Business Hi-Tech

Mihnea Rădulescu, Vodafone România: Numai din PNRR, România are la dispoziţie între 3 şi 5 mld. euro pentru digitalizare. Simplificarea procesului de absorbţie pentru IMM-uri este decisiv pentru a putea să atragem mai mulţi bani şi pentru a avea o penetrare mai mare a digitalizării

ZF Digital Summit 2022

Mihnea Rădulescu, Vodafone România: Numai din PNRR,...

Autor: Ramona Cornea

08.11.2022, 11:55 164

Numai din PNRR, România are la dispoziţie între 3 şi 5 mld. euro pentru digitalizare, iar simplificarea procesului de absorbţie pentru IMM-uri este decisiv pentru a putea să atragem mai mulţi bani şi pentru a avea o penetrare mai mare a digitalizării, este de părere Mihnea Rădulescu, Business Director în cadrul Vodafone România.

„Bani sunt, standardizarea procesului de absorbţie este esenţială. Această construcţie nu se poate face de azi pe mâine, este una care durează. Pe de altă parte, în momentul acesta, noi trebuie să nu mai stăm să inventăm încă o dată roata, există lucruri, reţete care funcţionează şi care pot fi copiate cu succes în România.  Simplificare procesului de absorbţie pentru IMM-uri este decisiv pentru a putea să atragem mai mulţi bani şi pentru a avea o penetrare mai mare a digitalizării. Există soluţii, trebuie să vorbim despre ele. Interesul naţional este să digitalizăm companiile mici”, declarat Mihnea Rădulescu în cadrul evenimentului ZF Digital Summit 2022.

Ce a mai Mihnea Rădulescu în cadrul evenimentului:

• Cred că de foarte mult timp discutăm despre oportunităţile pe care le avem ca ţară. Îmi place să numesc infinit nivelul de resurse financiare care este pus la dispoziţia României în acest moment pentru că vorbim despre o rată de absorbţie a tuturor fondurilor europene anul trecut de sub 1 mld. euro la nivelul întregii ţări. Numai din PNRR, România are la dispoziţie între 3 mld. euro şi 5 mld. euro pentru digitalizare. Peste aceşti bani se va adăuga şi o parte din fondurile multianuale care sunt în curs de negociere. Cred că aceste sume ne oferă o oportunitate cum nu am mai avut niciodată, dar trebuie să muncim pentru a le absorbi.

• Chiar dacă în momentul acesta vedem proiecte mari care sunt construite la nivelul autorităţilor, cum ar fi cloud-ul guvernamental, la care ne aşteptăm să înceapă licitaţiile cât de curând, vedem şi eforturi către digitalizarea publică din ce în ce în ce mai mari. Nu sunt multe proiecte pe PNRR, ceea ce este puţin îngrijorător pentru că perioada pe care noi trebuie să o folosim este de circa 1 an de acum înainte pentru a avea circa 70% - 80% din bani deja alocaţi pe proiecte şi proiecte câştigate de executant.

• Cred că partea unde este mult de lucru este zona IMM-urilor. Ele reprezintă peste 50% din PIB-ul României şi suntem pe ultimele locuri în ceea ce priveşte penetrarea digitalizării pentru acest grup de companii. Acest lucru înseamnă că IMM-urile din România sunt mai puţin competitive, atât pe piaţa internă, în România, cât şi pe piaţa internaţională. Mai înseamnă şi că productivitatea lor este mai scăzută decât a concurenţilor din alte ţări, că timpul pe care aceste companii îl folosesc pentru a ajunge la client este mult mai mare. Toate aceste elemente duc la un dezavantaj competitiv al întregii ţări prin aceste IMM-uri şi de aici toate lucrurile care nu ne fac neapărat bucurie.

• Sunt sume cuprinse între 3 mld. euro şi 5 mld. euro din PNRR care ar trebui cheltuite în programe de digitalizare. Sunt programe care ţin de administraţia publică, de digitalizarea administraţiei publice şi sunt fonduri, mult mai puţine, care sunt destinate IMM-urilor. Pe prima parte a banilor, unde vasta majoritate a banilor sunt îndreptaţi către digitalizarea administraţiei publice avem mai multe aspecte care sunt în scopul digitalizării sau ar trebui să fie. Pe de o parte este partea de interfaţă cu cetăţeanul, iar o a doua parte foarte importantă este cea de digitalizare a instituţiilor în sine, ceea ce noi numim backend, adică tot ce înseamnă sisteme informatice, cloud şi aşa mai departe, care pot face aceste instituţii să funcţioneze într-un mod digital, modern şi care să faciliteze comunicarea între instituţii, comunicare care de foarte multe ori este extrem de deficitară.

• Pe zona de domenii ale administraţiei publice vorbim despre o zonă care se poate referi la orice fel de administraţie publică şi digitalizarea acestor interfeţe, dar există şi programe mai punctuale, care se referă la educaţie, sănătate, cloud guvernamental şi aşa mai departe. Cred că sunt anumite verticale care au alocate sume semnificative – dacă luăm educaţie, avem aproape 1 mld. euro alocat în zona de educaţie pentru digitalizare. 

• Până în momentul acesta nu a fost cheltuit nici măcar 1 euro din PNRR pentru digitalizare. Aceasta este realitatea în care suntem. Dacă ne uităm la proiectele ieşite în licitaţie, cele pe care le putem numi proiecte dezvoltate 100% şi care aşteaptă să primească un executant, în afară de cloud-ul guvernamental sunt foarte puţine, aproape deloc. Sunt multe proiecte la care se lucrează, dar realitatea este că suntem în urmă cu dezvoltarea de proiecte suficiente cât să acopere banii.

• Din cauza modului în care a fost negociat PNRR-ul acum doi ani cu Comisia Europeană, există sume neglijabile pentru telecomunicaţii în PNRR. Practic, telecomunicaţiile au sume neglijabile în PNRR, considerându-se la momentul respectiv că reţelele de telecomunicaţii din România sunt atât de avansate încât nu au nevoie de finanţare din fonduri europene. Noi, fiind în primul rând companii de telecomunicaţii, posibilitatea de a atrage fonduri pentru uz propriu este limitată. Sunt anumite care se pot finanţa, trainguri, dar nu este o zonă care poate schimba fundamental cursul industriei.

• Cred că rolul nostru este mai degrabă în partea legată de cum putem ajuta companiile din România şi autorităţile publice să atragă cât mai mult din fonduri şi să le cheltuiască pentru scopurile respective de digitalizare. Sunt foarte puţine companii în România care-şi pot asuma în momentul de faţă proiecte mari.

• Dacă noi credem că aceste 3 mld. euro – 5 mld. euro vor putea fi absorbite din proiecte mici, granularizate la nivelul unei şcoli sau alta, la nivelul unui spital, ne înşelăm. Acel nivel de granularizare va face imposibilă partea birocratică de absorbţie a unor fonduri semnificative pe de o parte, iar pe de altă parte şi nivelul de standardizare al digitalizării în aşa fel încât să fie folosibil de cât mai multe instituţii în aceeaşi direcţie.

• Pentru ca o bună parte din aceşti bani din PNRR să fie cheltuiţi în mod semnificativ, trebuie să ne uităm la proiecte mari şi foarte mari. Cloud-ul guvernamental este un proiect foarte mare. Toate instituţiile care sunt autorităţi contractante sau vor fi, precum ADR, STS, SRI, vor avea la dispoziţie în jur de 600 – 650 mil. euro. Probabil că este cel mai mare proiect de IT din Europa în acest moment.

• Câte companii din România îşi pot asuma în acest moment mai mult de două - trei proiecte de câte 100 mil. euro în acelaşi timp pentru a le livra şi a le livra bine şi pentru a face ca acei bani să fie cheltuiţi cu folos pentru digitalizare? Sunt doar câteva companii, iar dintre acele câteva, pe care le putem număra pe degetele de la o mână, operatorii de telecomunicaţii sunt singurii care ajung deasupra tuturor. 

• Problema ar trebui să se pună aşa: cum facem să absorbim 5 mld. euro, care este strategia guvernamentală. De la ce am scris în programele finanţare până la proiecte concrete este cale lungă. 

• Aceste resurse financiare, alături de mediul privat din România, mediul privat capabil să livreze, acest ecosistem trebuie combinat cumva într-un spirit de interes naţional pentru a reuşi împreună să absorbim banii aceştia pentru societatea românească.

• Se va lansa în curând un apel de aproape 350 mil. euro, a fost de curând în consultări publice, iar acolo orice IMM poate accesa în funcţie de mărimea sa sume între 20.000 şi 100.000 de euro pentru digitalizare, în condiţiile în care aproximativ 10% din valoarea proiectului trebuie suportată de IMM.

• Din punctul de vedere al priorităţilor, pentru noi o prioritate strategică este de a deveni unul dintre cei mai mari integratori de sisteme din România. Credem că nevoia de integratori din ţara noastră este foarte mare şi credem că un operator ca Vodafone poate să-şi folosească experienţa pentru a ajuta acest proces de digitalizare atât al administraţiei publice, cât şi al IMM-urilor.

• Există o îngrijorare şi din partea noastră vizavi de crizele care ni se întâmplă tuturor în acelaşi timp. Tindem să uităm faptul că am trecut prin doi ani de pandemie şi că efectele acelei pandemii se văd, dar nu mai este clar. Dar avem efectul crizei pandemice, avem războiul din Ucraina, care determină multe alte lucruri, criza energetică. Impactul fiecăruia dintre noi este devastator pentru că foarte puţini se gândesc că un operator de telecomunicaţii mobile este unul dintre cei mai mari consumatori din economie.  Un operator de telecomunicaţii consumă foarte multă energie.

• Din punctul nostru de vedere, PNRR-ul este ratat,  pentru investiţii în telecomunicaţii nu există astfel de fonduri. Este foarte important să ţinem seama că toate aceste costuri suplimentare – energie, inflaţie - , toate costurile au crescut, inclusiv costurile cu forţa de muncă. Statul român trebuie să se gândească că menţinerea competitivităţii acestui sector trebuie susţinută.

• Sunt lucruri mărunte pe care administraţia publică le poate face pentru a susţine procesul de absorbţie: simplificare, simplificare de proces, nu trebuie să ne gândim numai la obiectul finanţării, ci şi la modul în care putem să absorbim aceşti bani. Nevoia există. Unul dintre lucrurile pe care-l pot face autorităţile este o coeziune mai mare între mediul de afaceri şi mediul public.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO