Business Hi-Tech

Raluca Puşcaş şi Diana Gavra, Filip & Company: Care sunt noile reguli europene pentru platformele de intermediere online în relaţia cu comercianţii

Opinie

Raluca Puşcaş şi Diana Gavra,  Filip & Company: Care sunt noile reguli europene pentru platformele de intermediere online în relaţia cu comercianţii
30.06.2020, 14:14 124

Începând cu data de 12 iulie 2020, Regulamentul (UE) 2019/1150 privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online va fi direct aplicabil în România. Regulamentul stabileşte noi reguli pentru platformele de intermediere online în relaţia cu întreprinderile (comercianţii) care oferă consumatorilor bunuri sau servicii prin intermediul acestora.

Întrucât, cu excepţia nulităţii pentru anumite situaţii specifice de nerespectare a regulilor legate de termeni şi condiţii, Regulamentul nu stabileşte remedii propriu-zise pentru încălcare sau modalitatea în care va fi verificată respectarea prevederilor Regulamentului, stabilirea acestora revine fiecărui stat membru UE în parte.

La nivel naţional, având în vedere iminenta aplicare a Regulamentului, Consiliul Concurenţei a supus recent consultării publice un proiect de Ordonanţă de urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului la nivel naţional. Consiliul oferă entităţilor interesate posibilitatea de a depune observaţii şi propuneri cu privire la proiectul de act normativ până pe data de 3 iulie 2020.

Un aspect important de avut în vedere în legătură cu acest proiect este faptul că introduce amenzi contravenţionale de până la 1% (respectiv între 0,1% şi 1%) din cifra de afaceri obţinută de furnizorul de servicii de intermediere online din administrarea platformei online. Aceste amenzi pot fi aplicate inclusiv pentru nerespectarea cerinţelor privind procedurile şi termenele de modificare a termenilor şi condiţiilor încheiate de platforma online cu întreprinderile utilizatoare de servicii, sau a cerinţelor privind restricţionarea, suspendarea sau sistarea furnizării serviciilor de intermediere online.

Stabilirea unui regim sancţionator raportat la cifra de afaceri presupune o atenţie şi mai sporită din partea platformei de intermediere online, pentru a nu se ajunge ca acest regim să descurajeze sau să oprească inovaţia şi dezvoltarea de noi tehnologii în zona platformelor de comerţ online, în special pentru platformele mici.

Cu toate acestea, Regulamentul nu impune statelor membre obligaţia de a stabili amenzi pentru a asigura respectarea obligaţiilor ce rezultă din Regulament (preambul 46), ci doar ca măsurile adoptate la nivel naţional să fie eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare. De exemplu, în UK, normele naţionale de aplicare prevăd remedii de ordin privat pentru încălcare, şi anume posibilitatea întreprinderilor utilizatoare de a solicita despăgubiri în instanţă împotriva furnizorului de servicii de intermediere.

În România, o altă sancţiune principală ce va putea fi stabilită pentru încălcări de o gravitate mai redusă este cea a avertismentului, de exemplu pentru nerespectarea anumitor cerinţe legate de conţinutul termenilor şi condiţiilor, vizibilitatea identităţii comercianţilor pe platformă, sau cerinţele legate de implementarea unui sistem intern de soluţionare a reclamaţiilor primite de la comercianţi.

Alături de aceste sancţiuni, pentru a încuraja conformarea şi remedierea, Consiliul Concurenţei va putea impune şi măsuri comportamentale pentru furnizorul de servicii de intermediere.

La nivel european, Comisia Europeană a iniţiat demersurile pentru pregătirea unui ghid care să sprijine platformele de intermediere în implementarea cerinţelor de transparenţă cu privire la ierarhizarea bunurilor şi serviciilor oferite de comercianţi în platformă. Comisia a finalizat procesul de colectare a informaţiilor din partea entităţilor interesante prin intermediul unui studiu, urmând să anunţe un nou calendar legat de publicarea ghidului.

Deşi la acest moment nu este încă disponibilă o variantă preliminară a ghidului, potrivit Comisiei, acesta îşi propune să abordeze printre altele (i) detalierea principalelor concepte utilizate în cadrul Regulamentului în legătură cu această obligaţie, (ii) modul de punere în balanţă a cerinţei de transparenţă şi prevenirea posibilităţii de manipulare cu rea-credinţă a ierarhizării, (iii) orientări practice în legătură cu modul în care pot fi prezentaţi principalii parametrii pe baza cărora este stabilită ierarhia, precum şi (iv) identificarea unor bune practici din industriile relevante.

Având în vedere regimul sancţionator propus la nivel naţional, platformele de intermediere online vor trebui în primul rând să stabilească dacă vor intra sub incidenţa acestui Regulament. Mai exact dacă constituie servicii ale societăţii informaţionale, aşa cum acest concept a fost conturat la nivelul Uniunii Europene şi dacă serviciile oferite prin intermediul platformei au ca scop facilitarea iniţierii tranzacţiilor directe între comercianţi (întreprinderi utilizatoare) şi consumatori. În cazul unui răspuns afirmativ, va fi importantă verificarea şi eventual revizuirea termenilor şi condiţiilor, dar şi a practicilor utilizate în relaţia cu întreprinderile care îşi oferă produsele sau serviciile prin intermediul platformei.

Raluca Puşcaş, Partner Filip & Company şi Diana Gavra, Senior Associate Filip & Company

AFACERI DE LA ZERO