Educaţia digitală trebuie să devină prioritatea zero pentru România dacă ţara vrea să beneficieze de revoluţia inteligenţei artificiale (AI), nu doar să o privească de pe margine, au declarat reprezentanţi ai companiilor de tehnologie, autorităţilor de reglementare şi instituţiilor publice care au participat la panelul „The AI Challenge" din cadrul evenimentului Delphi Economic Forum Bucharest, care a avut loc în luna noiembrie.
„Educaţia este vitală; fără ea pierdem competitivitate. Poţi avea tehnologia, dar fără educaţie despre cum să o foloseşti pentru a-ţi dezvolta business-ul, nu vei progresa," a declarat Gabriela Popescu, General Manager Ad Interim al Microsoft România.
„Mă întorc la educaţie. Sectorul public are nevoie de multă instruire pentru a realiza digitalizarea. Mulţi angajaţi sunt încă la un nivel de bază în competenţele digitale, deşi lucrăm la infrastructură şi software. Prioritatea principală este ca sectorul public să aloce buget pentru antrenarea propriilor oameni," a explicat Cătălin Vasile, consilier în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
„Fiica mea de 6 ani trebuie să înţeleagă ce este un agent AI şi de ce un video poate fi fals. Un copil trebuie să aibă un curs de bază de securitate cibernetică," a subliniat Pavel Popescu, vicepreşedinte ANCOM.
„AI creşte productivitatea, dar introduce şi o ameninţare internă neintenţionată («unintentional insider threat»). Dacă forţa de muncă nu este antrenată corect, angajaţii pot expune informaţii private în AI-uri publice. De asemenea, specialiştii tehnici trebuie antrenaţi să identifice atacurile generate de AI. În opinia mea, siguranţa trebuie inclusă în trainingul AI de la prima lecţie," a avertizat Cristian Driga, Senior Cyber Security Manager în cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
„Noi am fost printre primii care au adoptat soluţiile AI Microsoft la scară largă, deci 100% din forţa noastră de muncă lucrează cu AI," a declarat Alexandra Olaru, Director Legal & External Affairs la Vodafone România.
România, sub vecinii săi la adopţia AI
Mai multe analize arată că într-adevăr România este în urmă la capitolul AI. Raportul „AI Diffusion" al Microsoft, publicat în noiembrie 2025, plasează România pe o poziţie modestă în clasamentul global al adopţiei inteligenţei artificiale.
Indicatorul AI Diffusion măsoară procentul din populaţia activă care utilizează instrumente de inteligenţă artificială - de la asistenţi virtuali şi chatboţi până la instrumente specializate pentru analiză de date sau automatizare. Este, practic, o radiografie a cât de mult a pătruns AI în viaţa profesională şi cotidiană a unei ţări.
România înregistrează o rată de adopţie AI de 15,3%, potrivit raportului Microsoft. Cifra plasează ţara sub majoritatea vecinilor săi: Ungaria conduce în regiune cu 27,9%, urmată de Polonia (26,4%) şi Bulgaria (25,4%). Serbia are o rată de 19,7%, în timp ce Moldova înregistrează 16,6%. Doar Ucraina, afectată de război, se situează sub România, cu 9,1%.
La nivel global, liderii adopţiei AI sunt Emiratele Arabe Unite (59,4%) şi Singapore (58,6%), ţări care au investit masiv în infrastructură digitală şi educaţie tehnologică în ultimele decenii. În Europa, Norvegia (45,3%), Irlanda (41,7%) şi Franţa (40,9%) conduc clasamentul. SUA, deşi lider în dezvoltarea modelelor AI, înregistrează o rată de adopţie de 26,3%, similară cu cea a Poloniei sau Germaniei (26,5%).
„Din perspectiva Microsoft şi a raportului nostru «AI Diffusion», România are talentul, are infrastructura şi chiar o strategie AI. Totuşi, rata de absorbţie a AI în România este de doar 15,3%, mult mai mică decât în ţările vecine şi nu tocmai «sănătoasă» comparativ cu nivelul global," a declarat Gabriela Popescu.
„Avem cadrul necesar, avem talentul şi infrastructura. Avem nevoie doar de mai multă intenţie în digitalizarea ţării şi în adoptarea tehnologiei. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care AI ocupă mult spaţiu în discursul public şi ne confruntăm cu o nouă revoluţie - se dezvoltă o «economie AI». Trebuie să fim mai strategici, altfel nu vom fi competitivi. Avem loc de îmbunătăţire," a adăugat Gabriela Popescu.
Raportul Microsoft subliniază că inteligenţa artificială a devenit cea mai rapid adoptată tehnologie din istoria omenirii - peste 1,2 miliarde de oameni au folosit instrumente AI în mai puţin de trei ani, mai repede decât internetul, computerul personal sau smartphone-ul. Însă beneficiile nu se distribuie uniform: adopţia în ţările dezvoltate este de aproximativ 23%, comparativ cu doar 13% în ţările în curs de dezvoltare.
„AI divide" - noul decalaj care separă economiile
Întrebat despre gradul de pregătire al României pentru era inteligenţei artificiale, Cătălin Vasile a oferit o perspectivă nuanţată.
„Referitor la dezvoltarea AI şi gradul de pregătire al României, pot să vă spun - nu doar din perspectiva oficială, ci şi ca simplu cetăţean - că România a făcut progrese mari. Dacă ne uităm în jur, la ceea ce facem zilnic şi la cum presează societatea, cred că suntem pregătiţi din punct de vedere al tehnologiei, inovaţiei şi competenţelor umane. S-au făcut progrese, deşi mai este mult loc de îmbunătăţire," a declarat consilierul Ministerului Economiei.
Totuşi, reprezentantul ministerului a subliniat că trebuie făcută o distincţie clară între utilizatorii individuali şi companiile care integrează AI în procesele de business.
„Trebuie să definim AI-ul corect de la început. Unii cred că AI înseamnă doar LLM (Large Language Models - n.red.), vorbind despre ChatGPT, dar AI este mult mai mult decât o interogare în ChatGPT. La nivel de utilizatori individuali sau studenţi, suntem mulţi. Dar dacă ne gândim la companii, în special la IMM-uri care folosesc AI ca proces pentru dezvoltarea afacerii, cred că suntem la un nivel scăzut," a explicat Cătălin Vasile.
Consilierul ministerului a introdus şi un concept care descrie noua formă de inegalitate digitală: „În trecut vorbeam despre «digital divide»; acum putem vorbi despre «AI divide». Există încă oameni reticenţi. Totuşi, din punct de vedere al inovaţiei şi al «brain power», suntem pregătiţi. Cunosc multe companii prezente aici care inovează, chiar dacă lucrează pentru pieţe externe, resursa fiind tot în România."
În ce priveşte problema utilizării neoficiale a instrumentelor AI în companii - fenomenul cunoscut ca „shadow AI" şi posibilitatea ca în acest context utilizarea AI să fie de fapt mai mare., reprezentantul Microsoft a afirmat că impactul este unul marginal. „Este posibil, deoarece folosim ChatGPT şi alte tool-uri care nu sunt neapărat cele oficiale ale companiei, pentru a ne uşura munca de cercetare sau sarcinile repetitive. Totuşi, chiar şi adăugând acest procent marginal, nu cred că ne-ar plasa într-o zonă foarte sănătoasă. Este esenţial să avem o abordare strategică pentru a beneficia ca ţară de pe urma tehnologiei," a răspuns Gabriela Popescu.
Datele oficiale ale Comisiei Europene din raportul Digital Decade 2025 confirmă decalajul. România ocupă ultima poziţie în Uniunea Europeană la competenţe digitale de bază: doar 27,7% din populaţie deţine aceste abilităţi, faţă de o medie europeană de 55,6% şi o ţintă UE pentru 2030 de 80%. În mediul rural, situaţia este dramatică: doar 20,99% dintre locuitorii zonelor rurale au competenţe digitale elementare, comparativ cu 47,5% media europeană. La grupa de vârstă 65-74 de ani, procentul scade la 6,17%, faţă de 28,19% în UE. Doar 3,1% dintre companiile româneşti utilizează tehnologii AI în procese de business, conform aceluiaşi raport, faţă de o medie europeană de 13,5%.
Pavel Popescu, vicepreşedintele ANCOM, a oferit o evaluare dură a poziţiei României în peisajul global al inteligenţei artificiale. „Răspunsul este simplu: în acest moment, nu existăm pe harta AI. Primul pas într-o abordare strategică este să ne acceptăm poziţia. Vestea bună este că avem şansa să schimbăm asta," a declarat Popescu.
Vicepreşedintele ANCOM a atras atenţia asupra lipsei de conştientizare în rândul populaţiei şi al decidenţilor politici: „Trebuie să ne întrebăm câţi dintre noi sunt conştienţi de cum foloseşte un motor AI datele noastre, pentru că lucrurile pot lua o turnură greşită. Din experienţa mea în Parlament şi în autoritate, văd oameni în sistemul politic care «privesc trenurile trecând prin gară». AI este cel mai rapid tren şi ne poate duce la o destinaţie care ne va schimba viaţa. Pentru a prinde acest tren, trebuie să alocăm resurse."
Pavel Popescu a criticat nivelul actual al investiţiilor publice în infrastructura AI: „Discutam cu colegul de la Ministerul Digitalizării: 50 de milioane pentru un supercomputer este un lucru pozitiv, dar la nivel global este nimic."
Vicepreşedintele ANCOM a lansat un apel pentru implicarea directă a factorilor de decizie politică la cel mai înalt nivel.
„Aş vrea să văd o decizie politică înaltă, pornind de la Preşedinte - care este matematician şi înţelege valoarea ecosistemului - până la nivel de Prim-ministru, pentru o alocare serioasă de cel puţin jumătate de miliard sau un miliard de dolari într-un proiect naţional de AI. Când ai un astfel de anunţ şi pui «skin in the game», vei atrage jucători mari, inclusiv NVIDIA. Nimeni nu vine să investească miliarde într-o ţară care nu investeşte ea însăşi. Putem face asta mâine, dacă vrem. Altfel, vom rămâne doar «AI takers», consumatori de tehnologie, nu creatori," a declarat Pavel Popescu.
Popescu a sintetizat cele trei priorităţi pe care le consideră esenţiale pentru România: „Subliniez trei lucruri: Alocarea de resurse şi o strategie naţională - să decidem dacă vrem să fim o «naţiune suverană AI». Educaţia - fiica mea de 6 ani trebuie să înţeleagă ce este un agent AI şi de ce un video poate fi fals. Un copil de 7 ani trebuie să aibă un curs de bază de securitate cibernetică. «Smart regulation» - angajamentul nostru este să discutăm cu sectorul privat şi să oferim un pachet de reglementare inteligentă care să aducă valoare cetăţenilor şi profit companiilor," a declarat vicepreşedintele ANCOM.
Pavel Popescu a oferit şi perspectiva proprie asupra modului în care ANCOM îşi propune să echilibreze interesele pieţei cu cele ale consumatorilor.
„La ANCOM încercăm să fim deschişi, ceea ce e greu pentru o autoritate de reglementare. Încercăm un mix de decenţă, onestitate şi echilibru. Un exemplu de onestitate este să acceptăm că piaţa telco din România nu funcţionează perfect în aceste zile. Să faci business aici implică riscuri şi profituri mai mici decât în alte părţi din Europa, pentru că avem cele mai mici preţuri la abonamente şi viteze de top. Acesta este un mesaj pe care mediul politic trebuie să-l înţeleagă," a declarat vicepreşedintele ANCOM.
„Viziunea noastră este să cooperăm cu industria, să le ducem mesajele tehnice la nivel politic şi să fim un arbitru corect. Discutăm astăzi despre reţele NTN (Non-Terrestrial Networks - n.red.) şi apreciem inovaţia companiilor, cum este Vodafone. Vă garantez că ANCOM va rămâne o autoritate cu experţi tehnici şi juridici peste media birocraţiei de stat. Când vom începe să reglementăm AI, vom avea aceeaşi abordare deschisă," a adăugat Popescu.
Vicepreşedintele ANCOM şi-a exprimat dorinţa de a vedea o implicare mai directă a statului în proiecte de anvergură: „Îmi doresc ziua în care Guvernul nu doar va vorbi cu companiile, ci va lucra alături de ele, va co-finanţa proiecte majore alături de giganţi precum Google sau Vodafone, proiecte cu impact real."
Întrebat cum se pregăteşte ANCOM pentru noile provocări generate de inteligenţa artificială, Pavel Popescu a recunoscut dificultăţile generate de diferenţele salariale dintre sectorul public şi cel privat.
„Este dificil. Salariul mediu al unui consultant AI în sectorul guvernamental european este de 7.500 euro, în SUA 24.000 euro. Noi încercăm să ne adaptăm realităţii economice," a explicat vicepreşedintele ANCOM.
Vodafone: de la 10% la 71% adopţie AI în cinci ani
Perspectiva din sectorul de telecomunicaţii oferă o imagine mai nuanţată a evoluţiei pieţei. Vodafone România, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de comunicaţii de pe piaţa locală, raportează o creştere semnificativă a adopţiei AI în rândul clienţilor săi.
„Într-adevăr, fiind unul dintre cei mai mari furnizori - aproximativ 40% din traficul global de internet trece prin reţelele noastre - avem o perspectivă vastă. În România, deservim circa 80% din sistemul bancar şi 75% din sistemul energetic. «Coloana vertebrală» a economiei româneşti se bazează pe tehnologia noastră," a explicat Alexandra Olaru.
Compania înregistrează volume semnificative de interacţiuni digitale cu clienţii: „Noi înşine avem interacţiuni care nu ar fi posibile fără AI. Lunar, avem 12 milioane de interacţiuni în aplicaţia noastră mobilă şi 200.000 prin sistemele noastre. Este un avans uimitor în ultimii cinci ani."
Datele interne ale Vodafone arată o transformare accelerată a pieţei în ultimii ani: „Din datele clienţilor noştri, vedem că, dacă acum cinci ani doar 10% dintre companii adoptau tool-uri AI, astăzi procentul a ajuns la 71%. Asta arată nu doar o evoluţie, ci şi un potenţial imens. Chiar dacă unii clienţi sunt încă în faza de explorare, dacă le oferim instrumentele potrivite şi un mediu de reglementare care să încurajeze adopţia, beneficiile pentru societate şi forţa de muncă vor fi majore," a declarat Alexandra Olaru. Ea a subliniat necesitatea unei schimbări de perspectivă în ceea ce priveşte impactul AI asupra pieţei muncii: „Suntem tentaţi să credem că AI ne va lua locul, dar haideţi să schimbăm perspectiva: cum ne poate ajuta să devenim mai buni profesionişti?"
Alexandra Olaru a subliniat rolul infrastructurii de telecomunicaţii ca fundament al transformării digitale. „Sunt unul dintre cei care au avut bucuria să asculte discursul fostului premier al Italiei Enrico Letta (de la gala ZF - n.red.) şi susţin ideea că telecomunicaţiile sunt coloana vertebrală a tot ceea ce discutăm. Este o industrie bazată pe investiţii masive. Vodafone a investit peste 6,5 miliarde de euro în România şi continuăm anual să investim în infrastructură, noi tehnologii şi inovaţie," a declarat Alexandra Olaru.
Compania a menţionat şi consolidarea recentă a pieţei, achiziţia unei părţi a activelor Telekom Romania Mobile: „Recent, am finalizat o achiziţie aşteptată, care va reduce numărul de jucători de la patru la trei, creând entităţi mai puternice, capabile să investească."
Pe lângă investiţiile în infrastructură, Vodafone pune accent pe pregătirea angajaţilor: „De asemenea, investim în oameni: din cei peste 3.000 de angajaţi, aproximativ 500 au lunar parte de traininguri legate de AI. Pentru a susţine toate acestea, avem nevoie de stabilitatea reţelelor şi de predictibilitate legislativă," a adăugat Alexandra Olaru.
Ea a evidenţiat şi impactul pozitiv al AI asupra diversităţii în companie. „Ca femeie în board-ul unei companii, pot spune că mă ajută mult. AI ajută diversitatea nu doar de gen, ci şi de vârstă. O surpriză plăcută: 41% dintre inginerii noştri de reţea sunt femei. Pentru ele, soluţiile AI vor fi un ajutor imens pentru echilibrul viaţă-profesie," a declarat Alexandra Olaru.
Adoptarea inteligenţei artificiale este strâns legată de migrarea către servicii cloud, iar România a făcut paşi importanţi în acest sens la nivel legislativ.
„Îmi voi pune pălăria de avocat pentru un moment: România este una dintre puţinele ţări din regiune care are o lege «Cloud First». Este un pas uriaş care arată deschidere şi strategie. Totuşi, încă lucrăm la demistificarea cloud-ului şi a AI-ului. Încă ne lovim de percepţia că Cloud-ul nu este sigur. Dacă vrem digitalizare, cloud-ul este soluţia, iar AI nu poate exista fără cloud," a explicat Gabriela Popescu.
Liderul Microsoft a subliniat importanţa unei abordări informate a noilor tehnologii: „Trebuie să privim digitalizarea informat: să înţelegem ce este în spatele serviciului, ce angajamente îşi ia compania furnizoare, dacă este o companie etică. AI poate fi o unealtă sau o armă, depinde de noi. Vedem o deschidere tot mai mare, dar aceasta vine la pachet cu nevoia de «skilling». Poţi avea tehnologia, dar fără educaţie despre cum să o foloseşti pentru a-ţi dezvolta business-ul, nu vei progresa."
Gabriela Popescu a abordat şi percepţia tinerilor asupra utilizării AI în educaţie. „Microsoft face mult «skilling» intern - suntem «customer zero» pentru produsele noastre - dar organizăm şi evenimente pentru industrii (HR, banking). Trebuie să învăţăm cum să folosim tehnologia etic. Studenţii mă întreabă dacă să foloseşti AI înseamnă să trişezi. Nu este asta, este despre cum îţi foloseşti timpul mai bine. Pentru femei, avem programe specifice precum «Women in Tech» şi traininguri pentru Copilot, pentru a ne asigura că nimeni nu pierde din competitivitate," a declarat reprezentanta Microsoft.
Lipsa educaţiei digitale are şi o componentă critică de securitate. Atacurile cibernetice bazate pe inteligenţă artificială devin tot mai sofisticate.
„România se confruntă cu aceleaşi ameninţări cibernetice ca multe alte ţări. Vedem actori statali şi non-statali urmărindu-şi scopurile maliţioase, fie geopolitice, fie financiare. Vedem deja atacuri îmbunătăţite de AI: email-uri de phishing perfecte, fraude financiare amplificate de AI şi deepfake-uri. Peisajul ameninţărilor creşte," a avertizat Cristian Driga de la DNSC.
Reprezentantul DNSC a subliniat că România dispune de resurse umane valoroase în domeniul securităţii cibernetice: „România are un bazin de talente foarte bun şi investiţii în infrastructură, dar trebuie să ne concentrăm pe tranziţia de la un «human firewall» clasic la unul pregătit pentru AI («AI human firewall»)."
Raportul Digital Decade confirmă vulnerabilitatea populaţiei : doar 46,81% dintre români au luat cel puţin o măsură de protecţie a datelor online, semnificativ sub media europeană de 69,55%.
Pe lângă educaţie, un alt aspect care necesită atenţie urgentă este cadrul legislativ. România trebuie să implementeze AI Act - legislaţia europeană fundamentală pentru inteligenţa artificială - şi încă lucrează la definirea autorităţilor competente.
„Ce avem de făcut este să definim şi să implementăm cât mai rapid reglementările. Suntem încă în urmă cu unele aspecte, cum ar fi AI Act - legislaţia fundamentală europeană. Încă definim autorităţile competente şi avem un termen limită până pe 2 august 2026. Dacă rezolvăm partea legislativă şi insistăm pe implementare, integrând serviciile publice şi IMM-urile, vom vedea rezultate, mai ales că la nivel de enterprise s-au făcut deja paşi importanţi," a declarat Cătălin Vasile.
