♦ Cum este interpretată în industrie decizia nemţilor: o „confirmare a deciziei de exit total de pe piaţă şi o dorinţă a grupului de a nu-şi lua angajamentul de a face investiţii în acoperirea reţelei, care vine la pachet cu licenţa“.
Licitaţia 5G - cea mai mare vânzare de spectru radio organizată de statul român din 2012 încoace, care le oferă operatorilor de telefonie mobilă posibilitatea de a achiziţiona spectrul radio necesar pentru a extinde la nivel naţional tehnologia care aduce pe mobil vitezele celor mai rapide servicii de net fix - va avea doar trei participanţi - Orange, Vodafone şi Digi - după ce subsidiara gigantului german Deutsche Telekom nu a depus o ofertă de achiziţie care să-i permită să meargă mai departe în competiţie.
„Până joi, 27 octombrie 2022, data limită de depunere, ANCOM a primit 3 candidaturi de participare din partea Orange România, RCS & RDS (Digi) şiVodafone România“, a anunţat sec Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, fără a face alte comentarii.
Decizia Deutsche Telekom de a nu-şi trimite subsidiara din România la licitaţia 5G înseamnă că statul are zero şanse de a vinde tot spectrul radio şi de a obţine pentru bugetul de stat 693 mil. euro, suma preţurilor de pornire pentru toate licenţele disponibile.
ANCOM a transmis de altfel, prin vocea preşedintelui său Vlad Stoica, semnale clare că există semne de întrebare privind intenţia tuturor operatorilor de a participa la licitaţie şi de a se obţine, astfel, o sumă apropiată de cei 693 mil. euro. Într-un interviu cu ZF el a ieşit cu o estimare pe care a calificat-o drept „realistă“: încasări de cel puţin 450 mil. euro. „Ideal, o licitaţie de succes înseamnă să se vândă tot spectrul disponibil. Dacă analizăm statistic istoria acordării licenţelor în România, niciodată nu s-a cumpărat tot. Practic, dacă se cumpără tot spectrul, luăm minimum 693 de milioane de euro. Dacă facem o comparaţie cu ce am avut până acum, ce a oferit statul român şi ce au achiziţionat operatorii în ceea ce priveşte utilizarea spectrului, şi facem o estimare, ar fi între 450 de milioane şi 500 de milioane de euro - estimările reale şi realiste pe care le-a avut guvernul întotdeauna“, afirmase Vlad Stoica pentru ZF.
Nu toţi reprezentanţii echipei de conducere a ANCOM au ieşit cu estimări rezervate. Spre exemplu, Cristin Popa, director executiv în cadrul ANCOM dar şi preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii şi Societate Informaţională a PNL Bucureşti, a insistat de mai multe ori, în conferinţe şi interviuri, pe suma de 700 mil. euro care va ajunge la bugetul de stat de la licitaţie.