◆ Din ce este public, atacul nu pare unul excepţional din punct de vedere tehnic: profilul presupusului autor indică un infractor motivat financiar, care „exploatează lucruri banale: vulnerabilităţi cunoscute şi nereparate, credenţiale furate, configurări greşite”
◆ Adevărata problemă, în opinia lui Bălăşescu, este de model, nu de o singură instituţie - al treilea incident major la o instituţie publică din februarie 2024: „Instituţiile critice cad rar în faţa unor adversari geniali, cad acolo unde apărarea nu a fost testată înaintea atacatorului”
◆ Blocajul sistemului de cadastru şi carte funciară e-Terra, indisponibil din 14 iulie, opreşte simultan notarii, băncile, dezvoltatorii şi cadastriştii: fără extras de carte funciară nu se autentifică tranzacţii, nu se acordă credite ipotecare şi nu se fac intabulări
◆ Presiunea creşte din cauza calendarului fiscal: de la 1 august, TVA pentru locuinţele noi urcă de la 9% la 21%, iar cumpărători care mizau pe cota redusă riscă să nu mai apuce transferul dreptului de proprietate cât timp registrul este blocat
Atacul cibernetic care a paralizat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) este, foarte probabil, cel mai disruptiv incident cibernetic din sectorul public românesc de până acum - însă nu prin sofisticarea lui tehnică, ci prin amploarea consecinţelor economice, apreciază Marc Bălăşescu, cofondator şi CEO al Intrudify, firmă românească de securitate cibernetică specializată în testarea sistemelor. Sistemele ANCPI, inclusiv aplicaţia de cadastru şi carte funciară e-Terra, sunt indisponibile din 14 iulie, iar agenţia nu a comunicat un termen de reluare a serviciilor.
„Ca sofisticare tehnică, nimic din ce e public nu indică un atac excepţional. Ca impact economic în lanţ, este foarte probabil cel mai disruptiv incident cibernetic din sectorul public românesc de până acum”, spune Bălăşescu. Argumentul lui porneşte de la rolul unic al registrului: „e-Terra e un punct unic de eşec: fără extras de carte funciară nu se autentifică tranzacţii, nu se acordă credite ipotecare, nu se fac intabulări. Notari, bănci, dezvoltatori şi cadastrişti sunt blocaţi simultan.” Concluzia: „Gravitatea unui atac nu se măsoară în cât de sofisticat a fost, ci în ce anume a oprit. Când se opreşte registrul proprietăţii, se opreşte o piaţă întreagă.”
Un blocaj care se propagă în toată economia - şi termenul-limită de 1 august
Extrasul de carte funciară - documentul care arată situaţia unui imobil, de la suprafaţă şi dreptul de proprietate până la eventualele sarcini - este piesa fără de care lanţul imobiliar se opreşte. Prin e-Terra sunt procesate înscrierile şi modificările din cărţile funciare, cererile de intabulare şi extrasele necesare tranzacţiilor şi cerute de notari sau de instituţiile financiare. Cât timp aplicaţia este căzută, tranzacţii, credite şi proceduri administrative nu pot fi finalizate în condiţii normale.
Peste acest blocaj se suprapune un termen fiscal care poate amplifică pagubele. De la 1 august 2026, TVA pentru locuinţele noi creşte de la 9% la 21%. Legea nr. 141/2025 permite unei persoane fizice să cumpere o singură locuinţă cu TVA redus de 9%, cu condiţia ca livrarea să aibă loc până la 31 iulie 2026. Fără finalizarea transferului dreptului de proprietate - imposibilă acum, cât timp registrul este blocat -, mii de cumpărători se tem că vor pierde cota redusă. „Termenul de 1 august pe TVA amplifică pagubele pentru mii de cumpărători”, punctează Bălăşescu.
Cum s-a intrat în sisteme: nu un adversar genial, ci vulnerabilităţi banale
Cazul trebuie citit pe două niveluri, spune expertul: cum s-a intrat şi de ce impactul a fost atât de mare. Pe primul, vectorul de atac exact nu este încă public şi va fi stabilit de anchetă, dar profilul presupusului autor oferă indicii. „Profilul public al presupusului atacator indică însă un infractor motivat financiar, care monetizează date, nu un actor statal”, spune Bălăşescu. Astfel de actori, adaugă el, „nu inventează nimic spectaculos, ci exploatează lucruri banale: vulnerabilităţi cunoscute şi nereparate, credenţiale furate, configurări greşite”.
Descrierea se potriveşte cu profilul făcut public de investigatori. Potrivit unei investigaţii Public Record citate de , date care ar proveni din sistemele ANCPI au fost scoase la vânzare pe 15 iulie pe o platformă folosită pentru comercializarea informaţiilor obţinute în urma atacurilor, autorul anunţului susţinând că deţine baze de date cu informaţii despre cetăţeni români şi o copie a serverelor cu codul-sursă al unor sisteme, printre care e-Terra.
Aceste afirmaţii nu au fost confirmate de ANCPI, care susţine că datele administrate nu au fost compromise, şi trebuie tratate cu prudenţă - o precizează şi Bălăşescu: revendicările atacatorului privind datele furate, codul-sursă sau ştergerea copiilor de rezervă „nu sunt deocamdată confirmate oficial”.
De ce impactul a fost atât de mare: apărarea netestată
De ce un atac a putut produce un asemenea blocaj? Bălăşescu enumeră o listă de motive: „sisteme critice fără rezilienţă testată în mod regulat, backup tratat ca opţiune şi nu ca cerinţă obligatorie şi dependenţa de furnizori fără obligaţii de securitate verificabile”. În privinţa copiilor de rezervă, el invocă date publicate în media, potrivit cărora documentaţia de achiziţie a serviciilor de securitate nu conţinea cerinţe de backup.
Fiind al treilea incident major la o instituţie publică din februarie 2024 încoace, atacul indică o problemă structurală: „vorbim de o problemă de model, nu de o instituţie anume. Iar lecţia e valabilă oriunde în lume, nu doar în România: instituţiile critice cad rar în faţa unor adversari geniali, cad acolo unde apărarea nu a fost testată înaintea atacatorului.” Un precedent recent confirmă tiparul: în decembrie 2025, un atac cibernetic asupra Administraţiei Naţionale Apele Române a afectat circa 1.000 de sisteme informatice.
Remediile ţin, în viziunea lui, de tratarea securităţii ca proces continuu, nu ca achiziţie bifată o dată la câţiva ani: „testare ofensivă independentă şi periodică a sistemelor critice, backup imutabil şi izolat cu exerciţii reale de restaurare, cerinţe de securitate contractuale şi verificabile pentru furnizori, plus informare rapidă şi onestă a cetăţenilor când există risc de expunere a datelor”. Iar linia care desparte un incident de o criză naţională, spune Bălăşescu, nu este prevenţia perfectă - „prevenţia va mai eşua, oriunde în lume” -, ci viteza de revenire: „diferenţa dintre un incident şi un dezastru naţional o face capacitatea de a te reface în câteva ore”.
Vedeţi aici şi ce spunea Marc Bălăşescu la ZF Live
