„Cred că una dintre greşeli este că ne aruncăm în proiecte foarte mari când auzim de AI, pilotăm ceva spectaculos, ne speriem şi renunţăm. Invitaţia mea este: haideţi să începem un proiect de AI împreună, step by step (pas cu pas), paşi mici, din care să învăţăm. Să nu ne mai speriem, AI e doar un ajutor.“
Veriga slabă în securitatea cibernetică rămâne omul, dar tehnologia trebuie să compenseze erorile umane într-un mediu tot mai ostil, cu tot mai multe ameninţări cibernetice. Aceasta a fost una dintre concluziile conferinţei Digital & Sustenabil 2025, organizată la Iaşi de compania de tehnologie Quartz Matrix, care a reunit aproape 550 de participanţi din mediul de business, administraţie şi academic.
Lucian Petcu, chief technology officer Quartz Matrix, a ridicat problema lipsei de coordonare în protecţia datelor la nivel naţional, prezentând conceptul propriu, Digital Shield for Smart City. „Dacă a ajuns în Strategia Naţională de Apărare, în mod public, această afirmaţie – că administraţia nu lucrează cu date – mă întreb ce se află în partea clasificată. Vorbim de datele care sunt sensibile: nume, prenume, CNP, date bancare. Tot ce înseamnă date sensibile ar trebui să stea în acest Cloud Guvernamental. Numai că, din păcate, lucrurile sunt prost înţelese şi toată lumea ţine de date: „Dar de ce să ştie nu ştiu care instituţie a statului?“. Datele au devenit practic noul oxigen. Fără aceste date, noi nu putem respira. Şi atunci datele trebuie să fie verificate şi să fie de încredere. Digital Shield for Smart City exact asta face. Are patru piloni importanţi. Primul se bazează pe infrastructură. Dar există şi partea umană. Instituţiile statului în momentul de faţă nu schimbă date. Eu n-am auzit să existe un Consiliu Naţional de Implementare a unei Strategii de Digitalizare. Eu n-am văzut Strategia de Digitalizare a României. Ar trebui ca în fiecare instituţie a statului român să existe câte un CTO (Chief Technology Officer) desemnat cu tehnologia şi cu transformarea digitală. Soluţia Digital Shield, care de fapt este o platformă colaborativă între instituţiile statului, mediul de afaceri şi cetăţean, este reţeta câştigătoare“. Lucian Petcu a subliniat necesitatea unor Centre de Operaţiuni de Securitate (SOC) la nivel regional: „Dacă la nivel local vor exista aceste echipe de intervenţie care vor gestiona şi păzi datele, vor degreva gradul de încărcare la nivel naţional“.
Ion Georgescu, country manager Bitdefender România şi Moldova, a demontat mitul hackerului romantic: „Hacker-ul fericit, din punctul meu de vedere, este fericit nu dacă găseşte valoare rapid sau vulnerabilităţile, ci dacă face bani, să câştige cât mai mult, cu resurse cât mai puţine“. Georgescu a explicat că AI-ul este folosit de atacatori în special pentru „profilare, colectare de date din mediul public“ şi căutarea amprentei digitale a unei organizaţii.
Nikolay Vasilyev, reprezentant Object First, a adus în discuţie o statistică alarmantă legată de ransomware: „În 96% din toate atacurile, backup-urile sunt atacate. Hackerii nu sunt proşti. Ei realizează că, dacă totul este compromis, veţi încerca să recuperaţi datele din backup“. Soluţia propusă de Vasilyev este imuabilitatea datelor, asigurând companiile că datele stocate nu pot fi modificate sau şterse de nimeni.
Alexandru Tălpeanu, de la Fortinet, a detaliat conceptul de „Zero Trust“ (Zero Încredere), esenţial în noua paradigmă de securitate: „Alexandru se loghează cu laptopul de muncă la resursele de muncă, dar Alexandru poate să nu fie Alexandru. În cazul Fortinet şi implementarea Zero Trust, o dată la 60 de secunde se verifică: Alexandru este cine spune că este?“.
Din perspectivă academică, profesorul Adrian Munteanu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi) a insistat pe responsabilitatea managementului: „Nu există riscuri IT, riscurile sunt ale noastre, ale tuturor. Dacă produci mâncare congelată şi ţi se strică modulul de stivuitor din depozit, nu are legătură cu IT-ul“.
La rândul său, Cosmin Vîlcu (TP-Link) a abordat securitatea în contextul oraşelor inteligente, explicând că AI-ul este o unealtă necesară pentru a procesa fluxurile video de la mii de camere, dar a avertizat utilizatorii finali: „Încearcă să nu foloseşti o reţea wireless de la hotel sau din aeroport – o reţea publică – pentru date sensibile, plăţi, transferuri de bani. Presupune că reţeaua nu e sigură deloc“.
Unul dintre cele mai interesante anunţuri din cadrul conferinţei a fost lansarea „Centrului de Instruire, Testare şi Cercetare a Dronelor“, un parteneriat între Quartz Matrix şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ (TUIASI).
Costi Andriescu, Business Development Manager la Quartz Matrix, a descris viziunea unui oraş monitorizat inteligent: „Imaginaţi-vă un centru de comandă la nivelul oraşului Iaşi. Se întâmplă un accident undeva, să poţi să trimiţi o dronă care să aibă capacităţi pe zona aceasta medicală, să poţi să faci o primă evaluare la momentul la care drona ajunge, chiar înaintea poate a unei maşini de intervenţie“.
Prorectorul TUIASI, Ciprian Romeo Comşa, a explicat urgenţa acestui demers, făcând o paralelă plastică între temerile legate de AI şi adopţia tehnologiei în agricultură: „Povestea cineva despre doi ţărani la lucrul câmpului care au văzut un tractor şi vorbeau unul cu altul: «Uite-mă, ăsta o să ne ia joburile, o să ne iasă sapa de la gură». Imaginaţi-vă că acum, încet-încet, o să vadă nu tractoare, ci drone“.
Partenerul tehnic al proiectului, Kinga Blaga (Dronshop), a detaliat capacităţile tehnologice avansate care vor fi disponibile, inclusiv staţii de andocare complet automate: „Nu avem nevoie de pilot, doar de un soft cloud-based. Pe această dronă, ultima lansată de către DJI, avem o cameră termală care ne ajută în misiuni de salvare, respectiv un LiDAR care scanează cu sute de mii de nori de puncte“.
Panelul liderilor de tehnologie a oferit o perspectivă pragmatică asupra Inteligenţei Artificiale.
Bogdan Suchar, Chief Strategy Officer Quartz Matrix, a temperat entuziasmul nefondat cu cifre dure: „Vin cu partea pesimistă: să nu uităm că România este pe ultimul loc la gradul de adopţie a tehnologiilor de AI - suntem la 3%, comparativ cu o medie de 13% la nivelul UE. AI-ul nu periază haosul, ci mai degrabă îl amplifică. Dacă noi avem nişte procese ordonate, asta va accelera tranziţia către AI“. El a completat cu o metaforă despre potenţialul de creştere: „Cred că noi suntem în etapa asta în care suntem «desculţi». Şi trebuie să învăţăm din experienţa celorlalţi“. Suchar a insistat asupra necesităţii de a testa utilizarea AI. „Cred că una dintre greşeli este că ne aruncăm în proiecte foarte mari când auzim de AI, pilotăm ceva spectaculos, ne speriem şi renunţăm. Invitaţia mea este: haideţi să începem un proiect de AI împreună, step by step (pas cu pas), paşi mici, din care să învăţăm. Să nu ne mai speriem, AI e doar un ajutor.“
Bogdan Ivaşcu, Country Manager ASUS România, a confirmat că hardware-ul se schimbă ireversibil: „În 2 ani, se estimează că peste 60-70% din dispozitivele vândute vor avea componente de AI. Deci nu va fi problema produsului, ci problema noastră să înţelegem că acest AI a venit ca să fie aici“.
De la HP Inc., Adrian Ionescu a vorbit despre democratizarea inovaţiei într-o companie cu 58.000 de angajaţi: „Nu se poate face treaba asta decât empowering, adică punându-i pe oameni în posesia uneltelor de care au nevoie. Faptul că oricare dintre cei 58.000 de angajaţi ai HP poate să vină cu o idee care poate să fie implementată este incredibil“.
Constantin Vasilean (Schneider Electric) a abordat problema suveranităţii datelor în contextul AI: „Un aspect foarte important este suveranitatea datelor şi confidenţialitatea lor. În funcţie de strategia AI, un aspect important ar fi ca datele să fie generate, stocate şi prelucrate la nivel local“.
Despre impactul concret la birou a vorbit Sorin Zamfir (Ingram Micro), dând exemplul sălilor de şedinţă inteligente: „În momentul în care cineva păşeşte în sala de şedinţe astăzi, persoana poate fi identificată, iar sistemul porneşte automat. Nu mai e nevoie să apelăm la IT“.
Bogdan Ivaşcu, country manager ASUS România: În 2 ani, se estimează că peste 60-70% din dispozitivele vândute vor avea componente de AI. Deci nu va fi problema produsului, ci problema noastră să înţelegem că acest AI a venit ca să fie aici.
Energie şi Sustenabilitate: Risipa costă până la 30% din factură
Discuţia despre energie a mutat focusul de la „salvarea planetei“ la „salvarea bugetului“, demonstrând că sustenabilitatea este un calcul matematic de profitabilitate.
Angelica Suchar, Manager Dezvoltare Quartz Matrix, a prezentat date extrase din auditurile energetice realizate de companie: „Am constatat că din această factură lunară pe care o plătim, cel puţin între 15% şi 30% înseamnă cost al risipei. Dacă am economisi nu 30%, ci 10% printr-o disciplină energetică, înseamnă bani care se duc direct în profit“. Ea a prezentat date despre platforma proprie Q-LEAP şi conceptul de microgrid: „Stocarea face parte din microgrid. Produc atât cât consum şi, mai mult decât atât, surplusul îl stochez şi consum în perioadele când am vârf de preţ“.
Ana Maria Gheorghe, Sustainability Leader la Schneider Electric, a explicat de ce decarbonizarea ţine de rezilienţa business-ului: „Modul în care ne gestionăm resursele, energia, amprenta de carbon vor fi criterii decizionale pentru anumite relaţii de business, pentru clienţi, pentru investitori“.
Bogdan Suchar, Chief Strategy Officer, Quartz Matrix: AI-ul nu periază haosul, ci mai degrabă îl amplifică. Dacă noi avem nişte procese ordonate, asta va accelera tranziţia către AI.
Din perspectiva distribuitorului, Florin Măriucă (Delgaz Grid) a vorbit despre provocarea gestionării volumului imens de date: „Sunt instalate peste jumătate de milion de contoare inteligente. Am o «găleată» de date. Cred că e un moment bun să punem nişte layere de analiză pe baza cărora o să începem să luăm decizii“.
Reprezentantul ANRE, Eduard Pungaru, a subliniat nevoia critică de stocare la nivel naţional pentru a echilibra reţeaua: „Nu avem capacităţi cu pornire rapidă care să asigure continuitatea. De aici apar aceste anomalii de preţ exagerat de mari. Seara, când creşte consumul, dăm drumul la vale şi producem hidro. Deci stocare, în primul rând“.
Profesorul Dorin Dumitru Lucache (TUIASI) a atras atenţia asupra crizei de specialişti în energie, într-o piaţă dominată de mirajul IT-ului: „Nu înţelege generaţia asta tânără, care e orbită de IT, că de fapt şi energia acum nu se mişcă decât cu mijloace IT. Va veni inteligenţa artificială din urmă şi le va lua locurile alea de muncă simple pe care unii le visează“.
Ultimul panel a adus clarificări esenţiale despre banii disponibili pentru digitalizare şi energie verde.
Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est, a anunţat o schimbare majoră de paradigmă începând cu 2026: „Cred că într-un timp relativ scurt vom vorbi mult mai puţin de granturi. Un beneficiar privat va merge la bancă, va putea lua un credit. Va beneficia de o dobândă foarte redusă. Dacă a făcut ce a promis, la final va obţine şi un grant egal cu 40% din suma creditului“.
Maria Popescu Bordeanu (BRD) a insistat asupra necesităţii ca antreprenorii să aibă un plan de lucru. „Din punctul meu de vedere, cred că nu e problema cea mai mare accesul la bani, ci de a avea o strategie corectă, corelată cu maturitatea companiei. Trecând mai departe la credite şi granturi: da, granturile sunt o binecuvântare pentru companii. Cel puţin noi, băncile, aşa o vedem şi susţinem cât putem de mult proiectele.
Despre viteza de acces la finanţare a vorbit Silviu Şorici (Country Manager Resalta), promovând modelul ESCO pentru proiecte verzi: „Vorbim despre perioade care pot să se reducă până la circa 3 luni. Avantajul: transfer total de risc. Clientul nu îşi asumă riscul asupra soluţiei“.
Ion Georgescu, country manager Bitdefender România şi Moldova: Hacker-ul fericit, din punctul meu de vedere, este fericit nu dacă găseşte valoare rapid sau vulnerabilităţile, ci dacă face bani, să câştige cât mai mult, cu resurse cât mai puţine
Relaţia comercială cu Republica Moldova a fost un alt punct cheie. Andrei Crigan (Camera Bilaterală de Comerţ şi Industrie Republica Moldova-România) a oferit cifrele colaborării: „Sunt 16.000 de companii cu capital basarabean care operează în România. Primul lucru pe care îl spun tuturor basarabienilor care vor să facă afaceri aici: fă-ţi o firmă la Iaşi“. Ideea a fost susţinută de Neonila Negruţa (maib Moldova), care a evidenţiat digitalizarea bancară de peste Prut: „Putem să finanţăm companiile doar având semnătura mobilă“.
Un sfat final pentru antreprenori a venit de la Lucia Stoicescu (Camera de Comerţ Elveţia-România): „Cred că e foarte important să nu te îndrăgosteşti de ideea ta. Să gândeşti ca un om de ştiinţă, cu date concrete“.
