Business Hi-Tech

Politica si noile tehnologii

22.09.2004, 00:00 96



Trebuie sa admit ca titlul destul de vag, asa ca sub el ar putea incapea o multime de teme interesante. De pilda, s-ar putea vorbi despre felul in care politicul influenteaza dezvoltarea tehnologica si s-ar putea evoca in acest cadru faptul ca Razboiul Rece a avut un rol important in dezvoltarea unor tehnologii de care ne bucuram astazi cu totii. Stramosul Internetului de astazi s-a nascut sub zodia confruntarii tehnologice declansata de lansarea primului satelit Sputnik iar transmisia cu salt de frecventa a fost utilizata prima data in contextul crizei rachetelor din Cuba. Desigur, se mai poate vorbi despre GPS si multe alte tehnologii carora destinderea de dupa caderea comunismului le-a netezit calea spre aplicatii civile.



O tematica inrudita si la fel de interesanta ar fi implicarea factorului politic in strategiile de dezvoltare tehnologica. Aici s-ar putea vorbi despre Irlanda si India, care au beneficiat substantial de pe urma unor politici coerente orientate spre dezvoltarea industriei IT. Desigur, si Japonia poate fi amintita - nu doar cu proiectul generatiei a cincia de computere, ci si cu extinderea infrastructurii Internet broadband in ultimii ani, ambele facand parte din strategii guvernamentale pe termen lung. Chiar si rolul lui Al Gore in istoria Internetului ar putea fi un subiect interesant.



Insa tema pe care incerc s-o ating in aceste randuri este oarecum opusa si se refera la influenta Internetului asupra modului in care se practica politica. Cu siguranta, chiar si astfel delimitat, subiectul este prea larg pentru o dezvoltare in limitele unui articol. Ma voi limita deci la a puncta cateva aspecte privind noi modalitati de informare, de dezbatere si de actiune in cadrul specific al politicii actuale.



Un prim aspect care merita abordat il reprezinta informarea publicului cu privire la viata politica. Fara indoiala ca rolul major in aceasta privinta revine mass media iar televiziunea isi rezerva partea leului. Insa Internetul incepe sa-si puna amprenta si sa furnizeze un necesar complement. Spre deosebire de mass media traditionala, care reprezinta un canal de "mediere" a informatiei, Internetul s-a remarcat in primul rand prin posibilitatea de a furniza acces ne-mediat la informatia primara. Poate ca momentul care a consacrat aceasta noua posibilitate a fost publicarea pe Web, in 1998, a raportului Starr cu privire la scandalul care i-a avut ca protagonisti pe Bill Clinton si Monica Lewinsky. Desigur, mass-media a relatat continutul raportului, dar este important faptul ca publicul a avut acces liber la intregul document.



Accesul publicului la informatia ne-mediata are un efect interesant si benefic asupra mediilor traditionale de informare publica, care trebuie sa fie mult mai atente la corectitudinea mesajului. Receptorul are acum posibilitatea sa consulte, de exemplu, transcrierea completa a unei discurs in parlament, pozitia oficiala a unui partid intr-o chestiune controversata, textul complet al unui proiect legislativ si multe altele. In plus, editiile on-line ale presei scrise si fluxurile agentiilor de presa ii dau posibilitatea cititorului sa consulte in cateva minute diversele prezentari ale unui eveniment si sa-si formeze o opinie mult mai obiectiva.



Principala calitate a Internetului ca mediu de informare publica este faptul ca este imun la presiuni politice si economice. O intreaga presa underground traieste in Internet cu cheltuieli minime. ZNet este poate exemplul relevant, gazduind o intreaga pleiada de intelectuali radicali americani, in frunte cu Noam Chomsky, carora canalele mainstream le sunt de regula inchise. O intreaga retea de weblog-uri e capabila sa demonteze orice mistificare sau sa genereze un curent de opinie, fara ca pentru asta sa aiba nevoie de finantare sau publicitate.



Exista insa si situatii in care guverne totalitare incearca sa limiteze accesul cetatenilor la informatiile care le sunt defavorabile. Dar si aici tehnologia poate interveni iar limba engleza a generat imediat un termen care sa denote aceasta implicare: "hacktivism". Un controversat grup numit "Cult of the Dead Cow" (cDc) a coalizat in 1999 hackeri din intreaga lume pentru declansa un "razboi informational" impotriva guvernelor din China si Iraq, care au ridicat baraje de protectie (national firewalls) menita sa controleze si sa restrictioneze accesul cetatenilor la informatia din Retea. O grupare desprinsa din dCd a continuat - sub titulatura "Hacktivismo" - sa lupte impotriva cenzurii realizand in regim programe care sa permita strapungerea sistemelor de filtrare nationale si sa furnizeze modalitati sigure de comunicare. Libertatea accesului la informatie este invocata si de creatorii programului Freenet, care implementeaza o retea peer-to-peer securizata, in care informatia este distribuita transparent pe discurile utilizatorilor iar accesul este complet anonim.



Revenind in spatiul democratiei, Internetul isi releva rolul tot mai accentuat de spatiu al dezbaterii politice. Incepand cu comentariile cititorilor relativ la articole din editiile electronice ale ziarelor, trecand prin nenumaratele forumuri publice gazduite de partide politice sau organizatii independente si pana la dezbateri la scara planetara privind problemele globale ale omenirii, Reteaua ofera un spatiu de exprimare la dispozitia tuturor. E adevarat, calitatea discutiilor variaza intre injuratura brutala si dizertatia savanta, dar este cert ca rolul confruntarilor de idei este unul benefic pentru orice societate democratica. Un exemplu la polul plus al calitatii este OpenDemocracy.net, unde dezbaterile se desfasoara pe teme riguros enuntate si unde participa personalitati de prestigiu din lumea intreaga.



Este greu de spus de unde incepe zona actiunii politice... Transmiterea mesajului politic este fara indoiala in sfera actiunii si atat cetatenii cat si politicienii incep sa exploateze mijloacele pe care Reteaua le ofera. Una dintre primele modalitati de actiune civica prin intermediul Internetului o reprezinta petitiile adresate autoritatilor. Capacitatea naturala a Retelei de a forma comunitati bazate pe sfere comune de interes faciliteaza coagularea rapida a mesajelor si obtinerea suportului celor interesati, mai ales in situatia unor situatii punctuale. Insa tehnologiile de autentificare - cum ar fi semnatura electronica - deschid noi posibilitati. De pilda, ma astept ca la urmatoarele alegeri suportul pentru acceptarea unei candidaturi la functia prezidentiala sa poata fi exprimat si in mod electronic. De asemenea, suportul financiar pentru un partid sau pentru un candidat sa fie la fel de simplu ca un clic de maus...



Nu, nu e fictiune. In doar sase ani, grupul liberal american MoveOn.org a demonstrat cu prisosinta valentele Retelei ca spatiu al actiunii politice. Fondat in 1998 de un cuplu de antreprenori din industria informatica - Joan Blades si Wes Boyd, fondatorii firmei Berkeley Systems - MoveOn s-a nascut dintr-o petitie adresata Congresului in sprijinul presedintelui Clinton. Modul in care textul petitiei s-a raspandit prin mesaje e-mail - trimis mereu mai departe, spre persoane in care destinatarii aveau incredere - a sugerat fondatorilor o modalitate complet noua de activism politic. Noi actiuni in diverse domenii de interes (cum ar fi limitarea poluarii cu arsenic si mercur, reformarea legilor privind finantarea campaniilor electorale, opozitia la razboiul din Iraq) au adus grupului notorietate si o audienta constanta de peste doua milioane de persoane. Situl web este structurat ca un weblog unde membrii semnaleaza aspecte pe care le considera importante si sugereaza strategii de actiune. Prioritatile se stabilesc prin vot, astfel incat mecanismele decizionale functioneaza fluid, de jos in sus, in cel mai democratic mod cu putinta. Actiunile propriu-zise constau din petitii si colectari de fonduri pentru actiuni punctuale, cum ar fi cumpararea de spatiu publicitar in media traditionala pentru publicare petitiilor.



Una dintre cele mai celebre actiuni ale grupului s-a desfasurat in toamna trecuta si debutat printr-un concurs de clipuri video de 30 de secunde impotriva presedintelui Bush. Din cele 1.500 de productii primite a fost ales cea numita "Child's Play", dupa care s-a declansat o campanie de colectare de fonduri pentru difuzarea clipului in timpul finalei Super Bowl, cand tarifele ajung la 2 milioane de dolari. Compania CBS a refuzat sa difuzeze materialul, dar MoveOn a contractat spatii la televiziuni locale si a raspandit clipul prin intermediul membrilor, astfel incat a obtinut in cele din urma o audienta mult mai mare.



Mai exista un subiect major in relatia dintre politica si tehnologia : votul electronic. Insa problematica este atat de complexa si controversata incat prefer sa-i rezerv o prezentare mai detaliata intr-un articol viitor. Pana atunci, ma multumesc sa constat ca Internetul ne ofera noua o sansa in plus sa devenim cetateni informati si responsabili, iar politicienilor o sansa in plus de ne a convinge ca merita votul nostru. Fie el electronic sau nu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO