Business Hi-Tech

Irina Socol, acţionar principal şi preşedinte al gigantului de software Siveco, a fost arestată

Procurorii susţin că „schema“ de evaziune fiscală ar fi fost coordonată de Irina Socol

Procurorii susţin că „schema“ de evaziune fiscală ar fi fost coordonată de Irina Socol

Autor: Adrian Seceleanu

10.09.2014, 00:07 12978

Irina Socol, cofondatorul şi, alături de soţul său Alexandru Rădăşanu, unul dintre principalii acţionari ai Siveco - cel mai mare producător local de software, cu afaceri de 65 mil. euro anul trecut, a fost arestată ieri, printr-o decizie luată de Tribunalul Bucureşti, într-un dosar de evaziune fiscală cu o valoare de 10 milioane de euro. Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă de instanţă şi pentru Aurora Crusti, preşedintele comercial adjunct şi acţionar al Siveco România.

Irina Socol, care va împlini 57 de ani pe 23 septembrie, este un antreprenor discret, cu rare apariţii în media sau la conferinţele de specialitate, al cărei nume este legat de Siveco, compania pe care a fondat-o în 1992, alături de soţul său. Cei doi erau angajaţi ca ingineri software la ICI - unul dintre cele mai puternice institute din industria de calculatoare a României din acea vreme.

În primul an compania a avut venituri de 3.000 de dolari, iar compania a funcţionat în apartamentul familiei, declara Socol într-un interviu pentru ZF în anul 2012.

„Am pornit firma, după care am vorbit cu colegi cu care lucram - o parte dintre ei sunt şi acum în companie. Am cumpărat primele calculatoare de la Rom Team Solutions - calculatoare 386 pe vremea aceea, cumpărate cu un preţ foarte mare. Când am început aveam un apartament de două camere în Militari, ca doi tineri ingineri care lucrau la ICI. Dar după ce am avut patru calculatoare în sufragerie, două în dormitor, două în bucătărie şi am văzut că trebuie să punem calculator şi în baie, am hotărât că trebuie să ne schimbăm sediul. Al doilea sediu a fost într-un alt apartament de trei camere din Militari, dar acolo am stat puţin, doar şase luni de zile pentru că deja eram mulţi. După aceea am făcut un parteneriat cu ICI, prin care am preluat şi oameni de la institut pentru a lucra la contractele de export.“

Un rol esenţial în dezvoltarea companiei l-au avut şi cele două runde de investiţii în companie, în anii 2000 şi 2005. Prima rundă de investiţie în companie a venit în anul 2000, când Siveco România avea deja afaceri de 6 milioane de euro şi câştigase, după ani în care lucrase doar pentru export, primul contract intern important, de informatizare a Adminis­traţiei Porturilor Maritime Constanţa. Un alt moment „hotărâtor“ a fost anul 2005, când în compania care avea deja afaceri de 31 mil. euro au intrat ca acţionari fondurile Intel Capital şi Enterprise Investors. Cele două fonduri au ieşit anul trecut din Siveco, acţiunile fiind răscumpărate de management.

Compania a crescut puternic în anii următori, iar multe dintre proiectele câştigate de companie au fost cele cu statul. Printre cele mai mari proiecte în care compania Siveco a fost implicată se numără: informatizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (cel mai mare proiect IT din România până la această dată), sistemul IT al Agenţiei de Plăţi din Agricultură şi de la Agenţia de Dezvoltare Rurală, sau sistemele IT pentru Ministerul Educaţiei. Pe lângă contractele din România, compania s-a extins puternic pe plan internaţional, veniturile externe ajungând să aibă o pondere de circa 30% din total.

În cei mai buni ani ai Siveco afacerile s-au apropiat de 80 mil. euro, iar numărul de angajaţi a trecut de 1.300, faţă de 65 mil. euro şi aproape 1.000 de angajaţi în 2013. Numărul mare de proiecte de informatizare câştigate de companie de la instituţii şi autorităţi de stat a generat în mai multe rânduri discuţii pe piaţa locală de IT, Siveco fiind acuzată mai mult sau mai puţin voalat - la fel ca şi alte companii sau grupuri de firme cunoscute în principal pentru afacerile cu instituţiile guvernamentale - în legătură cu modul în care a obţinut contractele. Compania a respins însă, inclusiv prin vocea Irinei Socol, toate aceste acuzaţii.

Acuzaţiile aduse de procurori Irinei Socol şi Aurorei Crusti nu au legătură cu felul în care compania ar fi obţinut vreun contract de informatizare cu statul sau cu calitatea soluţiilor IT livrate autorităţilor, ci cu o evaziune fiscală de 10 milioane de euro, care ar fi fost realizată - într-un mod de neînţeles pentru o companie specializată în înalte tehnologii IT - cu ajutorul unei reţele de companii fantomă deţinute de cetăţeni de etnie romă din Sinteşti - un sat din aproperea Capitalei, dintr-o comunitate cunoscută în general pentru afacerile cu fier vechi.

 

Procurorii susţin că Siveco a angajat o firmă care achiziţiona fier vechi să-i vândă programe informatice

 

Preşedintele Siveco Irina Socol a colaborat cu firme de fier vechi, cu persoane de etnie romă din Sinteşti căutătoare de fier vechi şi cu un fost ofiţer SRI pensionat şi a semnat procesele-verbale de recepţie a unor lucrări şi servicii care în realitate nu au avut loc, arată procurorii.

Procurorii prezintă elementele care dovedesc fictivitatea prestărilor de sevicii de către firmele tocmite de Siveco, prin contractele nelegale verificate de anchetatori.

Astfel, se arată în documentul citat, societăţile prestatoare nu au avut angajaţi, iar asociaţii şi administratorii societăţilor prestatoare nu au cunoştinţele necesare pentru a presta astfel de servicii.

„Astfel, de la Eurovip, Siveco România a achiziţionat în cursul anului 2009 servicii în valoare de 2.500.718 lei, plus TVA în cuantum de 475.137 lei. Societatea Eurovip l-a avut ca asociat şi administrator pe Valentina Mihai Gogu, persoană de etnie romă, în vârstă de 49 ani, care locuieşte în satul Sinteşti, Ilfov şi care nu ştie să scrie şi să citească. Toţi banii care au fost încasaţi de Eurovip de la Sivero România au fost retraşi în numerar pe baza unor borderouri de achiziţie fier vechi de la persoane fizice. Practic, aşa cum rezultă din documente, societatea Eurovip achiziţiona fier vechi, dar vindea programe informatice“, se arată în documentul procurorilor.

Anchetatorii mai notează că „persoanele din satul Sinteşti, Ilfov, unde se află o importantă comunitate de etnie romă, se ocupă în principal cu colectarea deşeurilor de fier vechi şi nu cu crearea de programe informatice“.

„Or, în aceste condiţii, este evident că Siveco România, care este unul dintre cei mai importanţi producători de soft din România, cu peste o mie de angajaţi, nu avea de ce să apeleze la o persoană care nici măcar nu ştie să citească pentru crearea sau testarea unor programe informatice“, mai arată procurorii care notează că Tiberiu Grabany este de meserie inginer chimist, Dumitru Constantinescu este fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, dar în prezent pensionar, iar suspectul Nicuşor Dincă este zidar. „După cum se poate observa, niciunul nu are studii de specialitate pentru a crea sau a testa programele informatice create de Siveco România“, conchid anchetatorii.

În declaraţia sa dată în faţa procurorilor, Grabany a arătat că serviciile facturate de Softcontruct Expert, Gramold Consulting, Genius Soft Care, Grade Soft Serv, Dicon Soft Serv şi Future Soft Service către Siveco România erau în realitate prestate de angajaţii societăţii Siveco, Dincă, Grabany sau Constantinescu neavând nicio contribuţie.

Un alt suspect, Nicolae Mihai Gogu, împuternicit pe conturile bancare ale Eurovip şi administrator de fapt al societăţii, a declarat că nu a prestat servicii către Siveco.

„Toţi banii care au fost încasaţi prin contul bancar de la Siveco România au fost retraşi în numerar de suspectul Gogu Mihai Nicolae, pe baza unor borderouri de achiziţie fier vechi şi apoi au fost restituiţi unei persoane pe nume Aurel, care intermedia relaţia cu Siveco“, se mai arată în documentul citat.

Suspectul Nicuşor Dincă a arătat, la rândul său, la parchet, că persoana care i-a propus să participe la înfiinţarea acestora a fost Tiberiu Grabany, aspect confirmat de acesta din urmă, pe care l-a cunoscut cu ocazia efectuării diferitelor lucrări de construcţie-zugrăveală la locuinţa sa.

Serviciile fictive, notează procurorii, de la respectivele firme către Siveco „au fost recepţionate de Socol Irina, procesele-verbale de recepţie fiind semnate de aceasta“.

Anchetatorii arată că pentru ajutorul acordat şefei Siveco, „din sumele restituite către inculpata Aurora Ecaterina Crusti, suspectul Dumitru Constantinescu şi inculpatul Tiberiu Grabani primeau 3% drept răsplată pentru serviciile fictive facturate“. Cătălin Lupăşteanu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO