♦ Modelul tradiţional din piaţa locală de IT - specializare adâncă pe un singur limbaj de programare - nu mai e suficient: clienţii cer echipe mai mici, cu ingineri care ştiu şi web, şi backend, şi cloud, şi AI ♦ Doi executivi din zone diferite ale pieţei - servicii globale (Cognizant) şi soluţii enterprise (INFORM) - au ajuns la aceeaşi concluzie: organizaţiile din România sunt încă în faza de experimentare a AI, nu de implementare la scară ♦ Cognizant şi-a dublat echipa de specialişti AI în 2025, dar a avut dificultăţi să găsească oameni; pentru 25 de locuri de juniori s-au înscris 600 de candidaţi ♦ INFORM semnalează acelaşi deficit: absolvenţii ies din universităţi fără experienţă practică în AI.
Modelul pe baza căruia s-a dezvoltat sectorul de servicii IT din România - IT-işti cu o specializare adâncă pe un limbaj de programare, calitate ridicată a codului, stabilitate în proiecte de lungă durată - nu mai este suficient. Clienţii cer acum echipe mai mici, dar formate din specialişti capabili să treacă de la o tehnologie la alta simultan. Iar pe toate se suprapune un strat nou, care devine obligatoriu: inteligenţa artificială.
„Nu mai e suficient să ştiu o anumită tehnologie, ci trebuie să ştiu mai multe. Aşteptarea clienţilor este să avem echipe formate din specialişti care să ştie şi web, şi backend, şi cloud - acel full-stack engineer“, a declarat pentru ZF Mihai Constandiş, country manager al Cognizant România, parte a grupului american de servicii IT cu venituri de 21 de miliarde de dolari. Cognizant România aplică de doi ani o strategie de dezvoltare în care fiecare inginer îşi păstrează expertiza de bază, dar adaugă competenţe adiacente, inclusiv AI.
Compania şi-a dublat echipa de specialişti AI în 2025, dar recunoaşte că a fost o provocare: „Fiind o tehnologie nouă, nu sunt foarte mulţi specialişti. Cred că va fi esenţial pentru mulţi ingineri să-şi dezvolte competenţele în zona de AI“, a spus Constandiş. Aceeaşi problemă apare şi din perspectiva soluţiilor enterprise. „Pieţei îi lipsesc competenţele, AI este ceva nou. Şi îi lipsesc chiar şi de la universitate. Oameni bine pregătiţi ies din universităţi, dar nu au experienţa practică. Trebuie să-i pui într-un alt ciclu de învăţare pentru a-i face productivi“, a declarat şi Kostas Fiakas, group chief strategy officer la INFORM şi managing director al diviziei de soluţii digitale din România, parte a grupului Austriacard Holdings. Fiakas identifică ingineria de prompturi (prompt engineering - abilitatea de a formula instrucţiuni eficiente pentru sistemele AI) drept una dintre profesiile viitorului, deja bine plătită în Europa de Vest. „Poate fi una dintre meseriile viitorului, care este deja plătită extrem de bine în Europa de Vest. Şi va fi plătită la fel, cred, peste tot de acum înainte“, a spus executivul INFORM.
Dacă seniorii se adaptează în general mai greu, generaţia nouă ar putea avea un avantaj. Cognizant România a reluat în 2025 programele de angajare a juniorilor - o tradiţie moştenită de la compania românească Softvision, achiziţionată de grupul american. Pentru 25 de locuri deschise în Timişoara, Cluj şi Iaşi s-au înscris 600 de candidaţi. „Deschiderea juniorilor faţă de AI e mult mai mare. Ei sunt, dacă vrei, nativi AI în ce înseamnă a învăţa software engineering“, a spus Constandiş.
Adopţia AI: mult zgomot, puţină implementare
Transformarea profilului de angajat reflectă o schimbare mai largă - dar ritmul cu care organizaţiile din România adoptă efectiv inteligenţa artificială rămâne sub aşteptări. Cei doi executivi, din zone diferite ale industriei, au descirs aproape acelaşi tablou: experimentare, nu implementare; proiecte-pilot, nu transformare la scară.
„Mulţi vorbesc la nivel teoretic şi încă nu există foarte multă ancoră practică“, a spus Constandiş. El descrie o piaţă în care subiectul AI apare invariabil în orice discuţie cu clienţii, dar nivelul de maturitate variază enorm: „Există clienţi care ne cer productivitate de două ori mai mare, ceea ce este probabil nerealist. Şi există clienţi mai aşezaţi care pleacă de la îmbunătăţiri incrementale de 5-10%.“
Un diagnostic similar vine din partea lui Fiakas: „Am avut proiecte ambiţioase şi am vrut să ne mişcăm mai repede, dar ne-am dat seama că piaţa nu este pregătită să înţeleagă şi să adopte toate aspectele gândite pentru AI.
De aceea sunt acum mai multe proiecte-pilot care rulează, decât proiecte structurate.“
Cele două companii privesc piaţa din unghiuri diferite - Cognizant ca furnizor de servicii de dezvoltare software şi AI pentru clienţi globali din România, INFORM ca furnizor de soluţii de automatizare instalate la client -, dar tabloul pe care îl descriu este aproape identic: organizaţiile mari experimentează, cele mici şi mijlocii aşteaptă să vadă rezultatele altora, iar competenţele tehnice necesare sunt insuficiente.
Dincolo de diagnostic, ambele companii au şi proiecte funcţionale. Cognizant România a dezvoltat un agent AI pentru o companie farmaceutică - un instrument de conformitate care deserveşte aproximativ 100.000 de angajaţi şi interacţionează în limbaj natural cu întreaga documentaţie internă. Tot din România, echipa lucrează la simulări de tip Digital Twin (replici digitale ale proceselor de producţie fizice, bazate pe AI) pentru laborator, la o platformă de recomandări de tranzacţionare în zona financiară şi la automatizarea verificării documentelor de creditare în banking.
INFORM derulează proiecte-pilot în sectorul bancar - automatizarea procesării popririlor (cereri reglementate prin care băncile trebuie să blocheze conturi în intervale stricte de timp), detectarea fraudelor prin agenţi AI care verifică surse şi generează rapoarte de tranzacţie suspectă, şi automatizarea clasificării corespondenţei digitale. În energie, compania testează citirea prin AI a contoarelor de generaţie veche, iar în retail, consolidarea automată a rapoartelor.
„Nu există conversaţie cu vreun client în care să nu se abordeze subiectul AI. Fie în software development, fie în business“, a precizat Constandiş. Dar între conversaţie şi implementare, drumul se dovedeşte mai lung decât anticipau companiile.
Un context relevant vine din zona RPA (Robotic Process Automation): deşi tehnologia era aşteptată să se extindă rapid, proiectele RPA au prins amploare în România abia în 2025. Ironia, potrivit lui Fiakas, este că acum riscă să fie depăşite de AI înainte de a ajunge la maturitate.
„Din păcate, RPA acum va fi înghiţit de AI. AI are toate funcţiile RPA în corporate. Diferenţa este că RPA făcea ceva foarte structurat, în timp ce AI-ul înţelege procesul şi este capabil nu doar să execute o sarcină specifică, ci şi să ia decizii şi să facă sugestii“, a afirmat executivul INFORM.
Constandiş completează perspectiva: „Toate tehnologiile care au apărut la început n-au fost foarte mature, dar în timp s-au îmbunătăţit. Exact acelaşi lucru se întâmplă şi cu AI-ul. Ce vedem diferit faţă de trecut e viteza cu care se întâmplă lucrurile.“ Iar această viteză, a adăugat el, pune presiune şi pe companiile de servicii IT, şi pe clienţii lor: „Nu consider că vom fi înlocuiţi de AI, în schimb oamenii care vor întârzia să adopte soluţiile AI vor avea de suferit.“
