♦ SRI a atribuit în 2025 şi 2026 contracte de securitate cibernetică de peste 2,5 mld. lei, fiind de facto principalul jucător în apărarea cyber a României - în acelaşi interval, STS a atribuit contracte de circa 50,8 mil. lei, iar DNSC de circa 0,51 mil. lei ♦ Informaţiile publice indică drept punct de intrare în sistemele ANCPI o vulnerabilitate cunoscută din 2021 şi neremediată; la aproape două săptămâni de la atac, sistemele erau în continuare blocate, fără un termen anunţat de repunere în funcţiune.
România trece printr-o situaţie fără precedent: de aproape două săptămâni – un segment cheie al economiei - piaţa imobiliară - este blocat la nivel naţional - după ce un atac cibernetic a scos din funcţiune sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Uşurinţa cu care a căzut platforma IT a ANCPI, victimă a unei breşe a sistemelor sale de IT cunoscute de 5 ani, şi - mai important - incapacitatea instituţiei de a relua furnizarea serviciilor după aproape două săptămâni ridică o întrebare care până acum nu a primit niciun răspuns: ce rol au cei 2,5 miliarde de lei (aproape 500 mil. euro) atribuiţi de SRI doar în 2025 şi 2026 pentru diferite sisteme de avansate de protecţie cibernetică dacă o instituţie care operează un sistem-cheie al statului poate fi paralizată, fără să poată spune când reporneşte serviciile? Care este eficienţa acestor sute de milioane de euro alocaţi de SRI în cazul atacului de la ANCPI? O analiză a datelor din portalul de achiziţii publice al statului doar pentru perioada 2025-2026 arată foarte clar la care dintre cele trei instituţii din arhitectura de securitate cibernetică a statului - SRI, STS şi DNSC - se află pâinea şi cuţitul în materie de cybersecurity.
Datele nu lasă loc interpretărilor: între 1 ianuarie 2025 şi 24 iulie 2026 Serviciul Român de Informaţii a alocat contracte cu componente de cybersecurity de peste 2,5 mld. lei, STS – de 51 mil. lei iar DNSC – de 0,5 mil. lei.
