Orientul Mijlociu a apărut în ultima perioadă pe harta tot mai multor antreprenori români din industria software. Semn că nu mai este doar o simplă destinaţie exotică de business, ci o posibilă mină de aur.
În ţări precum Egipt, Maroc, Tunisia sau Emiratele Arabe Unite, aplicaţiile software "made in România" nu mai sunt de mult o noutate. Irina Socol, fondatorul şi directorul general al companiei româneşti de software şi servicii IT Siveco, are deja de câţiva ani relaţii de afaceri cu Orientul Mijlociu, dar şi cu Orientul Apropiat şi cu Africa. Desfăşoară, mai exact, în special proiecte în zona educaţională pentru instituţii publice, unul dintre cele mai recente exemple fiind contractul cu ministerul educaţiei din Egipt, iar regiunea se regăseşte tot mai mult în planurile ei pentru următorii ani. Concret, Orientul Mijlociu ar trebui să însemne pentru Siveco o pondere tot mai mare din cifra de afaceri, dat fiind că 2010 şi 2011 au adus o serie de contracte cu desfăşurare pe mai mulţi ani în această regiune. De altfel, exportul de software descrie acum cel mai bine strategia Irinei Socol. Iar dacă pieţele internaţionale au însemnat aproximativ o treime din afacerile de 67 mil. euro ale companiei în 2011, ponderea ar trebui să ajungă în curând la 50%. Motivul este lesne de înţeles: industria software din România este în continuare destul de afectată de contextul economic şi nu promite pe termen mediu creşteri foarte mari, pe când destinaţii cum este Orientul Mijlociu se transformă treptat într-un soi de Mecca pentru producătorii autohtoni. "Potenţialul de informatizare este enorm acolo", justifică Irina Socol planurile de extindere în aceste teritorii. Şi nu este singura.
Liviu Dan Drăgan, preşedintele şi directorul general al companiei de software TotalSoft, se uită şi el în aceeaşi direcţie. A semnat anul trecut un contract de consultanţă în management de proiect cu Saudi Aramco Total Refining and Petrochemical Company (SATORP) din Arabia Saudită, constructorul celei mai mari rafinării din lume, Jubail Rafinery. TotalSoft a implementat practic soluţia de project management Primavera în compania saudită şi se va ocupa în următorii doi ani de suportul şi mentenanţa necesare. Până acum, compania a mai derulat proiecte în zone precum Qatar şi Emiratele Arabe Unite şi are în vizor întreg Orientul Mijlociu pentru expansiunea la nivel internaţional, de unde provine o treime din cifra de afaceri a companiei. Destinaţia pare cu atât mai interesantă pentru TotalSoft cu cât producătorul autohton de software a participat luna trecută la o conferinţă cu circuit închis în Arabia Saudită, destinată companiilor care derulează sau intenţionează să deruleze proiecte în regiune, pentru a stabili contacte şi a identifica oportunităţi de business.
Lista companiilor care fac afaceri cu Orientul Mijlociu este însă mult mai mare. Pe de-o parte, destinaţia este mai accesibilă României decât altele precum cea mai mare parte din Europa Centrală şi de Est, o piaţă deja formată şi matură, destul de puţin deschisă antreprenorilor străini. Iar pe de altă parte, ţările arabe sunt încă teritoriu prea puţin informatizat, unde nu doar dezvoltatori autohtoni de software, ci oricine poate avea acum acces foarte uşor. Ceea ce pentru companiile româneşti nu înseamnă decât loc de creştere, în condiţiile în care puţine colţuri ale lumii mai oferă acum acelaşi potenţial.
Deşi nu există statistici concrete de la Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), situaţia de la Gitex Dubai, cel mai mare târg anual de tehnologie din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia, este o dovadă suficient de clară.
Anul trecut, România a participat pentru a şasea oară la acest eveniment prin intermediul Asociaţiei Române de Industrie Electronică şi Software (ARIES), care organizează în parteneriat cu Ministerul Economiei şi cu Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine un pavilion românesc şi facilitează prezenţa companiilor din România. Opt producători locali au fost în total prezenţi între 9 şi 13 octombrie la Dubai pentru a-şi promova serviciile, printre care GreenSoft, Transilvania Software, Arobs, Lightsoft România şi chiar şi Bitdefender, compania de securitate informatică a omului de afaceri Florin Talpeş.
"Firmele româneşti de tehnologie caută să atragă tot mai mult clienţi din zona Orientului Mijlociu cu produse şi servicii competitive", a spus Alexandru Borcea, preşedintele ARIES, dând drept exemplu soluţiile de arhivare, aplicaţiile pentru dispozitive mobile sau cele pentru monitorizarea şi localizarea în timp real a parcurilor auto prezentate de companiile româneşti la Gitex.
Orientul Mijlociu are, de altfel, cea mai mare creştere a investiţiilor în software din lume. După o scădere a pieţei mondiale în 2009 şi o redresare uşoară în 2010, anul trecut a adus probabil creştere, potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC), însă nu mai mult de câteva procente. În schimb, Orientul Mijlociu şi Africa au avut un avans de 10% faţă de anul precedent pe partea de software şi de 9% în ce priveşte serviciile IT. Regiunea este urmată de America Latină, cu un plus de 8% şi apoi de Europa de Est, estimată să înregistreze o creştere medie de 7% a pieţei de soft şi servicii în 2011. La polul opus însă se află Europa de Vest, unde industria a avut un avans în medie de numai 3%, conform raportului PAC.
Creşterile din ţările arabe explică astfel interesul dezvoltatorilor de software din toată lumea pentru această regiune, cu toate că spre deosebire de România, teritoriul nu mai este deja necunoscut multor naţiuni. Acelaşi târg Gitex atrage anual peste 3.500 de expozanţi din toate colţurile lumii şi cel puţin 135.000 de executivi şi specialişti din domeniul IT&C veniţi din 135 de ţări. Investiţiile mai mari în software în contextul unei pieţe mondiale puternic afectate de criză au atras spre Orientul Mijlociu dezvoltatori software nu numai din Europa (din ţări precum Marea Britanie, Germania sau Belgia, dar şi Slovacia sau Ungaria), ci şi din zone precum Rusia, China sau SUA, cele mai multe cu legături de afaceri deja stabilite.
În România doar exportul de software a avut o evoluţie pozitivă anul trecut, în condiţiile în care industria în sine a avut un an la fel de greu după ce s-a contractat în 2010 cu 25%, până la 800 de milioane de euro, iar în 2009 a suferit o diminuare cu 20 de procente, potrivit lui Liviu Dan Drăgan de la TotalSoft, care este şi membru al ANIS.
Exporturile de software, în schimb, s-au cifrat la aproximativ 500 de milioane de euro în 2010, cu 10% mai mult faţă de anul precedent, evoluţie care s-a menţinut şi anul trecut, conform estimărilor din industrie.
În aceste condiţii, exporturile sunt sub potenţial, crede Mircea Vuici, consultant şi analist de piaţă la Institutul pentru Tehnică de Calcul, piaţa softului şi serviciilor de export fiind încă într-un stadiu incipient.
Fapt care explică strategia producătorilor autohtoni de extindere şi miza pe destinaţii precum Orientul. "Deocamdată, Orientul Mijlociu este considerat un loc «exotic», fără o contribuţie impresionantă la industria software din România", crede Eugen Schwab-Chesaru, directorul general pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants. "Este însă o destinaţie cu foarte mulţi bani, ceea ce înseamnă că lucrurile se pot schimba oricând."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
