♦ Sectorul IT rămâne principalul exportator de servicii, dar ritmurile de creştere accelerată din anii anteriori s-au încheiat - piaţa se află într-o fază de maturizare şi consolidare ♦ Cognizant România, centru de excelenţă pentru digital engineering şi AI în cadrul grupului american de 21 de miliarde de dolari, a înregistrat o uşoară creştere în 2025 şi şi-a dublat echipa de specialişti AI; compania deserveşte aproximativ 100 de clienţi din România.
Sectorul IT din România traversează o perioadă de maturizare după mai bine de un deceniu de creştere accelerată, în condiţiile în care presiunea globală pe costuri şi adoptarea inteligenţei artificiale redefinesc aşteptările clienţilor şi modelul de business al companiilor de servicii. Dacă în perioada 2015-2022 cererea pentru digitalizare a alimentat o expansiune rapidă, ultimii doi ani au adus o corecţie: bugetele clienţilor sunt sub presiune, ritmurile de creştere s-au aplatizat, iar companiile de IT sunt nevoite să demonstreze o productivitate mai mare cu resurse cel puţin egale.
„Au fost multe etape în toată istoria IT-ului, dar mult timp sectorul s-a obişnuit cu o creştere foarte accelerată. Ultimii doi ani au însemnat o consolidare a pieţei. Nu mai vedem acele rate de creştere, ci o stabilizare însoţită şi de provocări", a declarat într-un interviu pentru ZF Mihai Constandiş, country manager al Cognizant România.
Cognizant este unul dintre cei mai mari furnizori globali de servicii IT, cu venituri anuale de aproximativ 21 de miliarde de dolari şi 350.000 de angajaţi la nivel mondial. În România, compania are aproximativ 2.500 de angajaţi şi deserveşte în jur de 100 de clienţi din industrii precum banking, retail, sănătate şi tehnologie. Centrul din România a ajuns în portofoliul Cognizant prin achiziţia companiei româneşti Softvision.
Conform datelor raportate la Ministerul Finanţelor, Cognizant Technology Solutions România (fostă Softvision) a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 724,9 milioane de lei (aproximativ 145,7 milioane de euro), în scădere cu 1,6% faţă de anul anterior, şi un profit net de 60,6 milioane de lei. Numărul mediu de angajaţi raportat la bilanţul pe 2024 a fost de 2.156 de persoane, în scădere de la 2.363 în 2023 şi de la 2.500 în 2022.
Constandiş nu a menţionat cifra de afaceri exactă a Cognizant România pe 2025, dar a afirmat că operaţiunile locale au înregistrat „o uşoară creştere" faţă de anul precedent.
„Acum, legat de România, pentru noi anul a fost într-o uşoară creştere, dar uşoară, n-aş zice că a fost ceva spectaculos. Noi, istoric, am crescut, poate şi cu 20-30% în vremurile acelea de boom. În momentul de faţă vedem o stabilitate cu o uşoară creştere în acest an. Ce a contat foarte mult este faptul că avem un portofoliu foarte diversificat de clienţi, că abordăm diferite industrii, de la banking, la retail, la healthcare sau la tech. Sunt aproximativ 100 de clienţi pe care îi servim din România. Şi atunci, ca la Bursă dacă vrei, dacă ai un portofoliu diversificat de clienţi, poate sunt anumiţi clienţi sub presiunea costurilor care îşi reduc proiecte. Asta e o realitate, îşi reduc proiecte pentru că nu mai au bugete disponibile, însă ai alţi clienţi care cresc. Şi atunci reuşeşti prin această diversificare a portofoliului să îţi păstrezi stabilitatea sau poate chiar uşor să creşti“, a declarat liderul Cognizant.
La nivel global, Cognizant a raportat pe 4 februarie 2026 venituri de 21,1 miliarde de dolari pentru întregul an 2025, în creştere cu 7% faţă de 2024, când veniturile au fost de 19,7 miliarde de dolari.
Eliminarea facilităţilor fiscale: „Mulţumim pentru 20 de ani, dar am fi vrut predictibilitate"
Contextul local a fost complicat suplimentar de eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din IT la începutul lui 2025 - o măsură luată foarte din scurt, fără să lase companiilor timp să-şi ajusteze bugetele. Impactul s-a simţit direct în veniturile angajaţilor, într-o perioadă în care salariile nu mai creşteau oricum în ritmul de dinainte.
„Nu aş şterge cu buretele ceea ce a făcut statul pentru acest sector timp de peste 20 de ani. A contat foarte mult. Dar această schimbare ne-a afectat. Ce am fi vrut să vedem era mai multă predictibilitate", a explicat liderul Cognizant România. Lipsa predictibilităţii fiscale şi legislative contează direct în deciziile de investiţie ale companiilor globale, a subliniat Constandiş: multinaţionalele urmăresc cu atenţie stabilitatea unui cadru fiscal înainte de a decide dacă se extind sau nu într-o ţară.
„România nu a convins niciodată prin preţ"
Potrivit lui Constandiş, întreaga piaţă de servicii IT se reaşează în jurul a două forţe: presiunea pe costuri, generată de incertitudinea macroeconomică globală, şi aşteptarea unei productivităţi mai mare, alimentată de promisiunile aduse de inteligenţa artificială. La intersecţia celor două, România trebuie să-şi recalibreze poziţionarea.
„România nu a fost niciodată locaţia cea mai eficientă din punct de vedere al costului. Clar sunt locaţii din Asia mult mai avantajoase. România a convins prin altceva: apropierea faţă de clienţii europeni, lipsa barierelor de limbă, calitatea livrabilelor. Acum, la toate astea se adaugă un layer de AI. România trebuie să joace jocul valorii, nu al preţului - iar AI-ul este levierul pe care trebuie să-l folosim", a afirmat Constandiş.
El a menţionat că această evaluare a operaţiunilor din România - un centru de valoare nu pentru operaţiuni de volum - îi aparţine chiar lui Ravi Kumar, CEO-ul Cognizant la nivel global.
Constandiş a semnalat un decalaj între discuţiile teoretice despre inteligenţa artificială şi practica efectivă, atât în interiorul companiilor de IT, cât şi în relaţia cu clienţii. Strategia Cognizant la nivel global este structurată pe trei direcţii: creşterea productivităţii în ingineria software prin instrumente AI, implementarea inteligenţei artificiale generative în procesele de business ale clienţilor şi dezvoltarea de agenţi AI (programe autonome care execută sarcini fără intervenţie umană).
„Nu există conversaţie cu vreun client în care să nu se abordeze subiectul AI. Fie în software development, fie în business", a precizat Constandiş. Aşteptările variază însă semnificativ: unii clienţi solicită o productivitate dublă, ceea ce executivul consideră că este ceva nerealist, în timp ce alţii sunt mai prudenţi şi pleacă de la îmbunătăţiri incrementale de 5-10%.
În acest context consolidarea capabilităţilor legate de AI a reprezentat o prioritate pentru companie, a precizat Mihai Constandiş, country manager al Cognizant România.
„Un alt lucru la care ne-am uitat cu foarte mare atenţie e capabilitatea noastră în zona de AI. Şi e, de fapt, capabilitatea care s-a dublat în 2025. Deci, cumva am început cu un anumit număr de oameni şi am terminat anul cu un număr dublu, efectiv, pentru partea de AI, ceea ce arată, de fapt, cererea pentru partea respectivă. Dacă înainte vorbeam de software engineering-ul tradiţional, acum vorbim foarte mult de dezvoltarea de soluţii AI. E o cerere crescândă în zona asta. Şi a fost o provocare să găsim specialişti în România. De ce? Pentru că, fiind o tehnologie nouă, nu sunt foarte mulţi. Şi cred că va fi esenţial pentru mulţi ingineri să-şi dezvolte skill-urile în această zonă de AI. Şi altă parte pe care am urmărit-o e să ne diversificăm serviciile şi în afara zonei de Digital Engineering. Am adăugat o parte de Cloud, Cloud Infrastructure şi o parte de servicii de business, acea parte de BPO. Toate lucrurile astea ne-au adus o creştere sănătoasă, zic, în România. Deci am reuşit să navigăm 2025 cu stabilitate şi să tragem linie şi să avem o uşoară creştere“.
Dintre proiectele concrete derulate din România, Constandiş a menţionat un agent AI dezvoltat pentru o companie farmaceutică - un instrument pentru asigurarea conformităţii (compliance) care deserveşte aproximativ 100.000 de angajaţi şi care interacţionează în limbaj natural cu întreaga documentaţie internă. În aceeaşi companie, echipa din România lucrează la simulări de tip Digital Twin (replici digitale ale proceselor de producţie fizice, bazate pe AI) pentru laborator. Alte proiecte includ o platformă de recomandări de tranzacţionare bazată pe AI în zona financiară, verificarea automată a documentelor de creditare în banking şi optimizarea stocurilor în retail.
Intern, Cognizant a organizat un eveniment global de vibe coding - scrierea de cod prin interacţiune în limbaj natural cu un instrument AI - la care au participat peste 50.000 de angajaţi. Compania a semnat şi un acord cu Anthropic, compania americană care dezvoltă Claude, pentru adoptarea platformei la nivel global.
Juniori: 600 de candidaţi pe 25 de locuri
După o pauză de câţiva ani, Cognizant România a reluat programele de angajare a juniorilor şi absolvenţilor, o tradiţie moştenită de la Softvision, compania românească achiziţionată de grupul american. Programul presupune un training plătit de companie, cu o durată între şase săptămâni şi trei luni, urmat de integrarea graduală în proiecte.
Dimensiunea interesului ilustrează presiunea de pe piaţa muncii din perspectiva tinerilor: pentru 25 de locuri deschise în Timişoara, Cluj şi Iaşi s-au înscris 600 de candidaţi. O nouă grupă de 10 studenţi a început deja activitatea.
„Dacă noi, companiile, vom căuta în mod constant doar oamenii cei mai seniori, nu e sustenabil pe termen lung. Trebuie să investim şi în talentul proaspăt. Juniorii au o deschidere faţă de AI mult mai mare - sunt, dacă vrei, nativi AI în ce înseamnă învăţarea software engineering-ului", a spus Constandiş.
Executivul a dat exemplul unui program de internship derulat vara trecută, axat pe îmbinarea dezvoltării software cu inteligenţa artificială, în care studenţii au reuşit în trei săptămâni rezultate pe care experienţa lor anterioară nu le-ar fi permis fără instrumentele AI.
2026: stabilitate, cu accent pe Europa şi AI
Pentru 2026, Cognizant România mizează pe stabilitate şi creştere incrementală, cu accent pe clienţii din Europa - unde compania a crescut semnificativ în ultima perioadă - şi pe câteva parteneriate strategice în America de Nord. Investiţiile se concentrează pe extinderea capabilităţilor de AI, pe linia poziţionării ca centru de excelenţă pentru digital engineering în cadrul grupului.
„Mi-e greu să lansez estimări. Scopul este cel puţin să ne menţinem stabilitatea. Dar în spatele acestei stabilităţi e foarte multă muncă, pentru că există presiuni reale care duc la reduceri de bugete din partea clienţilor", a concluzionat Constandiş.
