Programul de guvernare prezentat de noul cabinet consideră digitalizarea o prioritate naţională şi un instrument cheie pentru reforma statului, creşterea economică şi modernizarea relaţiei cu cetăţenii. Documentul susţine că noua guvernare va trece de la un model fragmentat - în care fiecare instituţie îşi dezvoltă aplicaţiile - la un cadru unitar şi coerent, unde vor domina principiile „digital by default” şi „once only” (furnizarea unei informaţii o singură dată către stat).
Vă prezentăm principalele promisiuni şi planuri de acţiuni în materie de digitalizare prezentate în programul de guvernare.
1. Strategie şi guvernanţă digitală
• Obiectiv general DESI: Creşterea scorului României cu +15 puncte procentuale faţă de nivelul 2024, astfel încât în 2027 să atingem media Uniunii Europene (indicele DESI).
• Coordonare centrală: Instituirea Departamentului pentru Transformare Digitală în subordinea Prim ministrului; acesta stabileşte standarde unice pentru date, arhitectură şi achiziţii IT.
• Principiul „digital by default”: Din 2026 toate noile servicii publice vor fi, prin lege, disponibile on line; excepţiile vor necesita justificare explicită în legislaţie.
• Principiul „once only”: Instituţiile nu vor mai solicita date deţinute deja de stat; aplicare etapizată 2025 2027.
• Standardizare achiziţii: Catalog naţional de echipamente şi licenţe; ţintă de 40 % la costurile licenţelor comerciale prin reutilizare şi open source.
• Leadership regional: Consolidarea poziţiei României în AI şi cyber security prin centre de competenţă şi parteneriate UE.
• Inovare & open data: Hub uri de inovare digitală, date deschise şi platforme de consultare publică on line.
2. Infrastructură şi platforme cheie
i. Platformă Naţională (back end)
• Cloud Guvernamental: Migrarea treptată a aplicaţiilor centrale; plan multianual pe sectoare (ex. energie în 2026).
• Platforma Naţională de Interoperabilitate (PNI): Nucleu tehnic pentru schimbul de date între registrele de bază.
• Bibliotecă de „building blocks”: Module software reutilizabile publicate sub licenţe deschise.
ii. Portaluri front end
• Punctul Digital Unic (EU Single Digital Gateway): Gateway conform regulamentului european, accesibil prin portal.gov.ro.
• Portal Unic naţional: Interfaţă care agregă (nu dublează) serviciile ministeriale, construită peste API urile PNI.
• Portal Integrat MAI: Front end tematic pentru paşapoarte, permise, cărţi de identitate, cazier.
iii. Identitate digitală
• Minimum 5 mil. cetăţeni cu identitate digitală (ROeID / Cărţi electronice) până în 2027.
• Introducerea „domiciliului electronic” pentru corespondenţa oficială cu statul.
Redăm în continuare integral capitolul dedicat digitalizării, comunicaţiilor şi IT-ului
I. Digitalizare, Comunicaţii, IT
Obiective generale
1. Atingerea mediei Uniunii Europene în ceea ce priveşte gradul de digitalizare al statului;
2. Reducerea considerabilă a risipei în zona de achiziţii software şi hardware şi flexibilizarea cadrului achiziţiilor publice de tehnologie;
3. Aerisirea interacţiunii birocratice cu statul, care duce la o creştere a productivităţii şi la trasabilitatea evaziunii fiscale;
4. Poziţionarea României ca lider regional în domeniile inteligenţei artificiale şi securităţii cibernetice;
5. Prioritizarea dezvoltării proiectelor în zona tehnologiilor emergente;
6. Creşterea semnificativă a Poştei Române în cota naţională de piaţă a serviciilor poştale;
7. Asigurarea utilizării limbilor minorităţilor naţionale şi a limbilor de circulaţie internaţională în platformele digitale din administraţia publică.
Rezultate aşteptate până în 2027
• Echivalent DESI +15 puncte (România în media UE, raportat la starea deceniului digital);
• Firmă într-o zi: o zi de la înfiinţarea unei firme până la emiterea primei facturi;
• Funcţionalizarea şi extinderea platformei naţionale pentru telemedicină;
• 50 % din serviciile publice complet digitalizate;
• +15 % productivitate în IMM-urile digitalizate;
• 50 % din administraţia publică să aibă competenţe digitale de bază;
• 5 milioane de cetăţeni cu identitate digitală;
• Standardizare clară pentru echipamente şi costuri;
• 40 % reducere la costurile cu licenţele IT – fără risipă, fără achiziţii de dragul achiziţiei;
• Acord guvernamental cu platforme de licenţiere – eficienţă, claritate, transparenţă;
• Operaţionalizarea platformei naţionale de interoperabilitate şi a registrelor de bază digitalizate;
• Operaţionalizarea Punctului Digital Unic şi dezvoltarea portofelului digital (e-wallet);
• Indicatori clari de urmărire a evoluţiei acestor obiective;
• Popularea cloud-ului guvernamental cu aplicaţii migrate din instituţiile centrale ale statului, conform unui plan de migrare.
Unde suntem?
Printre ultimele ţări în clasamentul UE privind gradul de digitalizare (indice DESI, transformat recent în indicatorul privind „starea deceniului digital”).
Care este o perspectivă rezonabilă?
Dacă reuşim să creştem gradul de digitalizare până la media ţărilor UE, am genera o creştere a PIB-ului cu 3 % (≈ 11 mld. €) – studii McKinsey – Digital Challengers on the next frontier – Perspective on România, OECD – Digital Economy Outlook 2024, Banca Mondială – Country Diagnostic.
1. Avem bani – 500 mil. € din PNRR deja contractaţi pentru cloud-ul guvernamental;
2. Avem o şcoală excelentă de inginerie şi un mediu privat extrem de competitiv în zona tehnologiei informaţiei;
3. Avem materia primă critică ce sparge bariera tehnologică actuală în industria microprocesoarelor şi a inteligenţei artificiale – grafitul, din care, de curând, se extrage grafenul.
Ce trebuie făcut?
Digitalizarea este o singură limbă, dar în România fiecare instituţie „vorbeşte” limba ei, ajungându-se la un haos în care se toacă bani, se ratează oportunităţi şi se frânează economia.
1. Platformă unică pentru toate serviciile publice;
2. Crearea unei biblioteci de building blocks cu module software reutilizabile;
3. Foi de parcurs pentru migrarea autorităţilor centrale şi locale în cloud-ul guvernamental şi pentru debirocratizare;
4. Prioritizarea serviciilor publice esenţiale pentru transpunerea în serviciu electronic;
5. Automatizarea proceselor interne din administraţia publică prin RPA şi AI;
6. Consolidarea securităţii cibernetice la nivel instituţional;
7. Consolidarea hub-urilor de inovare digitală;
8. Transparenţă şi implicare civică – consultare publică online, bugetare participativă şi feedback civic; publicarea de open data;
9. Crearea unui sistem naţional de indicatori clari de progres;
10. Urmărirea evoluţiei obiectivelor;
11. Colaborare mai strânsă între stat, universităţi şi companii din domeniul tehnologiei;
12. Alfabetizare digitală pentru vârstnici şi persoane vulnerabile;
13. Programe naţionale de formare digitală pentru angajaţi din administraţie şi mediul privat;
14. Clarificarea statutului juridic al patrimoniului imobiliar al Poştei Române;
15. Ghişeu universal – interconectarea sistemelor informatice ale tuturor instituţiilor cu sistemele Poştei;
16. Reducerea cheltuielilor statului prin centralizarea activităţilor de front-office la Poşta Română.
II. Poşta Română – consolidare logistică în regiune
1. Dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poştei Române (modele: DHL, FedEx, Supernova Airlines, SF Airlines);
2. Interconectarea regiunilor României la fluxul internaţional de mărfuri prin terminale multimodale cargo aerian;
3. Poziţionarea României ca lider regional în AI în cadrul UE şi NATO, cu rol activ în infrastructura digitală strategică europeană;
4. Actualizarea catalogului naţional al serviciilor publice (12 luni) şi adoptarea cadrului legislativ (3 luni);
5. Crearea registrului instituţiilor / autorităţilor / entităţilor publice (12 luni);
6. Operaţionalizarea Registrului Aplicaţiilor Informatice pentru serviciile publice (12 luni);
7. Operaţionalizarea Platformei Naţionale de Interoperabilitate (PNI) şi finanţarea interconectării cu registrele de bază;
8. Autentificarea prin metodă unică (ROeID şi/sau carte electronică de identitate) în toate platformele statului;
9. Reglementarea standardelor de lucru pentru fluxuri digitale în administraţie.
Primii paşi pentru realizare
1. Ridicarea digitalizării la rang de prioritate naţională;
2. Responsabilizarea, în fiecare etapă decizională, a oamenilor competenţi;
3. Stimularea cercetării prin reducerea taxării segmentului de cercetare din tehnologie.
Următorii paşi şi metode
1. Fiecare instituţie va avea un scor public al gradului de digitalizare;
2. Publicarea unui raport anual independent privind digitalizarea administraţiei;
3. Legarea unei cote de finanţare de scorul obţinut („bugetare pe performanţă digitală”);
4. Din 2026, se va aplica principiul „digital by default”: serviciul public trebuie să fie, prin lege, disponibil online;
5. Aplicarea principiului „once only”;
6. Traininguri offline mobile: Caravana Digitalizării (în parteneriat cu primării, biblioteci şi Poştă);
7. Micro-certificări digitale pentru angajaţi – pachet de „competenţe digitale minime”;
8. Certificare digitală recunoscută naţional, cu stimulente (bonusuri salariale, puncte la promovare, reduceri fiscale);
9. Conectarea statului român la reţelele de sateliţi ESA pentru gestionarea dezastrelor, monitorizare climatică, energie şi agricultură.
