Business Hi-Tech

Îngrijorările ANCOM s-au adeverit: Deutsche Telekom investeşte în licitaţia 5G din România doar 1.000 de euro, costul caietului de sarcini. Competiţia pe licenţele 5G se duce între Orange, Vodafone şi Digi. Ţinta de încasări a statului, sub semnul întrebării

Gigantul german Deutsche Telekom, condus de Tim Hottges (foto), nu vrea să-şi asume noi investiţii în România.

Gigantul german Deutsche Telekom, condus de Tim Hottges (foto), nu vrea să-şi asume noi investiţii în România.

Autor: Adrian Seceleanu

05.11.2022, 12:03 22099

♦ Cum este interpretată în industrie decizia nemţilor: o „confirmare a deciziei de exit total de pe piaţă şi o dorinţă a grupului de a nu-şi lua angajamentul de a face investiţii în acoperirea reţelei, care vine la pachet cu licenţa“.

Licitaţia 5G - cea mai mare vân­zare de spectru radio organi­zată de statul român din 2012 încoace, care le oferă operato­rilor de telefonie mobilă posi­bilitatea de a achiziţiona spectrul ra­dio necesar pentru a extinde la nivel naţional tehnologia care aduce pe mobil vite­zele celor mai rapide ser­vicii de net fix - va avea doar trei partici­panţi - Orange, Vodafone şi Digi - după ce subsidiara gigantului german Deutsche Telekom nu a depus o ofertă de achi­ziţie care să-i permită să meargă mai departe în competiţie.

„Până joi, 27 octombrie 2022, data li­mită de depunere, ANCOM a primit 3 can­didaturi de participare din partea Orange România, RCS & RDS (Digi) şiVodafone România“, a anunţat sec Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, fără a face alte comentarii.

Decizia Deutsche Telekom de a nu-şi trimite subsidiara din România la licitaţia 5G înseamnă că statul are zero şanse de a vinde tot spectrul radio şi de a obţine pentru bugetul de stat 693 mil. euro, suma preţurilor de pornire pentru toate licenţele disponibile.

ANCOM a transmis de altfel, prin vocea preşedintelui său Vlad Stoica, sem­nale clare că există semne de întrebare pri­vind intenţia tuturor operatorilor de a parti­cipa la licitaţie şi de a se obţine, astfel, o sumă apropiată de cei 693 mil. euro. Într-un interviu cu ZF el a ieşit cu o estimare pe care a calificat-o drept „realistă“: încasări de cel puţin 450 mil. euro. „Ideal, o licitaţie de suc­ces înseamnă să se vândă tot spectrul disponibil. Dacă analizăm statistic isto­ria acordării licenţe­lor în România, niciodată nu s-a cumpărat tot. Prac­tic, da­că se cumpără tot spec­trul, luăm mini­mum 693 de milioa­ne de euro. Dacă fa­cem o comparaţie cu ce am avut până acum, ce a oferit sta­tul român şi ce au a­chi­ziţionat operatorii în ceea ce priveşte utilizarea spectrului, şi facem o estima­re, ar fi între 450 de milioane şi 500 de milioane de euro - estimările reale şi realiste pe care le-a avut guvernul întotdea­una“, afirmase Vlad Stoica pentru ZF.

Nu toţi reprezentanţii echipei de con­du­ce­re a ANCOM au ieşit cu estimări re­zer­vate. Spre exemplu, Cristin Popa, direc­tor executiv în cadrul ANCOM dar şi pre­şe­dintele Comisiei pentru Comunicaţii şi Societate Informaţională a PNL Bucureşti, a insistat de mai multe ori, în conferinţe şi interviuri, pe suma de 700 mil. euro care va ajunge la bugetul de stat de la licitaţie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO