♦ Tot pe zona de inteligenţă artificială, compania dezvoltă un sistem care analizează jurnalele de sistem ale echipamentelor provenite de la mai mulţi producători, pentru detectarea anomaliilor şi asistenţă în depanare ♦ La proiectul cu grupul japonez, echipei din România i-a revenit rolul de partener de dezvoltare, nu de executant, pentru viteza de livrare şi pentru expertiza în design de interfeţe. Hitachi a căutat un partener de la care să înveţe metode moderne de lucru ♦ Ţinta declarată pe termen lung a companiei este insourcingul, adică sprijinirea partenerilor să îşi construiască propria capacitate internă de dezvoltare, păstrând accesul la ecosistemul global.
Echipa de ingineri români din cadrul subsidiarei locale a GlobalLogic, compania de inginerie digitală a grupului japonez Hitachi, lucrează la extinderea proiectului prin care centralele telefonice ale spitalelor şi serviciilor de urgenţă din Japonia au ajuns în cloud cu o platformă pentru controlul roboţilor umanoizi, destinată clienţilor externi şi prezentată drept „o nouă dimensiune a proiectului”. Compania are circa 1.000 de angajaţi în cinci oraşe din România – Cluj-Napoca, Oradea, Bucureşti, Iaşi şi Braşov - şi 50 de poziţii deschise în acest moment.
„«Physical AI», adică inteligenţa artificială integrată în echipamente care percep mediul şi acţionează în el, este o prioritate strategică declarată la nivel de grup. Robotica umanoidă este un caz particular al aceleiaşi provocări: sisteme care percep mediul, iau decizii local, în timp real, şi funcţionează în condiţii de siguranţă. Aici se întâlneşte expertiza noastră în software şi cloud cu experienţa grupului în hardware, control şi sisteme industriale”, a declarat pentru ZF Iustinian Şovrea, country manager al GlobalLogic România.
El a enumerat platforma de robotică printre cei trei piloni de dezvoltare ai platformei SaaS pentru centrale telefonice. Primul este o platformă care analizează cu ajutorul inteligenţei artificiale jurnalele de sistem ale echipamentelor provenite de la mai mulţi producători, pentru identificarea anomaliilor şi asistenţă în depanare. Al doilea este lărgirea colaborării în reţeaua partenerului japonez, etapă marcată de începerea unui proiect alături de Hitachi Vantara. Iar al treilea este platforma de control pentru roboţi umanoizi, destinată clienţilor externi.
Cât despre stadiul acesteia din urmă, country managerul GlobalLogic România nu a precizat verticalele vizate, gradul de avansare a dezvoltării sau un calendar. Platforma de robotică se încadrează însă în oferta de servicii AI a grupului, VelocityAI, care acoperă, potrivit companiei, inteligenţa artificială generativă, pe cea agentică şi „physical AI”. Suita poate rula pe infrastructura proprie a clientului, hibrid sau în cloud, şi permite folosirea modelului de limbaj al acestuia.
De ce a fost aleasă România
Alegerea echipei din România pentru cocreaţie a avut trei motive, potrivit lui Şovrea: viteza de dezvoltare împreună cu capacitatea de a livra produse de calitate, expertiza în design UX şi încrederea că poate fi un partener pe termen lung, nu doar executantul unui proiect punctual. Al doilea motiv cântăreşte direct în economia produsului. Atunci când dezvoltarea era realizată exclusiv intern de partenerul japonez, interfeţele erau puternic orientate către funcţionalitate şi către logica sistemului, iar într-un model de business bazat pe SaaS experienţa utilizatorului influenţează competitivitatea.
Motivul de fond ţine însă de statutul echipei în interiorul grupului. „Hitachi nu căuta doar un executant, ci un partener de la care să poată învăţa noi moduri de lucru: dezvoltare Agile, design-led thinking şi practici moderne de inginerie software”, a explicat el, adăugând că echipa din România este, în grup, „o sursă de inovaţie, nu un centru de execuţie”.
Metoda a circulat în ambele sensuri
Transferul nu a mers într-o singură direcţie. Partenerul japonez a preluat de la echipa din România modul de estimare a efortului şi de gestionare a sarcinilor, iar românii au preluat Yokotenkai - disciplina japoneză de control al calităţii prin care un defect găsit nu este doar reparat, ci căutat sistematic în toate celelalte module. Indicatorul de defecte al echipei a scăzut astfel de peste cinci ori. Partenerul japonez nu a folosit nici măcar cuvântul „fuziune” pentru relaţia dintre cele două companii, ci „yuwa”, armonie, a menţionat Şovrea.
Colaborarea nu a rămas între echipele de dezvoltare. La workshopurile comune au participat direct oameni din QA (asigurarea calităţii), din product management şi din vânzări, iar country managerul GlobalLogic România a contrapus asta practicii obişnuite din industrie: „Într-un contract clasic de execuţie, echipa de vânzări a clientului nu vede produsul până când acesta nu este gata”.
Începutul proiectului nu a fost însă lin. Cele două culturi de dezvoltare porneau de la premise opuse: în cea japoneză, ambiguitatea trebuie eliminată înainte de a începe implementarea, în timp ce metoda Agile acceptă că nu se poate şti totul de la început, iar clarificările vin pe parcurs, prin iteraţii succesive. „Am aplicat flexibilitatea Agile fără suficientă structură iniţială şi au apărut rapid provocări: cerinţele au început să se extindă necontrolat (scope creep), iar obiectivul final a devenit tot mai greu de urmărit”, a punctat el.
Ţinta este insourcingul
Poziţia pe care GlobalLogic şi-o asumă în relaţia cu partenerii nu este prelungirea contractului, ci autonomia clientului. „Vrem să ne ajutăm partenerii să îşi construiască o capacitate internă de dezvoltare mai puternică, păstrând în acelaşi timp accesul la ecosistemul global”, a subliniat Şovrea.
Direcţia se încadrează în reorganizarea anunţată de grup în ianuarie, prin care GlobalLogic a fost integrată cu Hitachi Digital Services într-o organizaţie care acoperă lanţul de la strategie şi design până la dezvoltare, implementare şi operare, astfel încât clientul să aibă un singur partener de transformare în locul mai multor furnizori. Cadrul comun este platforma Lumada, iar etapa actuală, Lumada 3.0, combină expertiza industrială a grupului cu capabilităţi de inteligenţă artificială.
Şovrea a dat drept exemplu chiar proiectul cu centralele telefonice: un sistem construit pe hardware dedicat, cu specificaţii proprietare, a devenit o platformă software conectată la cloud, iar aceeaşi abordare ar urma să fie aplicată la scara grupului, inclusiv la echipamentele medicale.
Afaceri de 360 mil. lei şi cinci centre
GlobalLogic este prezentă în cinci oraşe din România, cei mai mulţi angajaţi fiind la sediul din Cluj-Napoca, urmat apoi de cele din Oradea, Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Majoritatea proiectelor sunt pentru clienţi din afara ţării, România funcţionând ca centru de livrare pentru pieţe internaţionale. GlobalLogic România a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 360,4 mil. lei (71,5 mil. euro), în creştere cu 5,1%, şi un profit net de 46,8 mil. lei, mai mare cu 38,9%, cel mai bun rezultat din ultimii şapte ani, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Datoriile au coborât la 100,8 mil. lei, cu 48% sub nivelul din 2023, an încheiat pe pierdere.
Parteneriatul cu grupul japonez merge mai departe către „Edge AI”, adică, după cum a detaliat Şovrea, „aducerea inteligenţei artificiale mai aproape de echipamentele din teren, astfel încât sistemele să poată analiza condiţiile locale şi să sprijine la timp deciziile şi operaţiunile oamenilor".
