Şefii din România ai Microsoft, IBM, Lenovo şi SAP (liderul mondial al softurilor de management pentru corporaţii) s-au întrecut, timp de două zile, la conferinţa ZF Digital 11, în a-şi prezenta noutăţile tehnologice, dar mai ales în a explica de ce România nu este încă la nivelul celorlalte ţări din UE.
gândul vă prezintă în continuare cele 10 soluţii pe care marile companii din IT le văd pentru dezvoltarea României.
1. Guvernul român trebuie să investească mai mult din PIB în tehnologie: "Nu am auzit de şomeri în IT". Mihai Tudor, CEO IBM România, spune că procentul din PIB investit în tehnologie reprezintă un indicator al gradului de dezvoltare a unei ţări. În România, acest procent este mult mai mic decât în alte ţări. "Cu cât România va investi mai mult din PIB în tehnologie, cu atât va fi considerată o ţară mai competitivă şi mai dezvoltată, iar şomajul va scădea", spune Tudor. De aceeaşi părere este şi Florin Talpeş, CEO al Bitdefender: "Eu nu am auzit de şomeri în industria IT. Şi nu mă refer la şomaj de 10%. Chiar nu am auzit de vreun şomer în această industrie". Ronald Binkofski, CEO al Microsoft România, e convins că guvernul va investi mai mult în tehnologie, în viitor. "Industria IT va creşte în România, pentru că tehnologia va deveni mai accesibilă. Astfel, sunt convins că guvernul va investi mai mult în acest domeniu. Dar e important de ştiut că industria IT nu poate salva lumea de una singură, o poate face doar să meargă mai bine", spune Binkofski.
2. România trebuie să depăşească "avantajul" forţei de muncă ieftine şi să investească în calitate: românii ştiu engleză mai bine decât vecinii lor. Acum, investitorii vin pentru costul scăzut al forţei de muncă. În prezent, investitorii aleg România, dintre celelalte ţări din regiune, mai ales datorită costurilor foarte mici şi a forţei de muncă ieftine, crede Binkosfki.
"Trebuie să investiţi în calitate. Investitorii nu trebuie să vină aici pentru costurile scăzute, ci pentru excelenţă", spune Binkofski. Mihai Tudor de la IBM crede, însă, că mai avem două avantaje faţă de celelalte ţări din regiune: "În România, forţa de muncă este cel puţin la fel de bine calificată, iar cunoştinţele de limba engleză sunt mai bune". Totuşi, Tudor avertizează că, dacă ne "lăudăm" doar cu forţa de muncă ieftină, companiile mari ar putea oricând să se relocheze în Vietnam, spre exemplu, unde salariul mediu este de opt ori mai mic decât la noi.
3. România trebuie să convingă investitorii străini să treacă de la call-centere la afaceri "mai deştepte": experienţa Nokia şi modelul IBM care dezvoltă "activităţi pe partea superioară". Din cauză că investitorii aleg ţara noastră în special pentru forţa de muncă ieftină, ei deschid aici mai mult fabrici, bazate pe producţie standardizată şi nu pe creativitate şi inovare.
Spre exemplu, Mihai Tudor a explicat plecarea foarte rapidă a Nokia din România prin faptul că finlandezii nu dezvoltau în România componente esenţiale. Astfel, activitatea Nokia poate fi foarte uşor relocată într-o ţară asiatică, unde forţa de muncă este şi mai scăzută decât la noi. Prin comparaţie, Tudor spune că România este un centru foarte important pentru IBM, pentru că aici angajaţii fac "activităţi din partea superioară", cum ar fi mentenanţa aplicaţiilor, şi nu "din partea inferioară", cum ar fi call-centerele şi aplicaţiile de back-office. "Din activităţile din partea superioară se poate pleca mult mai greu, e mult mai greu pentru IBM decât pentru Nokia să plece din România", spune Tudor.
4. România trebuie să aibă un sistem competitiv, nu individual, nici "de fabrică". "De ce să dau 300 de salarii mici, când pot da 10 salarii foarte mari?" Valentin Tomşa, CEO al SAP România, spune că la noi nu e nevoie de "absolvenţi care să facă muncă repetitivă, ci de consultanţi. Nivelul e foarte jos şi se duce tot mai jos. Trebuie să ridicăm piramida valorilor, altfel există riscul ca unele firme străine să plece din România". Tomşa spune că, dacă pui un polonez şi un român faţă în faţă, sunt toate şansele ca românul să se descurce mai bine. Motivul pentru care Polonia are o industrie IT de patru ori mai dezvoltată decât noi, în condiţiile unei populaţii doar de două ori mai numeroase, este sistemul, crede Tomşa. "La noi se gândeşte că o companie are 500 de oameni, fiecare produce la fel, iar la sfârşitul lunii se trage linie. Fiecare e pe cont propriu, nu avem un sistem, ar trebui construit acest sistem. De-aia când pleacă românii în străinătate sunt performanţi, devin şefi de echipă sau teamleaderi. Pentru că au sistemul", a explicat CEO-ul SAP.
Florin Talpeş de la Bitdefender spune că în România nu se ţine cont de factorul productivitate. "Visul oricărui patron este să aibă angajaţi cu randament mare. De ce să dau 300 de salarii mici, când pot da 10 salarii foarte mari, dacă acei 10 oameni sunt la fel de productivi precum ceilalţi 300? Productivitatea unui angajat poate fi chiar şi de 30 de ori mai mare decât a altuia, plătit la fel, pe acelaşi post", spune Talpeş.
5. Sistemul de învăţământ trebuie corelat cu cerinţele pieţii. Un alt "limbaj" pentru studenţi. Tomşa spune că sistemul de învăţământ din România e "complet decuplat" de realitate. "Acum, când termină liceul sau facultatea, absolvenţii ştiu doar Pascal sau COBOL, limbaje de programare învechite, pe care nu le mai foloseşte nimeni. E un decalaj enorm între şcoală şi societate. În cadrul companiilor, absolvenţii sunt luaţi şi reformaţi pe cu totul alte modele decât în şcoală. O luăm de la zero, practic. Iar nivelul de educaţie scade pe zi ce trece, în loc să crească", spune Tomşa.
Diferenţa faţă de vestul Europei este enormă şi din acest punct de vedere, crede CEO-ul SAP. "În şcolile vest-europene, când iese un absolvent de facultate economică, SAP îl învaţă doar elementele corporatiste şi îl poate implica imediat, îl face funcţionabil imediat. În România, ce să mai zic...", spune resemnat Tomşa. Decanul unei facultăţi de management din Bucureşti a declarat, în cadrul conferinţei ZF Digital 11, că, în alte ţări, nu guvernul este reponsabil pentru bunul mers al învăţământului, ci societatea civilă, în special oamenii de afaceri. Răspunsul lui Tomşa este sec: "Care e societatea aia civilă în România?"
6. România trebuie să susţină afacerile autohtone mici. Modelul german translatat în România. "O altă metodă de ieşire din criză este susţinerea afacerilor mici, care în România lipsesc cu desăvârşire", spune Ronald Binkofski de la Microsoft. "În ţările cele mai dezvoltate, afacerile mici sunt foarte numeroase şi puternice. Spre exemplu, în Germania, care este un model pentru gestionarea economiei pe perioada de criză, afacerile mici reprezintă baza economiei. Guvernul român ar trebui să facă treabă mai bună", spune Binkosfki, jumătate german, jumătate polonez, care conduce afacerile Microsoft în România de doar un an.
7. Scurtarea perioadei de licitaţii pentru contractele publice. "În România, contractele publice ale SAP au o valoare de doar 15-20% din total. În alte ţări, procentul este mult mai echilibrat. Asta pentru că, în alte părţi, contractele publice nu sunt de lobby. În plus, acolo, încheierea de contracte cu statul este mult mai simplă. Nu trebuie să dureze trei ani să organizezi o licitaţie, după care să o amâni încă doi", spune Tomşa de la SAP. El a precizat că firma pe care o conduce a încercat de mai multe ori să propună proiecte statului român, însă acestea s-au împotmolit, din motive greu de explicat. "Le-am propus de multe ori, dar e complicat...", se plânge şeful SAP.
8. Mai multă tehnologie, mai puţini birocraţi la stat. Modelul firmelor private. "Tehnologia ajută la rezistarea în faţa crizei, este folosită foarte puternic de alte ţări. Gadgeturile sunt instrumente absolut fundamentale pentru ieşirea din criză. Veniturile globale ale SAP au crescut cu 32%, în trimestrul trei din 2011, tocmai datorită adaptării suporturilor digitale pentru ieşirea din criză. România e una dintre cele mai slabe pieţe pentru SAP, pentru că tehnologia nu este văzută drept o soluţie pentru ieşirea din criză. Din fericire, firmele private din România consideră astfel de sisteme determinante", spune Tomşa. El crede că tehnologia le permite oamenilor să-şi gestioneze mai bine businessul, oferindu-le o privire mai detaliată. "Dacă nu foloseşti tehnologia, e ca şi cum ai gestiona afacerea din avion", spune Tomşa. CEO-ul SAP crede că o afacere fără tehnologie este ca un şofer prost cu o maşină bună. "Oricât de bună ar fi maşina, dacă şoferul e prost, intră în gard", spune Tomşa.
9. Gata cu jocurile! Crearea de aplicaţii utile pe gadgeturi. Tabletele folosite pe scară largă în zona de business. Tocmai fiindcă el consideră tehnologia un "instrument fundamental împotriva crizei", Tomşa spune că ar trebui ca industria să creeze mai multe aplicaţii economice sau utilitare, nu doar pentru distracţie. "Noi folosim tehnologia doar fiindcă e 'nice to have'. E frumos să ai un gadget, să te uiţi pe el, să primeşte un SMS, să îţi dai cu părerea pe forumuri. Dar ar trebui să facem aplicaţii cu adevărat utile. În momentul actual, tablete sunt folosite 90% pentru mailuri, jocuri şi aplicaţii. Ce putem să facem este să mutăm tehnologia de la zona de gadget la zona de business", a declarat Tomşa.
10. Renunţarea la modelul păgubos "românul se pricepe un pic la toate". Fiecare industrie să facă lucrul la care se pricepe cel mai bine. Directorul general Lenovo România, Aurel Neţin, a fost destul de reticent când a fost întrebat ce ar putea să facă firma sa pentru a scoate România din criză.
"Nu vreau să intru în speculaţii legate de guvern. Noi suntem o firmă de IT şi ne ocupăm doar de IT", a declarat Neţin. Acest răspuns înseamnă, însă, mai mult decât un "nu comentez". Directorul Lenovo a sugerat că, dacă fiecare ar face lucrul la care se pricepe, ţara ar ieşi în mod natural din criză.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
