"Sunt fericit că a fost luată o decizie în urma ancheteiîmpotriva Vodafone şi Orange, dar nu sunt mulţumit pentru că a fostluată după cinci ani şi pentru că am fost nevoit să închidembusinessul", spune Sanjay Bhasin, indianul care a fondat NetmasterCommunications, a cărui sesizare a dus la amendarea Orange şiVodafone cu 63 de milioane de euro pentru abuz de poziţiedominantă.
Netmaster Communications era un operator care oferea servicii detelefonie fixă. Odată clienţi ai Netmaster, utilizatorii primeau uncod ce trebuia format înaintea oricărui număr de telefon,recunoscut de reţeaua celorlalţi operatori, şi redirecţionat cătrereţeaua Netmaster.
Bhasin susţine că în 2005 a depus două plângeri la autoritateade reglementare în comunicaţii pe motiv că Orange şi Romtelecom îibloca accesul la reţelele lor şi alta legată de faptul că împreunăcu Vodafone practicau tarife mult mai mari decât cerea legea.Potrivit lui Bhasin, operatorii impuneau un tarif de interconectareabuziv, în condiţiile în care ei cumpărau minute de interconectareangro.
Tariful de interconectare este preţul plătit de către unoperator pentru terminarea apelurilor în reţeaua altui operator.Respectiv ori de câte ori un utilizator al unei reţele realizeazăun apel către o altă reţea, furnizorul de servicii de telefonie alrespectivului utilizator va achita un tarif de interconectarefurnizorului reţelei în care se termină apelul.
"Vodafone nu a blocat niciodată accesul la reţeaua lor, dar apracticat un tarif mult mai mare decât cel stabilit de lege", spuneBhasin.
Investigaţia Consiliului Concurenţei, începută în urmasesizărilor făcute la autoritatea de reglementare în comunicaţii,pe atunci numită ANRC, a stabilit că în perioada 2004-2006 Orangeşi Vodafone au practicat un tarif de interconectare pentruapelurile internaţionale mai mare decât cel stabilit de autoritateade reglementare în comunicaţii.
Astfel, cei doi operatori practicau un tarif de 0,15-0,18 dolaripe minut, în condiţiile în care era stabilit un tarif maxim de 0,10dolari pe minut.
"Am făcut plângerea la ANRC după ce am primit mai multe plângeride la clienţi că nu puteau suna în reţelele Orange sau Romtelecom.Atunci am observat că unul din trei apeluri ale clienţilor noştrierau blocate", spune Bhasin. El a adăugat că au pierdut 30% dintreclienţi în perioada 2005-2006, când erau blocate accesul lareţelele operatorilor mari, fără a preciza însă numărul total alclienţilor. Netmaster Communications era deţinută în proporţie de75% de Sanjay Bhasin şi de 25% de Alexandru Albu, care a fost şidirector general al companiei. Compania a fost fondată în anul2003, când a fost liberalizată piaţa de comunicaţii.
Potrivit ultimelor date depuse la ONRC, Netmaster, al căreiacţionar majoritar a fost indianul Sanjay Bhasin, a avut în 2007afaceri de 2,6 milioane de euro şi un profit de 2.315 euro.Compania a fost achiziţionată în 2008 de competitorul New ComTelecomunicaţii, care şi-a vândut la rândul său baza de clienţicătre RCS&RDS şi Romtelecom, pe fondul unor probleme financiaregenerate de recesiune. "Am vândut businessul după ce am văzut că nuse pot face astfel de afaceri în România, în condiţiile în care nuam fost lăsaţi să devenim competitori pe piaţa telecom", spuneBhasin. Pe de altă parte, în România există în prezent 52 deoperatori care oferă servicii asemănătoare Netmaster, printre careEuroweb şi GTS.
Potrivit datelor care circulau în piaţă la acea vreme,companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciunide fraudă din partea operatorilor alternativi. Cea mai probabilăexplicaţie pentru refuzul terminării apelurilor în reţelele celortrei mari operatori o reprezintă suspiciunea acestora că apelurilecare tranzitează reţeaua Netmaster ar fi apeluri sosite din afaraRomâniei, care erau însă "prezentate" ca apeluri provenind dinRomânia, beneficiind astfel de tarife de interconectare deaproximativ patru ori mai mici decât dacă acestea ar fiidentificate ca fiind iniţiate din străinătate. Bhasin a respinsacuzaţiile.
Bashin este fondatorul şi CEO-ul companiei Empire Design &Construction, fondată în 2008 şi care activează în domeniulconstrucţiilor. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor,compania a încheiat 2009 cu afaceri de 171.000 de euro şi opierdere de 230.000 de euro.
Poziţiile Orange Şi Vodafone
Orange şi Vodafone au anunţat că vor contesta în instanţădecizia Consiliului Concurenţei prin care cei doi operatori detelefonie au primit amenzi în valoare totală de 63 milioane europentru abuz de poziţie dominantă, pe motiv că sancţiunea este"neîntemeiată şi eronată".
"Suntem profund surprinşi de această decizie, pe care oconsiderăm neîntemeiată având în vedere că se bazează pe ointerpretare eronată a faptelor din dosarul cauzei. Astfel,sancţiunea aplicată este nejustificată şi Orange România vacontesta această decizie în instanţă", au declarat reprezentanţiiOrange.
La rândul său, Vodafone România a anunţat că va contesta deciziaConsiliului Concurenţei, oficialii operatorului arătându-se"surprinşi şi dezamăgiţi" de decizia instituţiei. "Suntem surprinşişi dezamăgiţi de decizia anunţată de Consiliul Concurenţei îninvestigaţia privind abuzul de poziţie dominantă faţă de operatorulNetmaster Communications. Vodafone România consideră că nu aîntreprins nicio acţiune care să împiedice accesul NetmasterCommunications la reţeaua sa în vederea derulării traficului deapeluri internaţionale, punct de vedere exprimat şi pe parcursulinvestigaţiei", au anunţat reprezentanţii operatorului.
Cele mai mari amenzi date de Concurenţă
1. 147,9 milioane de lei (34,8 mil.euro) - Orange România pentruabuz de poziţie dominantă (2011).
2. 120,3 milioane de lei (28,3 mil.euro) - Vodafone România pentruabuz de poziţie dominantă (2011).
3. 103,3 milioane de lei (24,6 mil.euro) - Poşta Română pentru abuzde poziţie dominantă (2010).
4. 98 de milioane de lei (27 mil. euro) - Lafarge, Holcim,Carpatcement pentru participarea la un cartel de fixare apreţurilor (2005).
5. 83,7 milioane de lei (22,7 mil. euro) - Eli Lilly Export,A&A Medical, Mediplus Exim, Relad Pharma pentru încheierea şipunerea în practică a unei înţelegeri de împărţire a pieţei deinsulină (2008).
6. 26,9 milioane de lei (7,6 mil. euro) - CFR Marfă SA pentru abuzde poziţie dominantă (2006).
7. 25,9 milioane de lei (7,3 milioane
de euro) - UPC România şi HI-FI QUADRAL pentru o înţelegerede
tip cartel, având ca obiect împărţirea
pieţei serviciilor de cablu din municipiul Timişoara; ASTRALTELECOM şi Cablevision of Romania pentru
că au săvârşit în Bucureşti un abuz de poziţie dominantă prinimpunerea de tarife majorate în mod nejustificat (2006).
8. 19,9 milioane de lei (5,6 mil. euro) - Wrigley România - ProduseZaharoase şi a distribuitorilor săi
pentru fixarea concertată, prin discount-uri, a preţurilor derevânzare şi convenirea împărţirii pieţelor de desfacere(2005).
9. 19,5 milioane de lei (5,2 milioane de euro) - BRD GSG S.A(2008).
10. 15,1 milioane de lei (4,1 milioane de euro) - Colgate Palmoliveşi societăţile participante la o înţelegere privind fixareapreţului minim de vânzare (2005).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
