♦ Vânzările de securitate cibernetică ale companiilor de profil accelerează, iar piaţa locală creşte cu două cifre pe an ca volum, potrivit evaluărilor Orange România.
♦ Decalajul faţă de Europa de Vest rămâne mare, iar una dintre cauze este mentalitatea „mie nu mi se întâmplă”, aceeaşi care ţine şi asigurările de locuinţe la un nivel scăzut.
♦ Protecţia unui laptop costă câţiva euro pe lună, dar piaţa e atât de fragmentată încât antreprenorii mici se pierd într-o listă de acronime.
Piaţa de securitate cibernetică din România creşte cu două cifre pe an ca volum, însă companiile locale rămân mult în urma celor din Europa de Vest la capitolul echipare cu soluţii de protecţie, a declarat Florin Popa, B2B Director al Orange România, la conferinţa ZF & Orange Business - Rezilienţa operaţională: de la panică la control.
„Zona aceasta de securitate cibernetică, pentru companiile de profil, cunoaşte cu adevărat o accelerare a vânzărilor. Pe de altă parte, avem încă un decalaj foarte mare faţă de Europa de Vest în ceea ce priveşte echiparea companiilor cu soluţii de protecţie”, a explicat Popa.
Decalajul are, în opinia lui, şi o explicaţie de mentalitate. Directorul B2B al Orange România a făcut o paralelă cu piaţa asigurărilor de locuinţe, unde nici poliţa obligatorie PAD, care costă câteva zeci de lei pe an, nu acoperă toate casele din România.
„Mentalitatea noastră spune «mie nu mi se întâmplă». Asta se transferă în mentalitatea oamenilor care conduc afacerile. Sigur că fiecare ştie mai bine cum să-şi drămuiască banii, dar vă spun cu certitudine că, în ziua de azi, să alegi să nu te protejezi este un act de iresponsabilitate, având în vedere costurile scăzute cu care o poţi face”, a punctat el.
Costurile au scăzut pentru că oferta s-a lărgit. Popa a vorbit despre „o democratizare a accesului la soluţii de securitate”, cu mulţi furnizori globali şi locali, şi a dat exemplul unei soluţii pentru IMM-uri prin care protecţia unui laptop costă câţiva euro pe lună - o companie mică o poate achiziţiona doar pentru oamenii cei mai expuşi, echipa de management, de exemplu. Nu e vorba de un antivirus, a precizat el, ci de o soluţie care monitorizează laptopul şi, la un incident, trimite o alertă către o persoană care evaluează situaţia şi intervine.
Piaţa locală creşte „cu două cifre pe an, din evaluările noastre, ca volum”, odată cu nivelul de conştientizare şi de educare, a adăugat Popa. Problema specifică României este însă fragmentarea: un antreprenor care caută o soluţie de securitate primeşte „o listă lungă cu nume, cu soluţii, cu acronime care nu spun nimic”, într-un limbaj foarte tehnic.
„Antreprenorii vin din toate zonele societăţii şi atunci e irelevant pentru ei să înveţe ce este securitatea cibernetică. Ei vor soluţii pentru business, pentru afacerea lor”, a subliniat el.
Orange România a intrat direct pe această piaţă în octombrie 2025, când a lansat SCUT, o companie de securitate cibernetică deţinută de operator şi dezvoltată împreună cu Orange Cyberdefense, divizia de profil a grupului francez.
Ce a mai declarat Florin Popa în cadrul conferinţei:
• Orange România a trecut prin propriul incident: în februarie 2025, un atacator a intrat cu credenţiale valide într-o instanţă Jira folosită pentru colaborarea cu parteneri externi şi a extras aproape 6 GB de date, după ce un angajat a refolosit o parolă şi a salvat-o în browser, pe un laptop personal. Popa l-a numit „eveniment”, nu atac: nu au fost blocate servicii, nu a existat mişcare laterală, iar accesul a fost oprit de SOC după ce traficul ilegitim a fost observat.
• Lecţia principală pentru operator a fost eliminarea oricărei excepţii de la politicile de securitate. Orange are acum un responsabil dedicat, peste al cărui cuvânt nu se mai trece.
• Cu 10 milioane de clienţi, Orange este o ţintă predilectă, la fel ca băncile şi ceilalţi operatori, iar planurile de criză se exersează des, „ca la sport”.
• Pentru companiile mici, DNSC şi Centrul Naţional Cyberint sunt practic singura sursă de ajutor competent după un incident, iar dialogul cu cele două instituţii este „cât se poate de bun şi de constructiv”.
