Asociaţia TechAngels - cea mai mare reţea de business angels din România, îşi propune să susţină crearea a 10 unicorni în următorii 10 ani, spune Marius Istrate, ex-UiPath şi preşedinte TechAngels
„Ce ne propunem noi, la Tech Angels, unde suntem vreo 140 la număr, este să susţinem crearea a 10 unicorni în următorii 10 ani. Asta înseamnă 10 companii de tehnologie cu care să ajungă la o evaluare de peste 1 mld. dolari. Zece unicorni în 10 ani, pentru că sunt două cicluri investiţionale şi asta înseamnă că ajungem la zeci de mii de companii create în care se poate investi. Deci timpul şi numărul de companii sunt o chestiune de statistică, noi ştim cam câte companii trebuie să se creeze ca să creez un unicorn şi o companie globală”, a spus el în cadrul evenimentului ZF High-Tech Innovation Summit 2024
România încă nu este în poziţia de a face acest lucru, ci suntem la de patru ori mai puţine companii create pe an acum, statistic vorbind, pentru a putea ajunge acolo, susţine Istrate.
„Timp de 10 ani avem posibilitatea să accelerăm, cu bani, cu expertiză, cu mentorat, pentru fondatori, cu parteneriate mai puternice cu mediul academic, cu parteneriate mai puternice cu mediul public şi cu implicarea mediului public pentru a susţine misiunea asta în măsura în care îşi doresc. Dacă nu, o să o facem toţi. Şi se poate, ştim că se poate, nu o spun din tehno-optimism. În Franţa, în 2010, au venit oamenii şi au spus <<facem 25 de unicorni în până în 2025>>. Au 32 sau 33 în momentul acesta, aproape cât Germania.”
Investitorii ar trebui să se uite în această perioadă la start-up-uri precum Bible Chat, Parol Up, OxidOS, FilmChain, Bright Spaces, Nordensa, SalesOMMO, Food Fix, Genezio, Youni, Procesio, Bunnyshell.
„Dacă vreţi să monitorizaţi companii din România, dacă aveţi un interes în zona asta şi vreţi să ştiţi câteva companii interesante pe care să le urmăriţi în următorii ani, întotdeauna este bine să plecaţi de la acele companii care au marcat deja anumite jaloane, au ridicat, de exemplu, o finanţare care să le dea viteză de desprindere şi aici sunt cele pe care cred că multă lume le ştie: FintechOS, Druid.AI, FlowX AI, Creatopy, Digitail, toate sunt companii româneşti care au ridicat fonduri mari din afară şi sunt companii care sunt foarte interesant de urmărit. Aceste fonduri vin cu mult mai mult decât cu bani pentru aceste companii şi s-a văzut evoluţia lor, urmăriţi-le. Toţi aceşti antreprenori şi aceste echipe au ocazia să creeze companii generaţionale, adică au deja nişte sume în bancă care le permit să creeze altceva”, a mai spus Marius Istrate.
Ce a mai declarat el în cadrul evenimentului ZF:
· Apoi sunt aceste companii la nivel de seed, poate înainte de seria A, mai mici deocamdată, dar foarte bătăioase şi am inclus aici o listă cu mai multe companii, nu doar companii în care am investit eu, care cred că-s important de urmărit: Bible Chat, Parol App, OxidOS, o companie extraordinar de interesantă, FilmChain, o companie fondată de românce stabilite în străinătate, eu zic că e start-up românesc. Mai sunt Bright Spaces, Nordensa - un sport tech, o companie care merită urmărită, SalesOMMO, Food Fix, Genezio este iarăşi o companie cu potenţial de a fi generaţională, Youni, Procesio, Bunnyshell, sunt multe. Dacă noi investim în 25-30 pe an investim pentru că noi credem în acele companii.
· În primul rând, sunt extraordinar de optimist, noi, ca investitori privaţi în grupul TechAngels, oamenii care investesc. Fără o doză de nebunie şi fără o doză de optimism nu faci aşa ceva, scoatem bani din buzunar şi îi băgăm în companii private despre care ştim că 90% vor eşua, asta este filozofia unui business angel. Trebuie să fii optimist ca să poţi să faci asta. Suntem optimişti pentru că România are o densitate foarte mare a talentului tehnic la 100.000 de locuitori, a şasea din lume, dar prima din Uniunea Europeană. Asta e foarte important pentru că în spaţiul economic european contează ce spun companiile, unde se gândesc să vină.
· Rusia are o densitate a talentului tehnic mai mare decât noi, dar cine se duce acum acolo? Sau în Ucraina? Mai sunt câteva ţări care sunt peste noi, contează lucrul acesta pentru că bazinul în care ideile pot circula este unul mare. Acesta este un lucru important, e o premisă bună de la care să plecăm.
· Ne plângeam tot timpul că nu sunt destui oameni care să intre în domeniu, că trebuie să facem reconversie profesională, dar că nu prea merge pentru că trebuie să fie ingineri, dacă nu sunt ingineri nu prea înţeleg domeniul. Dacă nu ştii computer science, nu prea ştii ce să faci cu un semiconductor, indiferent că trebuie să programezi pe el sau altceva. Ne tot plângeam de lucrurile acestea, asta s-a schimbat, ce nu s-a schimbat este o anumită modalitate şi un anumit stil de comportament şi nu este doar o chestie românească, ci una regională: hai să nu zicem, noi stăm cuminţi, facem paşi mărunţi, lasă că vedem, dacă zicem ceva şi după aia nu se întâmplă, picăm de proşti. Şi nu este chiar aşa. Nouă ne place mai mult să avem dreptate decât să fim bogaţi, asta este o foarte mare problemă.
· Am văzut mai multe faze ale impactului UiPath, primul impact a fost de şoc şi groază, ce-i cu ăştia, ce se întâmplă, de unde vin. După care a urmat faza de instalare a ideii că se poate şi asta a fost un moment foarte bun. Am întâlnit foarte mulţi fondatori de companii tech în 2019-2020-2021 care spuneau că i-a inspirat povestea asta să pornească. Povestea UiPath nu este replicabilă 100%, suntem în alt context economic, a avut un model de business, a contat foarte mult timing-ul pentru UiPath, acesta e un lucru pe care ştiu sigur că mulţi oameni îl subestimează. A fost o chestiune de execuţie care a mers, pentru că UiPath a fost la locul potrivit, la momentul potrivit, cu echipa potrivită şi cu cultura organizaţională potrivită.
· Existau competitori deja care aveau o parte din piaţă foarte importantă pe robotic process automation, iar UiPath a reuşit să se diferenţieze pentru că a dezvoltat o tehnologie mai bună, mai repede, pe un technology stack mai nou şi pentru că a avut o atitudine mai prietenoasă cu cumpărătorii, cu beneficiarii finali, cu cei care dădeau bani pe tehnologie. Povestea UiPath a ajutat foarte mult, dar nu este automat replicabilă, fiecare fondator de companie şi fiecare echipă de fondatori trebuie să-şi găsească drumul.
· Fondatorii start-up-urilor ar trebui să se îndrepte către lucruri la care se pricep în primul rând. Noi avem undeva la peste 300 de aplicanţi. La noi, start-up-urile aplică online pentru a obţine finanţare. Noi facem o primă filtrare în baza informaţiilor pe care le furnizează, câteva detalii despre modelul de business şi, în urma selecţiei, îi programăm la sesiuni de pitching. Avem trei sesiuni de pitching pe lună, sunt online şi vedem undeva la opt, nouă - zece start-up-uri pe lună, ceea ce nu duce la undeva între 90 şi 120 în fiecare an. Din cele 300 care aplică, 80% dintre start-up-urile pe care le vedem sunt din România şi Moldova, favorizăm un pic România şi Moldova. Investim în fiecare an în undeva între 25 şi 30 de start-up-uri.
· Avem un talent tehnic nativ şi foarte bine format, facultăţile sunt foarte bune, cele din cadrul politehnicilor din România - am lucrat cu cele din Bucureşti, din Timişoara, din Cluj, din Iaşi şi am simţit tot timpul că lucrez cu colegi extraordinar de buni. Văd oamenii din start-up-uri care creează companiile şi care vin din universităţile acestea, din facultăţile acestea, care sunt foarte bune şi văd experienţa pe care o capătă. Acesta este un factor, dar nu este doar el, avem nişte avantaje care nu sunt intuitive. Unul este că nimeni nu se aşteaptă la asta. Este un foarte mare avantaj, factorul surpriză poate juca foarte mult în favoarea noastră, chiar şi după Uipath. Compania UiPath a pus România un pic pe hartă, dar încă avem elementul surpriză.
· Un alt avantaj este că există o oportunitate acum cu inteligenţa artificială, avem oportunitatea de a crea companii în stratul pe care noi îl numim aplicativ. Ce putem să facem în România este că, pe de-o parte putem să infuzăm produsele şi platformele pe care le-am creat deja cu această tehnologie pentru a livra mai multă valoare mai repede unor clienţi existenţi. Aici nişte afaceri care sunt la ordinul de câteva milioane de euro sau dolari venit anual recurent pot avea un avantaj important, iar fondatorii de companii noi se pot gândi în ce fel aş putea eu să utilizez această tehnologie pentru a crea un avantaj competitiv foarte repede.
· Noi suntem foarte buni la face lucruri foarte mari cu resurse limitate şi generative AI ne dă posibilitatea să creăm nişte companii fenomenale în acest moment. Suntem destul de agili încât să alergăm repede, să executăm repede, să ne punem repede în faţa unor clienţi.
· Trebuie să audă toţi fondatorii că nu îl interesează pe clientul american că eşti român, dacă merge, este superb, trebuie să meargă şi să livreze valoare.
