♦ Absenţa investitorilor instituţionali, lipsa programelor pentru investiţii pre-seed şi diferenţa de mentalitate antreprenorială faţă de alte pieţe rămân obstacole semnificative anul acesta pentru piaţa locală.
După un 2024 cu câteva semne de revenire ale investiţiilor în start-up-uri tech, fondurile de investiţii din România privesc cu prudenţă şi au aşteptări mixte privind evoluţia ecosistemului local în 2025. În timp ce unii prevăd o „dezgheţare“ a pieţei şi oportunităţi de exituri semnificative, alţii avertizează asupra riscului de „brain drain“ şi a impactului negativ al instabilităţii politice şi economice. Totuşi, în ciuda provocărilor şi a contextului economic volatil, GapMinder, Early Game Ventures şi Underline Ventures, trei dintre cele mai active fonduri locale, mizează în continuare pe creşterea ecosistemului de start-up-uri tech din România.
„Ne aşteptăm ca ecosistemul tech să continue să crească, chiar dacă mediul economic este marcat de incertitudini. Evaluările start-up-urilor vor fi influenţate de accesul la capital şi de tendinţele globale din venture capital. Probabil vom vedea o selecţie mai riguroasă a start-up-urilor care primesc finanţare, dar companiile cu tracţiune solidă vor continua să atragă investiţii semnificative. De asemenea, anul acesta vom avea veşti bune, start-up-uri care ridică runde mari, de la fonduri de VC importante“, a declarat pentru ZF Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures (EGV). EGV se află în prezent la cel de-al doilea fond în valoare totală de 60 milioane de euro, lansat în 2024.
Anul trecut, volumul total al investiţiilor în start-up-uri de tehnologie s-a situat la 130,7 milioane de euro în 2024, din care suma de 54 de milioane de euro a reprezentat finanţarea de serie C primită de start-up-ului FintechOS, potrivit unui raport al How to Web. Fără această tranzacţie majoră, piaţa locală ar fi înregistrat un volum semnificativ mai mic, sub pragul de 100 de milioane de euro, care a fost depăşit în ultimii patru ani consecutiv.
Cosmin Ochişor, partener GapMinder Fund II: Cu ajutorul Generative AI, timpul şi resursele necesare pentru a crea un produs au scăzut semnificativ, ceea ce deschide noi oportunităţi, dar în acelaşi timp va pune presiune pe viteza startup-urilor de a lansa produsele pe piaţă (partea de go-to-market).
„Chiar dacă zona de investiţii mici de tip pre-seed (până în 200.000 de euro) este în acest moment neacoperită pentru că nu mai avem programe de accelerare cu fonduri disponibile, cred că ecosistemul de angel investors şi platformele de crowdfunding precum Seedblink pot suplini acest rol. În prezent sunt resurse financiare semnificative disponibile local pentru antreprenori şi cred că interesul investitorilor internaţionali se va menţine la un nivel ridicat. Totodată, cred că în 2025 vom vedea o dezgheţare a pieţei de M&A şi IPO-uri, ceea ce va însemna oportunităţi atât în ceea ce priveşte exiturile, cât şi un interes crescut al investitorilor pentru start-up-urile de tehnologie“, a precizat Cosmin Ochişor, partener la GapMinder. GapMinder a lansat de asemenea cel de-al doilea fond al său anul trecut, în valoare totală de 80 milioane de euro.
În acelaşi timp, există în prezent şi o serie de incertitudini la nivel politic şi economic care vor influenţa evoluţia ecosistemului local de start-up-uri.
„Sper ca 2025 să dea răspunsuri pozitive pentru ecosistemul de start-up-uri de tehnologie, şi anume continuarea direcţiei europene a României. Însă sunt sigur că starea actuală de incertitudine va avea un impact negativ asupra ecosistemului şi va duce nu doar la mai puţine proiecte antreprenoriale, dar şi la continuarea <<braindrain-ului>> României. Pe de altă parte, tehnologia AI va continua să înainteze şi e posibil ca la nivelul Uniunii Europene să se iniţieze o reformă extinsă ce va impacta industriile de apărare, industria spaţială, şi posibil zona industrială şi de energie. Acestea vor putea crea premisele pentru a se dezvolta în continuare produse noi, cât piaţa europeană în general, mult rămasă în urmă în zona de high tech“, a declarat Bogdan Iordache, general partner, Underline Ventures - fond iniţiat în 2022 cu o dimensiune de 20 milioane de dolari. El a adăugat că tehnologia AI deschide noi oportunităţi pentru start-up-urile din România, dar şi din restul regiunii.
Bogdan Iordache, managing partner, Underline Ventures: Oportunităţile create de AI sunt multiple, iar unele dintre start-up-urile în care s-a investit în ultimii ani au confirmat, altele nu, şi vom vedea în 2025 în România şi în lume în general un nou val de aplicaţii ale AI, cu mai multă substanţă şi mai multă valoare adăugată.
„AI deschide oportunităţi noi tehnice, aliniate cu ce ştim să facem în România şi Europa de Est în general. Se va putea dezvolta infrastructură nouă, un layer de modele atât fundaţionale, cât şi specializate pe use-case-uri mai nişate, soluţii verticale în mediul enterprise, soluţii punctuale în industrie, apărare, spaţiu şi agricultură, orchestrare, agenţi inteligenţi (agentic AI) şi o grămadă de alte lucruri.“
Tehnologiile AI reprezintă un domeniu de interes unanim pentru fondurile de venture capital din România, inteligenţa artificială având un impact substanţial asupra ecosistemului. „Cu ajutorul Generative AI, timpul şi resursele necesare pentru a crea un produs au scăzut semnificativ, ceea ce deschide noi oportunităţi, dar în acelaşi timp va pune presiune pe viteza startup-urilor de a lansa produsele pe piaţă (partea de go-to-market). În urmă cu câţiva ani, când lucrai cu un startup în etapa de pre-seed, vorbeai mult despre produs şi tehnologie. Acum tehnologia este la fel de importantă, doar că utilizând Inteligenţa Artificială, fondatorii îşi pot lansa produsele mult mai rapid şi cu resurse mai puţine“, a subliniat Cosmin Ochişor modul în care AI accelerează dezvoltarea.
Cristian Munteanu a remarcat însă un decalaj între România şi restul regiunii în adoptarea AI: „În afara României există un val masiv de start-up-uri AI, similar cu ceea ce s-a întâmplat atunci când au apărut smartphone-urile şi a existat un val de start-up-uri care construiau primele mobile apps. Nu văd însă aceeaşi efervescenţă în România şi simt că antreprenorii români ratează o fereastră de oportunitate extraordinară.“
