaţii sau de utilităţi.“
Controlul şi reducerea costurilor sunt în continuare teme importante, însă atragerea de noi clienţi şi menţinerea celor vechi, crearea de noi produse şi servicii sunt în lista de priorităţi, subliniază Enescu.
„Firmele nu mai hibernează, ca să zic aşa, şi deja atât de multe dintre ele uitându-se după clienţi noi, este clar că şi-au dat seama că trebuie să alerge din nou după clienţi. Până la urmă o companie trăieşte din venituri, nu din reducerea cheltuielilor.“
În aceste condiţii piaţa locală de soluţii IT&C generată de firmele private va înregistra o creştere „rezonabilă, cumva în linie cu creşterea economică, probabil uşor mai mare“.
Va fi zona de tablete, smartphone-uri un motor pentru creşterea pieţei de soluţii IT&C în contextul în care firmele ar putea investi în digitalizarea relaţiilor cu clienţii şi partenerii, dar şi în informatizarea businessului? „În toată această zonă de mobilitate există extrem de multe aplicaţii care într-adevăr aduc valoare şi ajută companiile să concureze, dar există şi foarte multe proiecte făcute fie pentru că există foarte mult zgomot în piaţă sau pentru că directorul general a citit o revistă în avion, astfel încât este greu să le distingi.
Mobilitatea există şi este clar o tendinţă pe piaţă şi aici exemplele sunt de la citirea contoarelor - pentru că acum toate companiile îşi trimit acum oamenii pe teren cu un soi de terminal mobil care permite de la scanarea până la fotografierea contorului, până la aspecte legate de urmărirea flotelor, a echipamentelor pe teren, abilitatea de a interacţiona şi de a pune – să o spunem pe aia dreaptă - angajaţii la muncă 24 din 7 pentru că multă lume îşi citeşte mailurile sau răspunde la mesaje când este acasă. În zona îndreptată către clienţi o parte din lucruri sunt utile, dar trebuie să recunoaştem că se fac foarte multe lucruri şi pentru că este o modă. Multe companii în special în zonele în care se simte competiţia - mă refer la bănci, la telecom, la FMCG –, oamenii simt nevoia să facă aceste lucruri şi pentru că le-au făcut ceilalţi. Mă refer la faptul că în zona bancară cel puţin aplicaţiile mobile de departe nu se susţin singure din punct de vedere economic, nu generează destule venituri. Aceste aplicaţii sunt într-un fel cum era şi internet bankingul la început, sunt o investiţie pentru viitor, care va da roade peste câţiva ani. Dar, pe de altă parte, nicio bancă mare nu îşi poate permite să nu fie acolo.“
