♦ Soluţia de „AI la cutie“ include echipamente Dell şi platforma proprie de AI generativ GaiaB (Generative AI in a Box) a INFORM.
Adopţia inteligenţei artificiale generative în România este încă departe de ritmul pe care piaţa îl anticipa în condiţiile în care organizaţiile mari experimentează prin proiecte pilot, cele mici aşteaptă să vadă rezultatele altora, iar competenţele tehnice necesare pentru a implementa astfel de soluţii lipsesc la scară largă.
„Am avut proiecte ambiţioase şi am vrut să ne mişcăm mai repede, dar ne-am dat seama că piaţa nu este pregătită să înţeleagă şi să adopte toate aspectele gândite pentru AI. De aceea (la nivelul întregii pieţe din România – n. red.) sunt acum mai multe proiecte pilot care rulează decât proiecte structurate“, a declarat într-un interviu pentru ZF Kostas Fiakas, group chief strategy officer la INFORM şi managing director al diviziei de soluţii digitale din România. INFORM România este parte a grupului Austriacard Holdings, furnizor de soluţii de transformare digitală, procesare şi management de documente şi automatizări, care lucrează în principal cu industria financiară, fintech-uri, companii de energie şi utilităţi.
Răspunsul pe care compania îl propune pieţei este o soluţie de AI generativ la cheie: un echipament hardware dedicat - un „appliance“ - dezvoltat împreună cu gigantul american Dell Technologies, care vine preinstalat şi integrat cu platforma software de AI generativ a companiei, numită GaiaB (prescurtare de la „Generative AI in a Box“). Potrivit lui Fiakas, sunt disponibile patru configuraţii - dimensionate în funcţie de mărimea organizaţiei, cu un preţ de pornire de aproximativ 20.000 de euro pe an, sumă care include utilizare nelimitată - spre deosebire de serviciile cloud de AI, unde costul creşte cu fiecare interogare procesată, iar facturile pot atinge rapid valori uriaşe.
„Chiar dacă vor beneficiile AI-ului generativ, companiile vor şi infrastructură locală. Este foarte complex să dimensionezi infrastructura AI potrivită, pentru că Nvidia se mişcă repede şi au multe versiuni de hardware diferite. Dar este şi un cadru foarte reglementat“, a explicat Fiakas.
Practic, un client cumpără echipamentul, îl conectează în propriul centru de date şi poate utiliza imediat capabilităţile de AI generativ, fără dependenţă de servicii cloud. Compania oferă şi un program de instruire pentru clienţi şi parteneri, dar echipamentul este operat de client. Platforma funcţionează în regim no-code - instrucţiunile se scriu în limbaj natural, în română sau engleză.
„Când mergi la cloud-ul comercial pentru AI, trebuie să plăteşti tokenurile (unitatea de măsură prin care furnizorii de cloud taxează fiecare fragment de text procesat de AI - n. red.) şi poţi depăşi uşor bugetul. Costurile pot escalada. Cu soluţia noastră există un cost pe care organizaţia trebuie să-l plătească pe an care permite o utilizare nelimitată“, a adăugat executivul INFORM.
Platforma foloseşte modele AI cu sursă deschisă care pot rula local - printre care Mistral, dezvoltat de o companie franceză, şi Llama 3, dezvoltat de americanii de la Meta (Facebook). Fiakas a explicat că ceea ce se descarcă este un fişier static cu ponderile modelului (parametrii matematici ai modelului - n. red.), fără capacitate de a comunica cu serverele de origine, ceea ce permite utilizarea în condiţii de securitate deplină - inclusiv în medii fără conexiune la internet, denumite în termeni de specialitate „air-gapped“.
Pe lângă soluţia la cheie oferită clienţilor, INFORM investeşte într-o fabrică de AI în România - a doua investiţie majoră a grupului în infrastructura de inteligenţă artificială - găzduită în centrul de date din Bucureşti. Investiţia este finanţată integral din fondurile proprii ale grupului, fără a depinde de fonduri europene sau de iniţiativele guvernamentale.
„Suntem capabili să servim clienţii fie cu echipamentul dedicat instalat la ei, fie din fabrica de AI găzduită în centrul nostru de date securizat din Bucureşti“, a precizat Fiakas.
Expertiza din spate vine din achiziţia de către INFORM, în 2024, a companiei britanice LSTech Ltd, specializată în analiza de big data, care lucra cu modele lingvistice de mari dimensiuni încă din 2018-2019.
Dincolo de costuri, un factor care împinge organizaţiile spre infrastructură locală este problema suveranităţii datelor - un subiect din ce în ce mai prezent la nivel european. Potrivit lui Fiakas, dacă datele sunt procesate în cloud-ul unui furnizor cu sediul în afara ţării, dreptul legal de acces aparţine jurisdicţiei în care se face procesarea, nu clientului.
Compania susţine că platforma sa este conformă cu AI Act şi cu reglementările europene privind protecţia datelor, şi că nicio dată şi nicio procesare nu iese din platformă.
Un context relevant pentru ritmul de adopţie vine din zona RPA (Robotic Process Automation): deşi tehnologia era aşteptată să se extindă rapid, abia în 2025 proiectele RPA au început să prindă amploare în România. Potrivit lui Fiakas, acum acestea riscă să fie depăşite de AI înainte de a ajunge la maturitate.
„Din păcate, RPA acum va fi înghiţit de AI. AI are toate funcţiile RPA încorporate. Diferenţa este că RPA făcea ceva foarte structurat, în timp ce AI-ul înţelege procesul şi este capabil nu doar să execute o sarcină specifică, ci şi să ia decizii şi să facă sugestii“, a afirmat executivul INFORM.
Proiecte pilot: bănci, energie, retail
INFORM derulează în prezent mai multe proiecte pilot în România. În sectorul bancar, compania lucrează cu două bănci, potrivit lui Fiakas, care vor să extindă colaborarea după primele teste.
Unul dintre cazurile de utilizare vizează automatizarea procesării popririlor - cereri reglementate prin care băncile trebuie să blocheze conturi în intervale stricte de timp, monitorizate de BNR. Un altul vizează procesele de combatere a spălării banilor (AML) şi detectarea fraudelor: agenţii AI verifică sursele - birouri de credit, bilanţuri - şi generează raportul de tranzacţie suspectă, care ajunge la un supervizor uman pentru decizia finală.
„Nu înlocuim aplicaţiile existente pe care băncile le au pentru fraudă şi AML. Dar agenţii AI operează astfel: dacă există tranzacţii suspecte pe care sunt capabili să le identifice, iau sursele din spate şi sunt capabili să facă chiar şi raportul de tranzacţie suspectă“, a detaliat executivul.
Un al treilea caz de utilizare este automatizarea gestionării corespondenţei digitale - ceea ce în industrie se numeşte „digital mailroom“. Fiakas a menţionat că, în sectorul bancar, pot exista peste 200 de tipuri diferite de documente primite, fiecare necesitând direcţionare către un departament specific. Soluţia bazată pe AI citeşte, clasifică, extrage datele şi direcţionează automat documentele.
În afara sectorului financiar, compania derulează proiecte pilot în energie - pentru citirea contoarelor de generaţie veche, care nu pot transmite date privind - şi în retail, unde AI-ul automatizează consolidarea rapoartelor şi generarea de KPI-uri.
Răspunzând unei întrebări despre contextul de piaţă Fiakas a semnalat un deficit de competenţe AI. Profesioniştii cu experienţă în big data analytics şi machine learning se adaptează cel mai rapid, dar sunt puţini, iar absolvenţilor de universitate le lipseşte experienţa practică, a spus el.
„Pieţei îi lipsesc competenţele, este ceva nou. Şi îi lipsesc chiar şi de la universitate. Oamenii bine pregătiţi ies din universităţi, dar nu au experienţa. Trebuie să-i pui într-un alt ciclu de învăţare pentru a-i face mai productivi“, a spus Fiakas.
Executivul a identificat ingineria de prompturi drept una dintre profesiile viitorului, deja bine plătită în Europa de Vest.
Pe foaia de parcurs a companiei se află şi extinderea capabilităţilor platformei - dincolo de text, inclusiv scris de mână în limba română, unde compania susţine că a atins o rată de recunoaştere de peste 90%, dar şi procesare de imagini, voce şi video. INFORM pregăteşte şi deschiderea platformei către parteneri externi, care vor putea construi proprii agenţi AI pe baza ei.
Compania rămâne în paralel un jucător important pe piaţa tradiţională din România, cu peste 200 de angajaţi în operaţiunile de management al documentelor, scanare şi indexare, şi este unul dintre arhiviştii legali certificaţi din România. La nivel de grup, se numără printre primii trei producători de carduri de plată din Europa, deservind peste 200 de companii fintech şi neobănci.
