România nu există pe harta AI a lumii. România trebuie să decidă în următoarele şase luni, maxim un an, dacă vrea să existe pe harta AI-ului global, a transmis Pavel Popescu, vicepreşedinte, ANCOM (Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii).
„Există o presiune pe noi la ANCOM ştiind că noi va trebuie să ne ocupăm de acest subiect, anume presiunea faptului că vrem să ghidăm România în direcţia corectă din punct de vedere al reglementării şi avem acest apetit de a încuraja această tehnologie, oamenii din ANCOM sunt pregătiţi pentru acest lucru. Am auzit din ce în ce mai des că pe zona de AI poţi să fii „AI makers” şi „AI taker” dar noi nu suntem nici măcar la nivel de „taker”. În mod paradoxal, România deşi nu are această bază setată şi nu a suferit o transformare digitală (cel puţin în administraţia publică e utopie să vorbim de transformare digitală amintind doar cazierul electronic sau câteva chestiuni). Cred că e mai puţin relevant cum vorbim despre legislaţie. Acesta e şi paradoxul. Tu practic ai nevoie de legislaţie, dar pe de altă parte legislaţia te încurcă. Deci cred că e o pseudo discuţie despre cum ar trebui să aplicăm legislaţia sau ce tip de legislaţie ar trebui să avem, e critic de exemplu să avem etică în modul în care facem AI, dar astăzi vorbim concret de alocarea de resurse de la cel mai înalt nivel al statului român cu privire la acest domeniu. Vorbim de o politică de ţară care în opinia mea astăzi poate şi cred că are cele mai mari şanse să pornească doar de la preşedintele României”, a spus Pavel Popescu în cadrul conferinţei ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc?.
Alte declaraţii:
Piaţa de telecom în opinia mea e într-o continuă transformare. Pe anumite domenii e o transformare disruptive. Spre exemplu, dacă ne uităm la Vodafone, e încurajator să vezi că au divizie de business, oameni cool, care fac lucruri cool - drone, AI.
Ne uităm la Orange am văzut recent că s-a transformat pe zona de cybersecurity în sensul că au pus câteva resurse în construcţia unei companii de securitate cibernetică, ceea ce e încurajator pentru noi (ANCOM).
Ne uităm la RCS-RDS are apetit de dezvoltare, energie pentru dezvoltarea de infrastructură, atitudine săritoare când e vorba de dezvoltarea de infrastructură - ceea ce e un lucru pozitiv. Asta demonstrează că piaţa, atâta timp cât nu are o instituţie care să facă reglementare care să o oprească şi să pună presiune pe piaţă, companiile se mişcă. Asta e misiunea ANCOM, să reglementăm smart. Cred că ne-am descurcat bine în ultima perioadă.
Cred că această tranzacţie e un lucru bun, o consolidare a pieţei. România, în continuare, în ceea ce priveşte această competiţie internă cu privire la viteza de internet cred că stă bine încă, dar nu vreau nici să ne minţim. Şi cu viteza de internet începe să devină un subiect cu care ne lăudăm dar lucrurile evoluează, lumea migrează spre AI, si noi încă vorbim despre faptul că putem să descărcăm un film în România sau să ne uităm pe Netflix fără întreruperi. E f bine, dar haideţi să vorbim de capacitate de transport de date mare în România. Cred că avem de lucru acolo. Haideţi să vorbim de adevăratele autostrăzi digitale pentru că, România are toate ingredientele şi tot potenţialul.
Eu tind să cred că această scădere temporară a pieţei se datorează sau e şi din cauza faptului că în această lume în continuă transformare, piaţa de telecom care va suferi o transformare masivă, e într-un fel de expectativă. Acest subiect central al evenimentului de azi, anume AI-ul, nu e o simplă bulă, e un val în faţa căruia stăm şi ne uităm înmărmuriţi şi cred că în prezent piaţa de telecom e într-un hold cu privire la ceea ce se întâmplă în viitorul apropiat pentru că va suferi o transformare majoră.
Cred că nu trebuie să ne mai ferim de faptul că ar trebui să avem discuţii concrete cu privire la cum intersectăm reţelele NTN (Non-Terrestrial Networks) de exemplu cu piaţa de telecom fără ca piaţa sau operatorii să sufere din punct de vedere financiar. Asta este lumea spre care ne îndreptăm şi nu vom putea face absolut nimic să schimbăm direcţia spre care merg lucrurile şi cred că aici, o instituţie ca ANCOM, reglementatorii vor avea un rol crucial de a menţine acest echilibru între piaţa de telecom clasică, între operatori şi ceea ce se întâmplă într-o lume în continuă transformare.
Avem exemple concrete. În timp ce noi discutăm, în toate grupurile de lucru europene, mondiale, acestea sunt subiecte despre care se vorbeşte uneori în şoaptă pentru că nimeni nu vrea să supere pe nimeni – o companie de satelit nu vrea să se pună rău cu Comisia, cu piaţa de telecom, şi piaţa de telecom nu vrea să pună presiune mai multă pe anumite instituţii, iar reglementatorii au în prezent un rol crucial de a fi un arbitru înţelept. Noi la ANCOM încercăm să ne înţelegem acest rol, care şi pentru noi e o noutate, din perspectiva reglementării „duale”, şi cred că operatorii clasici de telecom şi companiile din zona de telecomunicaţii spaţiale vor găsi cele mai bune sinergii pentru a păşi în această transformare care implică şi AI-ul în cel mai smart mod posibil. Cred că România va fi un exemplu mai mult decât pozitiv pe această zonă şi mă întorc la cuvântul „potenţial” şi la cuvântul „guvern”. Îmi doresc, în numele colegilor de la ANCOM, ca acest guvern şi guvernele viitoare să se uite serios la această instituţie, fără patimă politică, şi să înţeleagă cât de crucial e rolul unei instituţii ca ANCOM astăzi în statul român.
Taskurile de care ANCOM se va ocupa în viitorul apropiat, de ele va depinde în mod direct economia României şi bugetul statului român va depinde în mod direct de procesul prin care ANCOM va reuşi să facă reglementare în piaţă.
Această transformare a lumii implică cuvântul „digital”, economia va fi una digitală fie că vrem sau nu, fie că ne decidem acum. Toate aceste taskuri sunt conectate direct la acest obiectiv şi anume dacă am migrat în ultimul an de la a face reglementare în piaţa clasică de telecom astăzi ANCOM-ul a preluat o bună parte din directiva NIS 2 pe securitate cibernetică - practic securitatea cibernetică a reţelelor de telecom este supervizată de ANCOM -, avem faimosul Digital Services Act (DSA). La ANCOM a trebuit să încurajăm alte instituţii să conlucreze cu noi şi între ele pentru a aplica DSA în mod corect. Data Act – dacă nu mă înşel următoarea dată pentru a veni în dezbatere publică cu un proiect pe zona aceasta este undeva pe 20 ianuarie 2026 – GIA (Gigabit Infrastructure Act). Şi cireaşa de pe tort şi care va schimba total piaţa va fi AI Act care a început deja să producă efecte pe calupuri aş putea spune, începând din februarie 2024 cu extindere până în 2027, apogeul aplicării acestui regulament va fi undeva în 2026. Şi procesul e extrem de complex pentru că în momentul în care el va fi aplicat în România ANCOM se va afla în mai multe cercuri concentrice şi anume faptul că simultan cu aplicarea lui în plan naţional se întâmplă modificări în plan european. Pentru că AI Act e considerat un document învechit la nivel de UE. Comisia Europeană vizează în mod direct, în viitorul foarte apropiat, modificarea acestor acte menţionate la realitatea din piaţă.
AI-ul nu va fi o bulă şi cei care spun acest lucru probabil nu înţeleg că AI-ul nu va fi nici măcar un tool, nu fa nici o chestie nouă din piaţă care va modifica piaţa uşor, ci va fi o nouă epică, o nouă lume. Cred că va depinde foarte mult de modul în care noi vom reuşi să reglementăm AI-ul. În prezent e un şcenariu „black and white”. Eu nu cred în scenarii gri pe zona de AI, cred că vor fi două direcţii: una în care într-un mod responsabil şi etic vom reuşi să reglementăm AI-ul astfel încât datele să fie folosite corect, guvernele vor fi cele responsabilizate pentru a folosi aceste date şi în momentul în care vom face acest lucru AI-ul va aduce o transformare pozitivă asupra vieţii noastre. Pe zona de sănătate găsim din ce în ce mai multe soluţii pentru destul de multe tipuri de cancere, datorită AI-ului.
