Business Hi-Tech

Preşedintele Google: În viitor vom avea senzori şi în nas

Preşedintele Google: În viitor vom avea senzori şi în...

Autor: Andreea Anghel

23.04.2013, 00:04 805

Implantarea de senzori în nas care ne vor alerta la primele semne ale unei răceli, holograme prin care vom putea evada oricând ne dorim pe plajele exotice din Hawaii, asistenţi virtuali sau imposibilitatea de a ne mai şterge „urmele“ de pe internet sunt doar câteva dintre schimbările pe care tehnologia le va aduce în viaţa oamenilor, scriu Eric Schmidt( 58 de ani), preşedintele executiv al Google, şi Jared Cohen (31 de ani), fost consilier în cadrul Departamentului de Stat al SUA care acum conduce Google Ideas - divizia de cercetare a Google, în cartea „Noua eră digitală: cum se va schimba viitorul oamenilor, naţiunilor şi companiilor“, care va fi comercializată începând din data de 23 aprilie. 

Ediţia digitală a cărţii poate fi deja cumpărată pe amazon.com la un preţ de 20 de dolari, textul urmând să fie disponibil pe 23 aprilie.

Cartea este un exerciţiu de înţelegere a viitorului, spun Schmidt şi Cohen, care lucrează la acest proiect de trei ani. Cei doi s-au întâlnit în 2009 în Bagdad şi amândoi au rămas surprinşi de faptul că deşi se aflau în plin război, irakienii folo­seau internetul ca sursă de informaţii pentru a-şi îmbună­tăţi vieţile. Acesta a fost şi unul dintre motivele care i-au determinat pe cei doi să ia hotărârea de a cerceta felul în care internetul şi dispozitivele mobile, precum tabletele sau telefoanele, fac oamenii mai puternici, forţează guvernele şi companiile mari să facă schimbări fundamentale pentru a rezista pe piaţă. Un al doilea motiv care i-a determinat să scrie această carte a fost abilitatea din ce în ce mai mare ca oricine are un dispozitiv cu conexiune la internet să poată transmite informaţii sau video­clipuri care pot avea o influenţă semnificativă asupra multor oameni.

Timp de trei ani cei doi au făcut cercetări în domeniu şi au ajuns să înconjoare lumea pentru a realiza această carte.

Ei i-au intervievat pentru carte pe fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger, mogulul mexican Carlos Slim Helu, pe fondatorul Wikileaks, Julian Assange dar şi pe fostul premier al Mongoliei şi cel al Pakistanului. De asemenea, ei au folosit mărturii şi din partea multor angajaţi Google inclusiv din partea co-fondatorilor Larry Page şi Segey Brin.

Rezultatul este o explorare a oportunităţilor şi provocărilor care se întrevăd pe măsură ce linia de demarcaţie între lumea fizică şi cea virtuală a devenit aproape insesizabilă. Schmidt şi Cohen au  studiat de asemenea şi problema pierderii intimităţii personale pe măsură ce companii precum Google sau mai puţin cunoscuta companie pentru stocare de date Acxiom, strâng dosare digitale cu toate interacţiunile pe internet ale unui utilizator care foloseşte atât un calculator cât şi un smartphone sau o tabletă.

Cei doi spun că generaţia din prezent va fi prima generaţie de utilizatori de internet care nu va mai putea să-şi şteargă urmele din mediul online, tot ceea ce ei acceasează râmânând stocat undeva, iar aceste date ar putea urma să fie folosite de asistenţii virtuali pentru a realiza o listă cu preferinţe de consum individualizate pentru fiecare utilizator astfel încât să poată oferi sfaturi şi propuneri pentru cumpărături.

De asemenea, potrivit lor, pentru a reduce la minim şansele ca publicarea unei poze sau clip video ce par „cool“ atunci când subiectul este adolescent dar devin jenante când acesta este adult, educaţia privind informaţiile publicate pe internet va dobândi o importanţă la fel de mare, dacă nu chiar mai mare decât educaţia sexuală. Cei doi încurajează părinţii să vorbească despre intimitatea datelor personale cu copiii lor înainte ca aceştia să înveţe despre relaţiile sexuale, pentru a şti la ce să se aştepte dacă vor posta pe internet poze sau videoclipuri care mai târziu le-ar putea pune probleme.

Cartea nu pune însă în discuţie practicile Google referitoare la colectarea de date personale.

Schmidt şi Cohen spun însă că va exista întotdeauna  posibilitatea ca tot conţinutul  pe care o persoană îl postează pe internet, din greşeală sau prin acţiunile unor hackeri, să  ajungă să fie publicat.

Cartea nu oferă soluţii concrete pentru protejarea împotriva colectării datelor personale, cu toate că autorii consideră că este nevoie de sancţiuni mai dure pe măsură ce tot mai mulţi  oameni realizează că o parte importantă din viaţa lor este stocată aproape permanent

Opţiunea de a şterge datele este în mare parte o iluzie, scriu cei doi autori.  Şi datele care sunt şterse de utilizator râmân undeva pe internet şi pot fi recuperate.  Oamenii pot alege să nu publice multe informaţii despre ei online, dar din păcate cei care se tem de riscul colectării datelor persoanale nu pot exista fără online pentru că identitatea virtuală a început să capete o importanţă din ce în ce mai mare în societate.

Schmidt şi Cohen sunt de părere că în viitor toate conturile online ale unei persoane, precum cel de facebook, twitter, LinkedIN sau Netflix şi multe alte asemenea conturi ar putea fi coroborate într-un singur cont umbrelă.

Cele mai importante şi iritante schimbări vor veni în perioada următoare în contextul în care reducerea costului pentru accesul la tehnologie va mai aduce în mediul online alte 5 miliarde de utilizatori, majoritatea din ţări mai puţin dezvoltate. Pe de altă parte, creşterea numărului de procesoare tot mai puternice, a conexiunilor de internet rapide  cât şi ingeniozitatea antreprenorială  vor tranforma filmele ştiinţifico-fantasctice în realitate.

Jared Cohen, deşi mai puţin cunoscut decât Eric Schmidt este privit ca un star în creştere în cercurile oamenilor din domeniul tehnologic.  Revista Time tocmai l-a numit ca unul dintre cei mai influenţi 100 de oameni ai lumii.

În urma cercetării realizate, cei doi autori consideră că guvernele nu înţeleg implicaţiile pe care le poate avea prezenţa oricui, oricând, oriunde pe care o oferă internetul  şi dispozitivele mobile utilizatorilor lor.

Ei se aşteaptă ca regimurile coercitive să facă tot ce le stă în putinţă pentru a controla fluxurile de informaţii de pe internet şi pentru a accesa anumite baze de date private pentru a spiona cetăţenii.  De asemeena ei cred că ţările mai mici vor recurge la atacuri informatice asupra unor ţări mai mari pe care nu ar putea niciodată să le atace cu arme şi trupe militare. Cu toate acestea, autorii cărţii văd şi părţi bune ale dezvoltării internetului  în contextul în care tot mai mulţi oameni vor petrece timp unii cu alţii pe internet, în special cei care nu se pot vedea altfel. Societăţile, spun ei vor deveni mai democratice, guvernele vor deveni mai puţin corupte, iar oamenii vor deveni mai inteligenţi şi mai bine informaţi.

„Niciodată în istorie atât de mulţi oameni din locuri atât de diferite nu au avut atât de multă putere în mâinile proprii“, spun Schmidt şi Cohen.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO