Business Hi-Tech

Operatorii de telecom şi companiile de IT îl contrează pe ministrul educaţiei: Microsoft Teams şi alte platforme pentru şcoala online merg cu viteze de 5Mbps sau mai mici, nu cu 100 Mpbs; în rural sunt probleme cu acoperirea la net, dar birocraţia sufocantă a statului împiedică dezvoltarea de infrastructură

Operatorii de telecom şi companiile de IT îl contrează pe ministrul educaţiei: Microsoft Teams şi alte platforme pentru şcoala online merg cu viteze de 5Mbps sau mai mici, nu cu 100 Mpbs; în rural sunt probleme cu acoperirea la net, dar birocraţia sufocantă a statului împiedică dezvoltarea de infrastructură

Autor: Adrian Seceleanu

25.10.2021, 00:07 6415

Atitudinea ministrului educaţiei, de a anula şcoala online şi de a trimite copiii într-o vacanţă forţată „sabotează conceptul de educaţie online”, deşi atât educaţia cât şi piaţa muncii merg clar în direcţia digitalizării, spune Ana Maria Stancu, antreprenor implicat în proiecte de educaţie digitală.

Explicaţia oferită de ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu pentru decizia de a trimite toţi elevii într-o vacanţă forţată timp de două săptămâni în locul trecerii la regimul de şcoală online, aceea că viteza conexiunilor la net fix şi mobil din România nu este suficient de mare decât în cel mult o jumătate din ţară pentru a susţine accesul la platforme video, nu are acoperire, afirmă reprezentanţii unora dintre cei mai mari jucători din piaţa locală IT&C, care adaugă şi că Palatul Victoria este surd de ani de zile la solicitările industriei de a elimina birocraţia sufocantă aferentă construcţiei de reţele de telecom, situaţie care împiedică digitalizarea în sate şi comune.

“Pentru cei care întreabă de ce este preferabilă o vacanţă suplimentară, fără a se micşora durata primului semestru, în loc de intrare în online le răspund că din punct de vedere al vitezei minime de transfer, necesare pentru predare online, este nevoie să se poată asigura minimum 100 MB/sec. Asta există doar pentru maximum 50% din teritoriul României. În Bucuresti, spre exemplu, avem viteza de transfer de 10 ori mai mare (1 GB/sec) şi tot mai apar probleme”, a declarat Sorin Cîmpeanu joi seară la Digi24.

Afirmaţia a provocat stupoare în industria locală de IT şi telecom, în condiţiile în care indicatorii menţionaţi de ministru ca fiind necesari pentru o bună utilizare a unor platforme precum Microsoft Teams sunt de fapt alţii.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii Microsoft nu au comentat afirmaţia lui Cîmpeanu, însă informaţiile care arată că datele ministrului sunt incorecte sunt publice pe site-ul companiei: “Cerinţele minime pentru întâlniri cu video pornit, în cadrul Teams sunt de 150 Kbps upload, respectiv 200 Kbps download. Adică aproximativ 0,2 Mbps. Chiar şi atunci când se partajează ecranul, cerinţele minime sunt în aceeaşi zonă: 250 Kbps (download şi upload)”. Deci, viteza minimă este de fapt de zeci de ori mai mică decât a spus ministrul.

Aceste date sunt de altfel publice pentru toate platformele de comunicare video, de la Microsoft Teams până la Zoom sau Google Meet: ele necesită o viteză de aproximativ 4 Mbps pentru descărcarea de date pentru a avea cele mai bune performanţe cu accesarea unui video la calitate HD.

Reprezentanţii Orange, liderul pieţei locale de telecom, au arătat acelaşi lucru, răspunzând unor întrebări transmise de ZF: “Vitezele necesare pot varia în funcţie de caracteristicile conţinutului transferat şi de numărul de participanţi într-o conferinţă online, însă, în medie, pentru a susţine cursurile în mediul virtual, viteza de transfer necesară la nivelul utilizatorului este de până la 5 Mbps. Orange asigură această viteză minimă în toate localităţile acoperite cu 4G sau cu internet fix”, au spus reprezentanţii Orange. Unde este disponibilă această viteză minimă? “Orange acoperă cu 4G 100% din populaţia urbană şi 96,84% din populaţia rurală”, conform datelor operatorului. Practic datele operatorului arată că 100% din populaţia urbană şi aproape 99% din cea din mediul rural ar putea avea acces la şcoala online - dacă ar avea desigur şi echipamentele necesare şi posibilitatea financiară de a susţine utilizarea unor conexiuni mobile sau fixe.

De altfel, şi informaţiile de la nivelul întregii pieţe, agregate de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), arată că datele citate de ministrul Cîmpeanu nu sunt exacte, ratele de penetrare ale serviciilor fixe de net fiind mai mari decât pragul de 50% menţionat, la nivelul lunii decembrie 2020 (78 din 100 de gospodării din urban aveau net fix şi 58 din 100 de gospodării din mediul rural).
Rata de penetrare a serviciilor mobile de internet - care, într-adevăr poate genera costuri mai mari decât un abonament la net fix - este şi mai ridicată, de aproximativ 90% din populaţie, după cum arată datele operatorilor şi cele agregate de ANCOM.

Ana Maria Stancu, fondator al Robohub - un start-up care este implicat de ani de zile în proiecte de educaţie digitală - inclusiv în mediul rural, care a dezvoltat un centru de expertiză pe robotică şi programare pentru copii şi profesori care predau robotică, şi care vorbeşte astfel din experienţa proprie, nu din informaţii culese din statistici, afirmă - fără ocolişurile diplomatice ale giganţilor din telecom şi IT - că declaraţiile ministrului privind vitezele la net necesare pentru Microsoft Teams şi toate celelalte platforme sunt “amuzante” pentru oricine are cunoştinţe minime de tehnologie. “Această afirmaţie (a ministrului Cîmpeanu privind viteza minimă de 100 Mbps - n. red.) a fost amuzantă pentru cei care mai ştiu cât de cât despre tehnologie şi internet. Zoom, Microsoft Teams şi Google Classroom nu necesită nici pe departe viteza despre care vorbeşte ministrul educaţiei”, spune Ana Maria Stancu, indicând spre datele publice furnizate de principalele platforme video utilizate pentru şcoala online, menţionate mai devreme în articol.

Ce s-a întâmplat cu reţelele de telecom în pandemie? Operatorii spun că acoperirea a crescut şi în reţelele fixe şi în cele mobile

Reţelele de comunicaţii din România nu au îngheţat odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19 ci, din contră, s-au extins către noi zone, investiţiile nrezumându-se doar la creşterea capacităţii reţelelor.

“În contextul pandemic fără precedent, în care comunicaţiile fixe şi mobile au devenit infrastructuri esenţiale, sprijinind domenii critice precum educaţia, sănătatea şi, în general, orice activitate, pentru Vodafone România misiunea primordială a fost aceea de a asigura  toate serviciile de comunicaţii de care societatea are nevoie, recunoscând rolul central pe care îl are ca furnizor de servicii de telecomunicaţii.

Odată cu creşterea traficului atât în reţeaua mobilă, cât şi în cea fixă, am accelerat investiţiile într-o serie de zone pentru a menţine cea mai bună calitate a reţelei şi pentru a extinde capacitatea, astfel încât să răspundem cererii în creştere. De asemenea, am extins acoperirea reţelelor noastre la nivel naţional, cu accent deosebit pe conectarea comunităţilor rurale, inclusiv a celor mai izolate, astfel încât să asigurăm acces la infastructură şi servicii digitale pentru un număr cât mai mare de locuitori din aceste zone. Astfel, în perioada martie 2020 - iunie 2021, Vodafone România a extins acoperirea reţelei mobile cu peste 700 de staţii 4G, asigurând conectarea la servicii de voce şi date mobile pentru aproximativ 150.000 de locuitori din 158 de localităţi din mediul rural. În aceeaşi perioadă de timp, Vodafone şi-a extins reţeaua fixă în 21.000 de gospodării din mediul rural. În prezent, Vodafone asigură o acoperire cu servicii de comunicaţii fixe şi mobile pentru 96% din populaţia din mediul rural, inclusiv pentru unele dintre cele mai izolate comunităţi din România”, au spus pentru ZF reprezentanţii Vodafone, unul dintre cei mai mari furnizori de net fix şi mobil din România.

Ei au precizat că Vodafone a susţinut şi mai multe iniţiative care au vizat direct segmentul educaţional. “Totodată, în ultimul an şi jumătate, ca parte a contribuţiei noastre în ceea ce priveşte digitalizarea României, ne-am concentrat şi mai mult eforturile pentru a susţine educaţia, prin reducerea decalajului digital în acest domeniu cheie. Susţinerea noastră pentru educaţie a cuprins o serie de iniţiative de anvergură, precum implicarea în proiectul naţional “Internet în şcoli”, în cadrul căruia compania a conectat într-un termen de doar câteva săptămâni 700 de şcoli din România, furnizarea a peste 100.000 de tablete cu conexiune la Internet în cadrul licitaţiei coordonate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, într-un timp foarte scurt şi cu eforturi deosebite de ordin logistic, într-un context extrem de dificil, în care cererea pentru astfel de echipamente era enormă la nivel mondial, continuând cu extinderea accelerată a programului <<Şcoala din valiză>>, coordonat de Fundaţia Vodafone România, la şi mai multe şcoli din mediul rural şi echiparea acestor şcoli cu tablete şi servicii de conectivitate cu fondurile strânse în urma campaniei <<Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă>>, Fundaţia Vodafone România dublând suma colectată, până la 200.000 de euro”.

Şi Orange, liderul pieţei locale de telecom, care tocmai a primit toate aprobările pentru a avea o prezenţă şi mai puternică pe fix prin achiziţia fostei companii Romtelecom de la grupul Telekom România, arată că şi-a extins propria infrastructură. “Orange investeşte constant în calitatea reţelelelor, iar pe toată perioada pandemiei a continuat dezvoltarea infrastructurii proprii şi a asigurat conectivitate la cele mai înalte standarde chiar şi în momentele cu vârf de trafic. Concret, în mediul rural, din ianuarie 2020 până în septembrie 2021, Orange a acoperit 639 de localitati cu 4G, oferind conectivitate mobilă pentru 281.000 locuitori din 104.000 gospodării. De asemenea, a acoperit 392 de localităţi noi cu fibră, dintre care 366 sunt în mediul rural. În ceea ce priveşte vitezele, credem că relevant este chiar raportul ANCOM pentru anul 2020, care se bazează pe testele făcute de utilizatorii români pe platforma www.netograf.ro, un instrument independent, obiectiv şi gratuit pus la dispoziţie de ANCOM, ce permite verificarea cu uşurinţă a calităţii serviciului de internet.”
Şi reprezentanţii Orange au adus în discuţie iniţiativele proprii pentru a susţine educaţia. “Orange dispune de servicii complete pentru asigurarea accesului la educaţie, conforme cu specificaţiile tehnice solicitate prin proiectul <<Şcoala de acasă>>, disponibile imediat, chiar şi în această perioadă greu încercată atât de criza sanitară, cât şi de criza globală a semiconductorilor”.


Giganţii din telecom critică printre rânduri ipocrizia echipelor guvernamentale de la Palatul Victoria: se plâng că nu există net la viteze ridicate şi în mediul rural dar nu au făcut paşi concreţi pentru a reduce birocraţia sufocantă necesară pentru autorizarea lucrărilor de construcţii pentru infrastructură

Plângerile formulate de ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu privind acoperirea mai slabă cu internet din mediul rural nu reprezintă în niciun un caz un subiect pe care operatorii de telecom să dorească să-l evite, ba dimpotrivă. Acuzaţiile ministrului nu reprezintă decât o minge la fileu ridicată pentru marii operatori de telecom din România, în condiţiile în care aceştia cer de ani de zile guvernelor care au trecut pe la Palatul Victoria să reducă birocraţia sufocantă pentru construcţia de infrastructură de comunicaţii.
Dosarele cu sute sau mii de pagini cerute de autorităţi şi pentru lucrări mărunte au reprezentat de altfel de-a lungul anilor o temă recurentă pentru summit-urile ZF Digital, cel mai important eveniment dedicat industriei IT&C organizat anual de ZF începând cu anul 2011.

Iată doar câteva dintre titlurile unor articole apărute în ZF de-a lungul anilor după conferinţele ZF Digital care au legătură cu acest subiect:

16 noiembrie 2017 - Giganţii din telecom spre autorităţi: Dacă nu reduceţi birocraţia, riscaţi blocarea digitalizării în mediul rural

17 noiembrie 2017 - Giganţii din telecom, către autorităţi: Doar faceţi promisiuni, birocraţia în construcţia de reţele a rămas la fel de sufocantă

16 octombrie 2018 - Operatorii de telecom: Aşteptăm clarificarea tarifelor de acces pe proprietăţile publice şi simplificarea regimului de autorizare

15 octombrie 2019 - Operatorii de telecom: Suntem gata să digitalizăm România cu reţele 5G, dar vrem să ştim şi ce plan are statul

5 noiembrie 2020 - Cele mai mari patru grupuri din telecom: Pentru a avea internet de calitate în toată România statul trebuie să ne sprijine cu fonduri şi reguli mai simple

După ani de zile de solicitări explicite de simplificare a autorizării construcţiei de reţele şi de reducere a taxelor aferente acestor procese (ceea ce vedeţi mai sus reprezintă doar câteva articole, din ultimii patru ani, dedicate de ZF acestei teme) şi în ciuda progresului limitat făcut de autorităţi, operatorii de telecom au în continuare resurse să trateze cu diplomaţie situaţia şi să critice doar subtil, printre rânduri, ipocrizia Palatului Victoria, care se plânge acum că nu există net pentru şcoala online.

Iată ce au răspuns reprezentanţii Orange, liderul pieţei locale de telecom, întrebărilor ZF legate de acoperirea mai redusă cu net din mediul rural.

“Înţelegem importanţa acoperirii în zonele rurale, mai ales în noul context creat de pandemie, de aceea avem atât proiecte proprii de extindere a reţelei, cât şi colaborări strânse cu autorităţile. De exemplu, am livrat conform specificaţiilor şi la timp în proiectul <<Internetul în Şcoli>> în instituţii identificate ca având probleme de acoperire. Proiectul s-a derulat sub coordonarea Ministerului Învăţământului.

Pentru dezvoltarea reţelelor moderne de comunicaţii electronice este necesară în primul rând simplificarea procesului de autorizare pentru operatori. Foarte importantă este, bineînţeles, şi deschiderea autorităţilor locale faţă de astfel de iniţiative. În acelaşi timp, complementar, este necesar să avem la dispoziţie fonduri pentru conectarea localităţilor rurale. De exemplu, fonduri precum PNRR ori fondurile structurale europene ar trebui utilizate pentru îmbunătăţirea conectivităţii în bandă largă”.

Reprezentanţii Vodafone au reiterat şi ei, din nou, importanţa reducerii birocraţiei în construcţia de reţele. “Aşa cum am afirmat şi cu alte ocazii, acest context a expus cu şi mai multă claritate vulnerabilităţi şi decalaje în societate către care trebuie să ne îndreptăm atenţia şi eforturile comune, iar Vodafone România s-a angajat să fie parte a acestui efort.

Accelerarea extinderii reţelelor de comunicaţii în zonele rurale izolate este esenţială pentru reducerea decalajului digital între urban şi rural. Planul de reconstrucţie al UE şi fondurile de redresare prezintă o oportunitate istorică de a contribui la îmbunătăţirea infrastructurii digitale şi reducerea acestui decalaj. De asemenea, simplificarea regimului de autorizare a reţelelor de telecomunicaţii reprezintă o altă prioritate a industriei şi un factor extrem de important pentru facilitarea extinderii infrastructurilor de comunicaţii”, au spus reprezentanţii Vodafone.

Vodafone: dacă aduci o fibră optică în mediul rural sunt costuri mai mari decât în centrul Bucureştiului, cu Netcity

Reprezentanţii Vodafone, companie care a cumpărat operatorul de cablu UPC pentru a se extinde în zona fixă, atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă problemele birocratice, operatorii se confruntă şi cu alte situaţii paradoxale când merg în mediul rural - taxe mai mari decât în Bucureşti.
“Dacă un operator decide să investească şi să tragă o fibră optică către o localitate rurală, pe lângă drumurile administrate de CNAIR, fără să afecteze drumul în sine, plătind toată lucrarea adică săpătura, tubul, fibra optică, astupat la loc, va plăti către CNAIR o taxă lunară per metru liniar care e de câteva ori mai mare decât chiria pe care ţi-o cere Netcity în condiţiile în care în Netcity tubulatura subterană e deja acolo, operatorul vine doar cu cablul de fibră optică ca şi investiţie. A face infrastructura de fibră optică către rural e de câteva ori mai scump în materie de taxe lunare percepute de firmele de stat şi de câteva ori mai scump în materie de investiţie one time”, spun reprezentanţii Vodafone.

Gigantul Digi, liderul pieţei de net fix din România, în ton cu Vodafone: compania de autostrăzi ne taxează mai mult decât în Bucureşti, deşi e investiţia noastră

Gigantul din internet şi cablu Digi, care nu a răspuns întrebărilor transmise de ZF în legătură cu situaţia acoperirii cu net, a atacat în trecut în mai multe rânduri problema birocraţiei din construcţia de reţele şi în special tarifele practicate de Compania de autostrăzi.

În primăvără acestui an, Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al Digi (RCS&RDS), acuza exact situaţia reclamată şi de Vodafone. “Ne uităm la tarifele percepute de CNAIR pentru cablul de fibră optică de-a lungul drumului, indiferent că este subteran sau aerian. Tariful lunar de utilizare a zonei de lângă drum este de 21 de cenţi pe metrul liniar. Asta înseamnă 210 euro pe kilometru pe lună pentru un cablu de fibră optică într-un şanţ făcut din investiţia noastră, cu autorizaţia noastră, în timp ce în urban, închirierea de tubetă pe investiţia altui operator - cum e NetCity în Bucureşti - este de peste 80 de euro pe lună. Practic CNAIR ia un tarif de aproape 3 ori mai mare doar în baza unui drept de utilizare a zonei de lângă drum decât atunci când închiriez o infrastructură deja existentă.”

Cum se traduc în realitate problemele cu viteza şi acoperirea reţelelor de internet şi modul în care autorităţile au decis să trateze subiectul educaţiei online: “un sentiment constant de haos şi imprevizibil în legătură cu şcoala”

Dar dacă afirmaţiile inexacte ale ministrului Cîmpeanu privind viteza minimă pentru şcoala online pe Teams sau alte platforme pot fi considerate “amuzante” ceea ce s-a întâmplat în această perioadă cu educaţia nu este deloc, iar implicaţiile negative se vor contabiliza pe termen lung, adaugă Ana Maria Stancu. Fondatoarea Robohub a explicat că priveşte situaţia din educaţie nu doar din postura de antreprenor care derulează programe pentru elevi şi profesori ci şi de părinte a doi copii aflaţi în clasele primare. “Sunt mama a doi copii în clasa primară din România. Ultima lună a fost de groază, atât pentru părinţi, cât şi pentru copiii din România - dincolo de frica de a ne îmbolnăvi, am trăit şi cu un sentiment constant de haos şi imprevizibil. Am aflat de clasa închisă la 10 seară, am preluat cărţi de la şcoală, am setat camera şi laptopuri pentru online etc. Şi, evident, am dat vina pe cei care trebuiau să se organizeze un pic, chiar dacă suntem în mijlocul unui eveniment nu tocmai normal în viaţa noastră.

Dar voi comenta, cât se poate de obiectiv, cu datele pe care le avem la dispoziţie, din postura de fondatoare a RoboHub - un spaţiu ce promovează educaţia digitală pentru toţi copiii, inclusiv din medii vulnerabile şi de activist civic în zona de monitorizare a politicilor publice şi a drepturilor omului. În primul rând aş menţiona din capul locului faptul că în ultimii trei ani am fost şi am predat la firul ierbii, în şcolile din rural din România şi ştim exact cum stau lucrurile. În unele locuri am avut probleme cu internetul, am cunoscut copiii şi am văzut din ce medii vin şi ce disponibilităţi financiare au. Nu vorbim din date, ci strict din teren.”

Una dintre principalele probleme este aceea că este introdus un sentiment de neîncredere în şcoala online, în digitalizare, adaugă Ana Maria Stancu. “Problema, dincolo de aspectul pe termen scurt, este că periclitează foarte mult politica publică în acest domeniu pe termen mediu şi lung, sabotând conceptul de educaţie online cu totul. România şi-a asumat prin Planul Naţional Redresare şi Rezilienţa că va realiza o platforma de învăţare on line, care va fi disponibilă copiilor care nu pot merge fizic la şcoală. Deja se pun bazele neîncrederii în această soluţie, astăzi, prin declaraţiile ministrului. Ce aşteptări vom avea când va trebui să le implementăm când politic mesajul este că educaţia online nu este bună? Dincolo de acest aspect, privind, la fel, pe termen mediu şi lung, educaţia se duce în această zona. Cu paşi mult mai mici în România, desigur, însă, se duce în această direcţie: învăţarea online ghidată de profesor. Există o multitudine de resurse online disponibile pentru profesori, dar pe care aceştia nu le ştiu şi nu le folosesc. Asta şi pentru că nu se face nimic coordonat în această direcţie. Şi în ultimul rând, dar nu cel mai important: piaţă muncii a viitorului va fi digitală! În timp ce mai multe organizaţii am încercat să promovăm în ultimii ani importantă educaţiei digitale pentru viitorul copiilor, declaraţiile ministrului vin că o mare negare a viitorului şi a realităţii.”

Iar dacă soluţiile au fost identificate, puţine lucruri au fost şi făcute pentru transpunerea lor în realitate, adaugă fondatoarea Robohub. “Care sunt soluţiile? Soluţiile le-a prezentat chiar ministrul şi le-am identificat toţi cei care lucrăm pe această zonă de la începutul pandemiei:
-“ disponibilitate echipamente
- conectivitate generalizată
-  formarea cadrelor didactice pentru predarea online şi în momentul de faţă doar 1 din 5 cadre didactice au beneficiat de această formare
- conţinut digital pentru toate disciplinele
- al cincilea lipseşte cu desăvârşire este vorba de platforme de evaluare online”

Da, suntem de acord, numai că în ultimii doi ani s-au luat aproape zero măsuri în acest sens. 250.000 de tablete au fost achiziţionate la câteva luni dup ace a început pandemia şi copiii intraseră în online, după care a fost linişte. S-au făcut 3 sau 4 webinarii despre predare online, mai mult pe zona de pedagogie decât de utilizare a tehnologiei pentru predare, în rest, a fost linişte. Unii profesori şi învăţători au folosit la clasa o platformă românească gratuită, Livresq, prin care creezi propriul conţinut didactic sau au găsit alte resuse, însă nu a există un program strategic, naţional în acest sens în ultimii doi ani.”

AFACERI DE LA ZERO