Mai poate învăţa ceva România - numărul patru mondial la viteza internetului fix, de la Germania -, care nici măcar nu intră în top 10? Ce spun autorităţile din Friederichschafen, un oraş test în care Deutsche Telekom a investit peste 100 milioane de euro.
După aproape cinci ani de investiţii ale Deutsche Telekom (DT) în sumă de peste 100 de milioane de euro, orăşelul de 60.000 de locuitori Friederichschafen este unul dintre cele mai avansate tehnologic din Germania.
Pentru localitatea aflată aproape de graniţa cu Elveţia, pe malul lacului Constance, ritmul de dezvoltare al reţelelor telecom şi al serviciilor asociate s-a dat peste cap (într-un sens bun) în 2007, când autorităţile au câştigat o competiţie iniţiată de Deutsche Telekom de a desemna un oraş în care să fie investite peste 100 mil. euro în comunicaţii pentru a testa noi servicii şi produse care apoi să poată fi extinse şi în alte localităţi şi pieţe.
Cum arată datele la patru ani distanţă? Pentru autorităţi şi managerii DT implicaţi în proiect, evoluţia proiectului T-City este extraordinară în raport cu alte oraşe din Germania sau chiar cu performanţa ţării în sine din punctul de vedere al vitezei pentru serviciile de date. "Este o infrastructură de internet fix unică în Europa", declara, de altfel, în faţa unei delegaţii de jurnalişti din România, Macedonia şi Polonia Ferdinand Tempel, managerul proiectului T-City din cadrul DT.
Nu vei trezi însă nicio emoţie unui român dacă-i spui că în Friederichschafen sunt 38 de hotspoturi WiFi (toate cu plată) sau că toată localitatea este acoperită de o reţea 3G HSDPA şi că 98% din gospodării au acces la net fix printr-o reţea VDSL de mare viteză. În România sunt sute de hotspoturi WiFi gratuite, viteza la net e una dintre cele mai mari din lume (locul patru, conform unui top al Akamai realizat la jumătatea anului curent), iar chiar şi într-un mic sat ca Vad din judeţul Braşov, spre exemplu, unde deşi trăiesc doar câteva sute de locuitori, găseşti cel puţin 3 reţele 3G care asigură viteze mari de descărcare a datelor, şi asta pe lângă reţeaua fixă a Romtelecom şi a unui alt operator mai mic de cablu.
De ce e totuşi Friederichschafen un oraş mai avansat tehnologic decât localităţi similare din România unde vitezele la net pot fi mai mari? O diferenţă uşor observabilă pentru orice român şi în special orice bucureştean este absenţa colacilor de cabluri şi fibră optică de pe stâlpi - care aduc o stabilitate mai mare a reţelelor şi chiar amplasarea discretă a antenelor de telefonie mobilă. Nu este o surpriză pentru o ţară renumită pentru ordinea şi stricteţea cu care sunt aplicate regulile. Ceea ce face cu adevărat diferenţa este gama largă de servicii dezvoltate în micul orăşel german, cu ajutorul autorităţilor locale şi al altor companii private, pe baza reţelelor de date construite cu finanţarea Deutsche Telekom, un acţionar indirect al companiilor româneşti Romtelecom şi Cosmote.
Ideea proiectului a fost de a găsi soluţii la diferite probleme în condiţii reale, într-un oraş digital, spune Ferdinand Tempel, managerul proiectului T-City din cadrul Deutsche Telekom.
Despre ce este vorba? În oraş au fost dezvoltate mai multe proiecte, cu zeci de parteneri - printre care şi nume mari ca Samsung sau Alcatel Lucent, care acum sunt funcţionale: de la un sistem inteligent de contoare, care preia automat de la peste 2.000 de gospodării din Friederichschafen datele privind consumul de energie şi apă, până la aparate care după ce măsoară glicemia sau tensiunea trimit automat datele către un portal care poate fi accesat de medici sau un call-center unde oricine poate afla diferite informaţii de interes regional - de exemplu ce acte sunt necesare la înmatricularea maşinii sau dacă gunoiul din grădină poate fi ars sau nu.
Un proiect dezvoltat de Deutsche Telekom împreună cu compania Bodytel care ar putea ajunge şi pe piaţa din România este cel prin care utilizatorii pot achiziţiona nişte aparate speciale de măsurat glicemia, tensiunea sau greutatea, care apoi trimit automat prin intermediul unui telefon mobil datele colectate către un portal web.
La portalul web pot avea acces şi medicul de familie, şi rudele şi alte persoane cărora pacientul le oferă acces.
De ce un asemenea sistem? În cazul diabeticilor, piaţa va fi asigurată, arată estimările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: sunt peste 250 de milioane de diabetici acum la nivel global, dar numărul lor va ajunge la peste 380 de milioane în 14 ani. Apoi, diabeticii nu reuşesc să noteze în fiecare zi datele privind glicemia, chiar dacă aceste informaţii sunt vitale în prescrierea unui tratament corect. "Prin sistemul nostru, datele sunt preluate automat imediat ce glicemia este măsurată, şi pot fi vizualizate de doctori sau de părinţi, de exemplu. Nu este nevoie să fie apăsat niciun buton pentru transmiterea datelor", spun reprezentanţii BodyTel, care adaugă că evaluează posibilitatea de a lansa acest sistem şi în România. Aparatele de măsurare a glicemiei şi tensiunii arteriale dotate cu tehnologie Bluetooth costă aproximativ 150 de euro iar cel de măsurare a greutăţii aproximativ 450 de euro.
Un pensionar conectat la net este un pensionar care plăteşte chiria
Calcule seci arată că în următorii ani Germania se va confrunta cu o îmbătrânire accentuată a populaţiei, iar această evoluţie va genera un complex de probleme: de la presiunea care va fi exercitată asupra bugetului de asigurări sociale (costul întreţinerii unui vârstnic într-un azil porneşte de la 2.800 de euro pe lună) până la scăderea cererii de locuinţe pentru dezvoltatorii imobiliari. O soluţie imaginată de Deutsche Telekom şi partenerii săi din T-City este realizarea unui sistem prin care oamenii în vârstă îşi vor putea comanda de acasă medicamente, alimente sau chiar servicii de reparaţii prin intermediul unui sistem accesibil printr-un sistem a cărui interfaţă este accesibilă printr-un monitor touchscreen, dotat şi cu un videotelefon. Ideea din spatele sistemului este că pentru asemenea persoane deplasarea înafara locuinţei este dificilă.
Un pensionar care are acces la acest sistem va putea trăi mai mult timp pe cont propriu şi va ajunge mai târziu într-un azil, expune datele problemei un reprezentant al companiei imobiliare Frankel AG, unul dintre partenerii Deutsche Telekom. Reprezentantul Frankel nu se fereşte să spună lucrurilor pe nume: un pensionar nu prea dă muzica tare, nici nu prea face stricăciuni în apartament şi, în plus, îşi şi plăteşte chiria. Iar când o companie ca Frankel pierde un asemenea client, ea trebuie să investească şi în renovarea apartamentului înainte de a îl închiria din nou. Interesul nostru este să ajutăm acest tip de clienţi să locuiască cât mai mult timp în apartamentele lor, spune reprezentantul Frankel.
Locuinţele pentru acest tip de "clienţi" ar putea fi dotate şi cu senzori care să arate dacă nu cumva utilizatorul a suferit un accident, au adăugat reprezentanţii Deutsche Telekom. Un senzor ar putea arăta spre exemplu dacă utilizatorul stă prea mult timp în baie, având în vedere că acesta este locul dintr-o casă unde au loc cel mai frecvent accidente. Sistemul este încă în teste, dar există şanse ca el să fie extins la nivel naţional, potrivit reprezentanţilor Deutsche Telekom.
Contorul care îţi arată dacă are rost sau nu să scoţi noaptea din priză combina stereo
Consumatorii sunt bombardaţi cu informaţii despre cât de util şi ecologic este să nu îţi ţii în priză toate aparatele electrocasnice însă niciun pliant sau clip publicitar nu se compară cu posibilitatea de a urmări, pe ore, ce consum de energie ai avut la tine acasă, spun reprezentanţii Deutsche Telekom, care au implementat în Friederichschafen un sistem de contoare inteligente care permit acest lucru.
Contoarele transmit aceste date, care apoi sunt accesibile pe un portal web, unde clienţii pot vedea care e impactul în consum pe zile, ore şi luni al utilizării sau nu a anumitor aparate electronice/electrocasnice. Peste 2.000 de gospodării din T-City au contoare inteligente.
De la debutul proiectului T-City în Friederichschafen în anul 2007 au fost implementate zeci de proiecte pe lângă cele prezentate mai sus. Printre ele se numără cel al unei case inteligente, în care aparatele din casă - inclusiv jaluzelele, pot fi controlate de la distanţă de pe gadgeturi ca iPad sau iPhone. Acest sistem nu a rămas doar pe hârtie - mai multe gospodării
Nu toate proiectele au fost de succes, admite Ferdinand Tempel, managerul proiectului T-City din cadrul DT. Spre exemplu, acum câţiva ani compania a testat un sistem de plată bazat pe tehnologia Near Field Communication (NFC), care se anunţa a deveni un feniomen de masă în Europa, la fel ca în Asia. Tehnologia începe însă să câştige abia acum teren în Europa, astfel că proiectul stopat atunci în Friederichschafen ar putea fi demarat din nou acum, în condiţiile în care tehnologia a început să apară pe smartphone-uri ca Blackberry 9900 şi ar putea fi inclusă şi în următoarea generaţie iPhone.
Există şanse ca un proiect de genul T-City să fie realizat şi în România ? Reprezentanţii Deutsche Telekom nu au oferit un răspuns, însă foarte probabil acesta este nu dacă întrebarea ar fi dacă grupul german ar aloca zeci de milioane de euro pentru realizarea unui proiect similar în România, prin intermediul companiilor la care este acţionar indirect (Romtelecom şi Cosmote). O posibilitate care s-a întrevăzut cu ocazia prezentărilor realizate pentru diferite proiecte ar fi ca anumite produse/servicii să fie lansate, punctual, pe diferite pieţe, în condiţiile în care există cerere şi un climat favorabil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
