• Leu / EUR4.7834
  • Leu / GBP5.7074
  • Leu / USD4.4307
Business Hi-Tech

Oamenii mor la cozi după adeverinţe, dar sistemul IT din sănătate e declarat „un succes“

Oamenii mor la cozi după adeverinţe, dar sistemul IT din sănătate e declarat „un succes“

Autor: Adrian Seceleanu, Ioana David

20.04.2012, 00:07 3564

Un bătrân din Iaşi în vârstă de 77 de ani a murit ieri în biroul directorului Casei de Pensii, unde venise în audienţă pentru a solicita o adeverinţă care să ateste că este asigurat medical - însă reprezentanţii statului şi cei ai companiei care a implementat soluţia IT (HP) care susţine activitatea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) susţin că sistemul informatic funcţionează "perfect".

Dacă sistemul IT funcţionează, de ce a murit acest om în timp ce încerca să obţină o adeverinţă că este asigurat? Bătrânul de la Iaşi voia să meargă la spital să se opereze.

Însă, potrivit Casei de Sănătate, nimeni dintre cei asiguraţi, deci niciun angajat sau pensionar, nu ar trebui să ceară adeverinţă. Este o eroare a petentului, spune Lucian Duţă - preşedintele CNAS. "Nu este nevoie de adeverinţă. Calitatea de asigurat poate fi dovedită prin sistemul informatic", a comentat şeful CNAS pentru ZF cazul bătrânului de la Iaşi. Astfel, din declaraţiile lui Duţă rezultă că medicii de familie şi spitalele ar cere în mod abuziv pacienţilor aceste adeverinţe care să demonstreze calitatea de asigurat.

Totuşi practica cererii de adeverinţe este curentă. În mod halucinant, medicii din spitale susţin că sunt obligaţi prin lege să ceară aceste adeverinţe la internare persoanelor care nu au o urgenţă. De asemenea, medicii de familie le cer persoanelor înscrise pe listele lor să aducă la fiecare trei luni adeverinţe de asigurat, invocând regulile impuse de CNAS. Într-adevăr, în fiecare zi companiile le eliberează angajaţilor mii de adeverinţe care să demonstreze în faţa medicilor că au taxele la sănătate plătite.

Care este totuşi situaţia în care un asigurat ar trebui să aducă o adeverinţă? Dacă în momentul interogării aplicaţiei persoana nu apare a fi asigurată deşi situaţia reală este alta, atunci persoana respectivă trebuie să aducă o adeverinţă de la angajator sau Casa de Pensii, potrivit instituţiei.

La 13 ani de când s-a demarat lucrul la acest proiect de informatizare de la CNAS, perioadă în care alocările bugetare au fost de peste 100 mil. euro, de ce în fiecare zi în România zeci de mii de oameni stau la cozi pentru a obţine adeverinţe că sunt asiguraţi la sănătate dacă sistemul IT funcţionează perfect?

Din punctul de vedere al subsidiarei locale a gigantului american IT Hewlett-Packard (HP), proiectul IT de la CNAS - cel mai mare gestionat de companie pe această piaţă, este un succes, însă măsurat din punctul de vedere al specificaţiilor şi cerinţelor impuse de client - şi nu al unui contribuabil / pacient.

"Pentru noi, în România sistemul informatic este un proiect de mare succes", spune Radu Enache, directorul HP România, insistând asupra faptului că dacă sistemul IT nu ar merge, atunci activitatea CNAS ar fi complet blocată, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, din cauza unei erori software. "Practic, CNAS nu poate funcţiona fără sistemul informatic. Este la fel ca o bancă în care dacă sistemul nu funcţionează activitatea încetează. De altfel incidentul care a avut loc în ianuarie 2011 a arătat clar - nu funcţionează sistemul informatic, nu funcţionează casa de sănătate".

La ce se raportează însă directorul HP atunci când vorbeşte de eficienţa sistemului IT? După cum reiese din declaraţiile lui Radu Enache, HP priveşte eficienţa sistemului din punctul de vedere al unui furnizor care livrează un sistem aşa cum el este cerut de beneficiar, în acest caz CNAS. "Sistemul practic şi-a dovedit eficienţa prin faptul că a pus ordine într-o mare măsură în finanţele CNAS. )Éâ Lucrurile au fost practic aduse la adevăr: avem în sistem doar persoanele asigurate, nu mai sunt dubluri de persoane, se plătesc doar prestaţiile medicale efectuate. Sistemul are peste 1.000 de asemenea bariere care împiedică validarea unei activităţi care nu este efectutate. Practic, s-a pus ordine în finanţe. (É) În sistem erau foarte multe erori, dubluri şi fraude iar unele dintre ele CNAS le-a evidenţiat: erau milioane de asiguraţi în plus, erau decontări de medicamente de valori mari, prestaţii medicale pentru persoane inexistente sau dispărute de mult. lucrurile acestea au fost eliminate şi această activitate care a deranjat pe foarte mulţi a întâmpinat rezistenţă".

Şeful HP insistă, de altfel, că sistemul IT realizat de companie respectă cerinţele impuse de CNAS şi nu ar trebui să se aştepte de la el mai mult decât a cerut această instituţie. "Sistemul nostru este un sistem care barează frauda, corupţia, şi care încearcă să optimizeze folosirea banilor - atâţia cât sunt. Din păcate nu aduce bani în plus la bugetul asigurărilor de sănătate şi nu va aduce niciodată".

Radu Enache afirmă, de altfel, că un sistem IT similar celui de la CNAS ar trebui implementat şi de către alte ministere pentru că ar oferi un control foarte bun asupra felului în care se cheltuie banii. "Nu vreau să fiu arogant dar am fi fericiţi dacă am putea controla colectarea taxelor la fel, am fi fericiţi dacă am putea urmări implementarea bugetului, execuţia bugetară la fel - ca să dau doar două exemple".

Dacă sistemul IT de la CNAS merge foarte bine - aşa cum spun şeful CNAS - Lucian Duţă, şi cel al HP - Radu Enache - de ce totuşi soluţia informatică generează erori, iar persoane decedate apar ca neasigurate, iar persoane cu contribuţia la sănătate la zi figurează ca fiind lipsite de acces la servicii?

O explicaţie este că raportările anumitor instituţii ajung la CNAS cu întârziere astfel că interogările pot să nu reflecte în mod real situaţia de la data respectivă. Un exemplu este cel al datelor de la Ministerul de Interne, care comunică trimestrial lista actualizată de asiguraţi şi pe cea a decedaţilor.

Un sistem IT poate funcţiona perfect din punct de vedere tehnic, însă rezultatele sale depind în mod direct de acurateţea datelor introduse, de respectarea regulilor şi termenelor de introducere a lor, de cât de bine funcţionează întreg sistemul, organizaţia în care el este implementat, afirmă şi Radu Enache.

"Sistemul lucrează într-un mediu al său. Dacă nu se primeşte lista de decedaţi la timp şi nu este introdusă în sistemul informatic se poate întâmpla să nu găseşti persoana respectivă în baza de date sau să o găseşti în viaţă. Dacă un student s-a înscris la universitate şi universitatea nu a furnizat informaţia că este student, el s-ar putea să nu mai apară ca asigurat. Deci asemenea lucruri se pot întâmpla. Evident, este şi o problemă a felului în care se comunică informaţiile între instituţii. Noi suntem ca o maşină care trebuie condusă. Dacă nu îi pui benzină, ea nu funcţionează".

Şeful HP nu nominalizează problema la care se referă însă ea este arhi-cunoscută: în România aproape fiecare minister are o bază de date sau mai multe, dar ele nu comunică între ele şi atunci întreg fluxul de comunicare al informaţiilor între instituţii cade în mare măsură în sarcina celor care au de rezolvat o problemă - fie că este vorba de o firmă sau de o persoană fizică.

În anul 2010, Gabriel Sandu - un manager specializat în mobilă propulsat de PD-L în fruntea Ministerului Comunicaţiilor enunţa problema corect: Ministerul de Interne are 7 baze de date, Ministerul Muncii are 4 baze de date, Ministerul Sănătăţii are 3 baze de date, şi aşa mai departe. "Drama" - spunea atunci Sandu este că bazele de date nu comunică. Însă în ciuda declaraţiilor făcute de Gabriel Sandu dar şi de ceilalţi oameni trimişi de atunci de PD-L în fruntea Ministerului Comunicaţiilor problema este aceeaşi iar adevărata dramă este că oameni mor alergând după adeverinţe care ar putea fi obţinute printr-o mai bună comunicare între instituţiile statului.

Este această problemă rezolvabilă? Da, însă e nevoie de bani, de un plan şi de un angajament al clasei politice că proiectul nu va fi abandonat şi reluat de fiecare dată când sunt alegeri, afirmă Radu Enache.

"Această interconectare a bazelor de date e o problemă care interesează guvernul, e o problemă de interes naţional care interesează Ministerul Comunicaţiilor. Dar oamenii trebuie să ştie că lucrurile nu se fac bătând din palme. Evidenţa populaţiei furnizează anumite date dar la rândul lor dacă primăria din localitatea cutare nu a comunicat în termen informaţia respectivă sistemul informatic de la Evidenţa Populaţiei nu poate face minuni. Problema este următoarea: în primul rând oamenii trebuie să înţeleagă că asemenea lucruri nu se pot face gratuit. Asemenea proiecte de interes naţional trebuie să transceadă perioadelor electorale, trebuie să existe nişte planuri coerente, agreate de practic toţi specialiştii şi de clasa politică şi ele să fie implementate sistematic. Eu nu cred într-o soluţie minune care să rezolve tot în trei luni. Eu cred însă într-un plan coerent".

Când se va ajunge însă în situaţia în care pacienţii să resimtă direct efectele pozitive ale implementării acestui sistem? Acest lucru se va întâmpla odată ce noi module ale sistemului, la a căror implementare se lucrează acum, vor fi gata, spune Radu Enache.

"Un sistem informatic în zona sănătăţii îşi foloseşte integral capacităţile în măsura în care este complet. Pentru că reţeta electronică, de exemplu, face viaţa medicului mult mai uşoară pentru că nu mai scrie hârtii. Face viaţa pacientului mai uşoară pentru că el se poate prezenta doar cu buletinul şi folosind CNP-ul sau viitorul card de sănătate farmacistul îi găseşte reţeta în sistem. Sau dacă îşi doreşte, dacă primeşte o reţetă acum scrisă de mână pot apărea erori, sau să nu se înţeleagă despre ce este vorba. Deci lucrurile sunt mult mai simple şi pentru utilizatori - pot lua o parte dintre medicamente de la o farmacie şi pot merge la o alta pentru a lua restul de medicamente. Dacă o pierde şi-o găseşte în sistem şi în fine pentru cel care gestionează banii pentru medicamente există informaţii în timp real despre dinamica consumului de medicamente şi în acelaşi timp apare o barieră suplimentară la fraudă pentru că eu mă prezint la farmacie cu cardul meu de sănătate sau cu CNP-ul şi doar eu sau persoana împuternicită pot să ia acel medicament. Nu mai pot apărea persoane virtuale care primesc medicamente, se întăreşte controlul în această direcţie", a adăugat directorul HP România.

El a adăugat că odată ce şi cardul de sănătate va fi funcţional, rezultatele sistemului IT vor fi şi mai bune. "În zona cardului de sănătate practic se închide cercul controlului validării activităţilor medicale pentru că de data aceasta oriunde persoana respectivă se legitimează cu cardul electronic de sănătate deci în mod automat orice prestaţie, orice reţetă e clar că se adresează persoanei respective şi aduce un beneficiu important şi pentru oameni în sensul că în cazuri extreme de accidente, când viaţa este pusă în pericol, cardul de sănătate permite identificarea persoanei şi mai mult decât atât există un număr de date medicale care sunt înscrise pe cardul de sănătate care sunt reglementate la nivel european şi care îngăduie echipei care intervine să ştie grupa sanguină, boli cronice, alergii şi alte lucruri şi practic să servească mai bine, să facă un act medical mai eficient şi să aibă şase mai mare să salveze viaţa persoanei respective. Acum, vorbind de completitudinea sistemului, în momentul în care va exista finalizată şi fişa pacientului atunci cardul va permite o imagine holisitică nu numai a serviciilor prestate, cum sunt decontate, a reţetelor prescrise, a bolilor, a acestor elemente minime legate de afecţiunile persoanei dar şi elemente legate de revederea întregii istorii medicale care să permite medicului să lucreze în cunoştinţă de cauză, deci să asigure creştere calităţii actului medical şi să îl condenseze în timp şi în acelaşi timp aceasta să permită şanse mai mari pentru vindecarea mai rapidă a omului".

Un alt pas care, odată făcut, va simplifica activitatea medicilor de familie este introducerea semnăturii electronice, a spus Radu Enache. "Sigur că trebuie să mai facem un pas înainte şi după câte ştiu conducerea CNAS e conştientă de acest lucru: trebuie introdusă semnătura electronică pentru ca medicii de familie să beneficieze integral de avantajele sistemului. Acum medicii de familie lucrează cu sistemul IT tot timpul şi îşi introduc datele şi validează prestaţiile dar trebuie să mai dea la sfârşitul anului un raport pe hârtie. CNAS e foarte interesată să elimine această chestiune pentru că majoritatea medicilor, farmaciilor, spitalelor lucrează electronic".

Dacă sistemul IT funcţionează bine, de ce apar în mod frecvent discuţii despre funcţionarea şi utilitatea lui?

"Explicaţia e foarte simplă - sistemul informatic a tăiat surse de venit nejustificat multor oameni. Eu zic aşa - a fost o rezistenţă la baionetă împotriva sistemului informatic şi eu apreciez curajul CNAS de a impune acest sistem. Până la urmă curajul a provenit din faptul că n-a mai existat largheţea bugetelor şi atunci a trebuit să ne uităm cum se cheltuiesc banii", spune Radu Enache. "Multă lume întreabă - dar de ce a trebuit sistemul centralizat, de ce nu l-aţi făcut centralizat din 1999?. Este o întrebare aberantă. Tehnologia a evoluat incredibil. Comunicaţiile au evoluat incredibil. Poţi să compari un PC din 1999 cu unul 2012? Este aberant, nu mai poţi să îl foloseşti. După părerea mea aici abordarea trebuie să fie serioasă, există această resursă extraordonară a fondurilor europene pe care merită să o folosim, eu cred în ideea aceasta că trebuie să modernizăm România şi că trebuie să creştem productivitatea muncii şi în sistemul public şi aici aceasta se poate face în mod serios iar tehnologia IT poate să o ajute. Sistemul acesta informatic despre care unii care habar nu au despre ce este vorba spun că nu funcţionează a luat premiul 3 într-o competiţie internaţională anul trecut, în care au fost 1.000 de proiecte din peste 100 de ţări iar CNAS a luat premiul 3 în lume la categoria proiecte mari. Ce pot să spun mai mult? Ce credeţi că România a avut pile? CNAS a plătit pe cineva să ne dea premiul? Sunt lucruri care sunt de bun simţ".

Percepţia publică despre acest subiect este influenţată şi de faptul că firmele care au realizat acest proiect au comunicat public puţine date despre cum a evoluat implementarea, adaugă şeful HP România. "Eu nu vreau să suspectez pe cineva de rea-credinţă. Eu cred că noi am greşit că nu am informat opinia publică suficient. Dar ne-am făcut treaba, am dezvoltat sistemul, el funcţionează".

Radu Enache, care conduce HP România de la înfiinţarea reprezentanţei locale în anul 1997, spune că dacă proiectul sistemului IT de la CNAS ar fi avut probleme, atunci acestea ar fi fost demonstrate de numeroasele controale ordonate aproape la fiecare schimbare de ministru al sănătăţii şi preşedinte al CNAS din 2002 încoace.

"Noi am avut un partener în proiectul nostru, extrem de exigent şi nu vă ascund că fiecare schimbare de Guvern, de preşedinte a CNAS a însemnat din 2002 până acum o analiză foarte atentă a fiecărei etape de implementare, a costurilor şi aşa mai departe. Ce este mai important este că firma Compaq a câştigat proiectul în 1999 iar noi ne-am încadrat în implementarea sistemului informatic în ansamblul său în bugetul iniţial - e foarte important - cu economii semnificative. Şi cu penalităţi pe care clientul ni le-a aplicat foarte riguros de fiecare dată când ele au fost justificate. Aceste analize făcute de fiecare dată asupra sistemului au şi generat o extindere a perioadei de implementare. Dar sistemul a fost implementat în bugetul iniţial, inclusiv restructurarea lui şi trecerea la o variantă centralizată în timp real s-a făcut în cadrul acestui buget. Extrem de pozitiv este faptul că pentru reţeta electronică s-au alocat bani europeni şi pentru fişa pacientului sunt alocaţi bani europeni, şi ei nu afectează bugetul nostru, al României. Pentru cardul de asigurări de sănătate este un proeict finanţat de la buget şi după câte cunoaştem există fonduri alocate pentru derularea lui în bune condiţiuni în acest an".

Este scump acest proiect IT de la CNAS? Nu, afirmă Radu Enache. "Este un lucru important de marcat: dacă facem o comparaţie a costurilor pentru sistemele informatice pentru asigurările de sănătate din ţări avansate o să constatăm că investiţiile de la noi sunt mult mai mici, de câteva ori mai mici. Nu am date exacte dar în Marea Britanie sistemul a costat miliarde de lire sterline şi dificultăţile în implementare au fost similare, a durat zece ani".

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7834
Diferență: 0,0942
Ieri: 4.7789
Azi: 4.4307
Diferență: 0,1492
Ieri: 4.4241
Azi: 5.7074
Diferență: -0,6476
Ieri: 5.7446
Azi: 4.5078
Diferență: 0,2134
Ieri: 4.4982