Business Hi-Tech

Proiectul Bode/Preda al legii 5G, care blochează Huawei şi pune în dificultate 75% din piaţa locală de telecom, în dezbatere accelerată în parlament. Amendamente – doar până în a treia zi de Paşti

Proiectul Bode/Preda al legii 5G, care blochează Huawei şi pune în dificultate 75% din piaţa locală de telecom, în dezbatere accelerată în parlament. Amendamente – doar până în a treia zi de Paşti

Autor: Adrian Seceleanu

26.04.2021, 11:30 354

♦ Operatorii acuză guvernul Cîţu că nu înţelege impactul legii: „Unele prevederi nu au sens, ne obligă să schimbăm o tablă (antenele Huawei - n.red. ) cu o altă tablă care nu e smart, nu are acces la informaţii, e ca şi cum ne-ar pune să schimbăm tabla la o maşină – costă mult şi nu are rost“. Giganţii telecom acuză guvernul Cîţu nu doar că nu a eliminat zonele gri din lege, ci şi că nu sprijină crearea de alternative în viitor la duopolul de furnizori Ericsson/Nokia.

Proiectul aşa-numitei legi 5G, realizat în perioada în care comunicaţiile erau gestionate în guvern de ministrul Lucian Bode şi secretarul de stat Dragoş Preda, document care deschide calea eliminării gigantului Huawei din China din construcţia de reţele de telecom din România – inclusiv a echipamentelor deja existente în reţele - pe motive de riscuri de securitate cibernetică, a intrat în pro­cedură accelerată de adoptare în Camera Deputaţilor, termenul până la care sunt acceptate amendamente fiind unul extrem de scurt - 4 mai.

Perioada efectivă în care pot fi depuse amendamente va fi însă în realitate mult mai mică, întrucât activităţile din admi­nistraţie şi mediul de business vor fi reduse în contextul sărbătorilor pascale - 4 mai este de altfel a treia zi a Paştelui ortodox.

Cu toate precauţiile de a evita o aso­ciere cu mesajele transmise de repre­zentanţii Huawei în contextul dezbaterilor politice din jurul subiectului, toţi jucătorii mari de pe piaţa locală de telecom - Orange, Vodafone, Telekom şi Digi - au atacat dur proiectul de lege, dar nu pentru eliminarea din joc a Huawei - o decizie politică pe care niciun operator nu o contestă în niciun fel –, ci pentru maniera - considerată superficială - a guvernului Cîţu de a trata problema.

Giganţii din telecom acuză cabinetul Cîţu printre altele pentru că propune măsuri pe care le consideră fără sens - de exemplu înlocuirea unor antene care nu au acces la informaţii şi nu prezintă astfel riscuri de securitate doar pentru că au eticheta Huawei, pentru că nu precizează cine va suporta costurile eliminării echipamentelor, dar şi pentru că nu are viziunea de a sprijini dezvoltarea unor proiecte de cercetare care ar ajuta la crearea unor alternative la furnizorii care vor deveni practic beneficiarii legii - Ericsson şi Nokia, singurii capabili să înlocuiască Huawei.

În condiţiile în care Asociaţia Opera­torilor Mobili din România (AOMR), o organizaţie care include doar Orange, Vodafone şi Telekom, nu a reuşit să devină, aşa cum îşi doreau operatorii, o voce puternică în industrie, companiile au fost nevoite să iasă la atac individual pentru a-şi apăra interesele.

În trecut operatorii puseseră în faţă AOMR în dezbaterea unor teme delicate cu administraţia, acum însă organizaţia a dispărut din prim-plan.

Interzicerea echipamentelor Huawei ar afecta 75% din piaţa de telecom din România, a estimat anterior în cadrul unei conferinţe Cătălin Buliga, directorul de tehnologie al gigantului Vodafone, una dintre cele mai respectate voci din industrie.

„Avem patru reţele mobile în România astăzi - pe partea radio, de staţii radio, noi şi Orange avem 100% Huawei pe radio, deci practic toate tehnologiile de 4G, 5G sunt Huawei 100%, toate staţiile noastre şi ale Orange, astăzi. Digi are o proporţie mai balansată, nu pot să spun exact procentele, până la urmă sunt estimări pe baza a ceea ce vedem în teren, dar undeva aş spune 50% (Huawei - n. red.) - 50% (Ericsson - n. red.), iar Telekom nu are deloc. Dacă vorbim de reţelele de acces radio nu este o problemă doar a Vodafone, 75% din industria de telecom din România ar fi afectată de o interzicere a Huawei“, a explicat Buliga, răspunzând unei întrebări adresate de ZF. El a insistat atunci asupra faptului că în ciuda repetatelor mesaje transmise către Palatul Victoria, guvernul Cîţu a mers înainte cu proiectul care practic va obliga operatorii să schimbe o tablă cu o altă tablă, după cum s-a exprimat plastic reprezentantul Vodafone.

„Întrebarea nu este sau problema noastră nu este neapărat pe cine înlocuim cu cine, până la urmă aceste lucruri vin şi organic dar vin cu o periodicitate mai mare, dacă vine elementul politic şi spune în 5 ani trebuie să faci asta, trebuie să începi astăzi pentru că astfel de acţiuni sunt de durată, trebuie să încep azi ca să încep în 5 ani şi o să-mi cheltui toţi banii înlocuind A (Huawei - n. red) cu B (Ericsson sau Nokia - n. red.) fără să aduc nicio valoare adăugată clientului. Am mai spus - nu mă obligaţi să înlocuiesc o antenă - care este o tablă - cu o altă tablă pentru că nu are nimic inteligent în ea, banii aceia aş putea să-i folosesc să fac reţele în rural sau să pun mai multe staţii 5G dar aşa cum sunt poziţionate lucrurile chiar şi în proiectul de lege 5G sunt nişte lucruri care nu au sens indiferent de furnizor, dacă mă întrebaţi de mine, pentru că nu se diferenţiază între elemente de reţea care chiar pot avea un risc de securitate cibernetică şi restul.“

Aceste neclarităţi din lege vor bloca dezvoltarea industriei de telecom într-un moment în care funcţionarea comunicaţiilor este esenţială, a avertizat, recent şi Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al gigantului din cablu Digi. El a întrebat Guvernul Cîţu şi de ce nu discită cine va plăti pentru înlocuirea echipamentelor Huawei. „Dacă vor trebui făcute nişte schimbări acolo acele schimbări cumva trebuie suportate de cineva pentru că s-au făcut nişte investiţii la un moment dat când nu exista acest context. Dacă vrei să le schimbi cineva trebuie să plătească. Ce nu vrem noi este neclaritate, dacă vine o zonă gri, zona gri va opri dezvoltarea reţelelor pentru că nu vei şti în ce direcţie să o iei, nu vei şti - vo investi aici sau aici pentru că nu este clar dacă ce pun acolo ca investiţie va fi recuperat sau nu“.

Guvernul Cîţu cere practic operatorilor să înlocuiască tabla de la un autoturism în numele protejării informaţiilor din sistemele de IT din maşină - chiar dacă datele confidenţiale din autoturism nu sunt vehiculate prin caroserie, a continuat Buliga cu explicaţiile. „Suntem puşi să schimbăm o antenă pasivă, care are un cost semnificativ - numai costul cu forţa de muncă să te urci să o dai jos şi să instalezi alta - când ştim că este un element pasiv. Este ca şi cum v-aş spune să vă schimbaţi tabla de la maşină, cu banii aceia aş putea să fac mult mai multe lucruri frumoase. Deci sunt şi elemente care nu au legătură cu furnizorul, sunt elemente care nu au sens. Noi am spus acest lucru şi îl spunem în continuare, nu ştiu în ce măsură va fi înţeles până la urmă. Dacă vrem să avem şi mai mult confort că reţelele actuale sunt securizate cibernetic atunci trebuie să ne uităm acolo unde informaţia este procesată, sau poate fi accesată, adică în <<core>>-ul reţelei. Dar nu, noi am pus o etichetă politică şi ajungem să schimbăm o tablă cu altă tablă şi costă foarte mulţi bani şi ar trebui să încep astăzi ca să termin în 5 ani. Noi ar trebui să protejăm acolo unde informaţia este sensibilă, adică în inima reţelei, nu acolo unde informaţia este pasată“.

Până şi Orange şi Telekom - grupuri care au în acţionariat statul francez şi respectiv pe cel german şi grec, şi care astfel de regulă sunt mai prudente în exprimare, au atacat problemele generate de proiectul adoptat de Guvernul Cîţu. Cele două grupuri, care au în această perioadă motive suplimentare să nu irite autorităţile - pentru că aşteptă un OK pe tranzacţia gigant de vânzare / cumpărare a fostului Romtelecom - nu au ezitat totuşi să ceară o abordare diferită. „Subscriu la ce s-a spus înainte ( n. red. de către Vodafone, Digi, Telekom)  - ne dorim claritate, ne dorim predictibilitate“, a spus apăsat Dorin Odiaţiu, public affairs, partnerships & wholesale director în cadrul Orange România, liderul pieţei de telecom. „Indiferent de forma concretă pe care o va îmbrăca acest act normativ este foarte important ca lucrurile să fie predictibile“, a întărit şi Florina Tănase, director juridic al Telekom România.

Operatorii sunt nemulţumiţi şi pentru că Guvernul Cîţu pare că nu înţelege că ar putea transforma România într-un furnizor de software la nivel global pentru reţelele de comunicaţii dacă ar sprijini cu fonduri publice crearea de centre de cercetare şi dezvoltare mixte între operatori de comunicaţii, universităţi şi companii de software. Oportunitatea este creată tocmai de interzicerea Huawei pe mai multe pieţe la nivel global, situaţie care îi înspăimântă pe operatorii de telecom, care ar rămâne astfel la mâna Ericsson şi Nokia.

„Problema industriei, în special a reţelelor mobile, care s-a acutizat odată cu iniţiativa SUA de a interzice unii furnizori, este că avem un lanţ de furnizori extrem de concentrat. Practic astăzi vorbim de 3 mari furnizori de echipamente de telecom care deţin mai mult de 75% cotă de piaţă, iar ceea ce se întâmplă de doi ani - nu intru în detalii - duce la o concentrare şi mai mare, pentru că de la 3 furnizori se doreşte să ajungem la 2 şi asta vine un pic în antiteză cu ceea ce ne dorim şi noi şi Comisia Europeană în legătură cu rezilienţa reţelelor de telecom, de rezilienţa lanţului de aprovizionare. Operatorii au o mare problemă cu acest lanţ concentrat de furnizori. Cum vom reuşi să obţinem costuri mai mici, să avem mai mulţi furnizori de hardware şi software astfel încât un business case de implementare a unei reţele în mediul rural să aibă sens?“, a explicat Buliga.

Soluţia pentru această problemă este dezvoltarea de reţele deschise de comunicaţii, în care să existe mai mulţi furnizori, aşa cum se întâmplă în IT cu calculatoarele, unde componente şi aplicaţii diferite merg fără probleme.

În telecom situaţia e diferită, pentru că soluţiile furnizorilor fiind închise, proprietare, nu funcţionează perfect cu cele ale rivalilor.

Soluţia giganţilor din telecom este dezvoltarea unor reţele deschise de telecom, practic dezvoltarea unui ecosistem în care diferiţi producători de echipamente şi de soft să poată oferi diferite segmente de infrastructură, ca o completare sau alternativă la Nokia şi Ericsson.

Această mişcare tectonică declanşată de marii operatori de telecom, care s-au trezit împinşi de politicieni către o situaţie în care practic Ericsson şi Nokia ar deveni un duopol care domină autoritar piaţa de echipamente şi servicii, va crea un nou val de inovaţie, şi va duce la dezvoltarea unei noi categorii de furnizori de soft şi hardware pentru companiile de comunicaţii, care vor avea acces la o piaţă uriaşă, cu un potenţial semnificativ de venituri. România poate câştiga cel puţin din zona de software dacă se decide să sprijine această oportunitate, susţin reprezentanţii Vodafone.

„Foarte multe ţări au decis să rezolve această problemă de concentrare masivă, către 2-3 furnizori, a tuturor reţelelor mobile de comunicaţii şi cred cu tărie că este o oportunitate şi pentru România şi pentru Europa. (…) Când vorbeşti de software, poate participa oricine, inclusiv companiile mici din România şi avem suficientă materie cenuşie în România, nu degeaba marile companii multinaţionale şi-au creat centre aici. (…) Probabil că fără niciun ajutor din partea autorităţilor în a pune România în acest ciclu de cercetare dezvoltare şi de a avea reţele deschise, standardizate, în care ai o gamă largă de furnizori software şi hardware în Europa, până la acel punct, aşa cu ritmul în care putem merge noi, cu ce putem susţine noi, probabil că vom vedea gata reţele deschise, undeva în 10 ani. Până atunci vom fi nevoiţi să cumpărăm echipamente şi reţele tot de la actualul lanţ concentrat“.

Echipa locală a Vodafone a intrat în competiţia din interiorul grupului de a câştiga fonduri pentru deschiderea unui centru de cercetare & dezvoltare în reţele deschise pe plan local, însă şansele ca acest lucru să se întâmple ar creşte dacă ar exista şi susţinere publică, în condiţiile în care în consorţiul de cercetare ar trebui să intre şi universităţi şi companii locale de soft.

„Chiar şi în cadrul Vodafone Group mă lupt să avem un centru în România dar este aceeaşi problemă, fără un pic de susţinere din partea autorităţilor este foarte greu să reuşim singuri, să acoperim şi costurile unei universităţi, ale unei companii de soft, ale unui centru“.

Reprezentanţii Vodafone afirmă că s-au întâlnit cu aproape „toţi“ miniştrii din cabinetul Cîţu pentru a expune situaţia şi potenţialul de a susţine acest tip de cercetare. „Am avut discuţii faţă în faţă cu toţi miniştrii - aproape - şi cu ministrul digitalizării, mediului, fondurilor europene, nu ştiu dacă mi-a scăpat vreun ministru. Am încercat să explicăm toate iniţiativele pe care le propunem şi care credem că pot avea sens pentru România.“

Autorităţile au ascultat şi probabil că au şi înţeles oportunitatea dar nu au luat nicio decizie, a declarat Cătălin Buliga. Ceea ce s-a întâmplat a fost că această oportunitate a apărut bifată în planul de redresare şi rezilienţă, care schiţează cum vor fi alocate fondurile comunitare dedicate ieşirii din criza provocată de pandemie.

 

Două voci absente – ministrul digitalizării şi preşedintele ANCOM

Vlad Stoica, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi Ciprian Teleman, ministrul digitalizării, care răspunde şi de domeniul telecom, sunt cele două voci cheie care nu s-au auzit până acum în dezbaterile privind legea 5G. De notat ar fi însă că în cazul preşedintelui ANCOM lipsesc orice fel de date despre evaluările sale asupra pieţei pe care o reglementează în condiţiile în care el nu a avut nicio apariţie publică în peste şase luni de la preluarea mandatului, nici măcar într-o conferinţă online în cadrul căreia să reprezinte arbitrul telecom. În ceea ce priveşte absenţa ministrului Teleman, aceasta ar putea fi într-un fel explicată de faptul că el a fost practic ministru fără minister de anul trecut până în prima zi a lunii aprilie a acestui an, când a fost publicată, în cele din urmă, hotărârea de guvern care defineşte ce face şi pe cine are în subordine instituţia. Teleman a preluat practic discuţia despre 5G de acolo de unde a fost lăsată în mandatul ministrului transporturilor Lucian Bode şi a secretarului de stat Dragoş Preda.

 

 

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO