♦ Evenimentul începe cu un panel cu lideri de companii care au trecut prin atacuri - fără prezentări tehnice, fără produse, fără pitch-uri de soluţii: o discuţie despre ce înseamnă să te trezeşti că nu mai ai acces la sisteme, la date, la propriul business ♦ Contextul face discuţia cu atât mai actuală: atacul asupra ANCPI din iulie produce efecte în piaţa imobiliară şi astăzi, iar DNSC a gestionat 256 de incidente ransomware majore în 2025.
Ce înseamnă să te trezeşti că nu mai ai acces la sisteme, la date, la propriul business? Prima ediţie a conferinţei ZF & Orange Business - Rezilienţa operaţională: de la panică la control, organizată luni, 21 septembrie, la Hotel JW Marriott din Bucureşti, începe direct cu răspunsul celor care au trăit această experienţă: un panel cu lideri de companii care au trecut prin atacuri cibernetice şi au acceptat să vorbească despre ce au făcut în primele ore şi ce au schimbat după.
Florin Popa, B2B director, Orange România
Alegerea este deliberată: abordarea pe care Ziarul Financiar şi Orange Business au construit-o pentru acest eveniment pune în prim-plan experienţa directă a companiilor, nu rapoartele, autorităţile sau prezentările de soluţii comerciale.
Discuţia rămâne la nivel de top management, nu de detaliu tehnic - nu despre porturi şi configurări, ci despre decizii: ce faci în primele ore, pe cine suni, ce comunici angajaţilor şi clienţilor, şi ce schimbi definitiv după.
Mădălin Dumitru, CEO, SCUT
În panelul „De la panică la control: poveşti reale din business“ urcă pe scenă Florin Popa, B2B Director al Orange România - care va prezenta experienţa companiei cu atacul cibernetic din februarie 2025, Silviu Cârstea, director executiv al Romanian Soft Company (RSC), dezvoltatorul platformei Hipocrate, care acoperă - potrivit companiei - circa 40% din paturile de spital informatizate din România şi liderii altor companii care au trecut prin experienţa unor atacuri - Florian Bucă, CEO şi acţionar majoritar al Soft Tehnica & Freya POS şi Ştefan Giorge, owner şi director general al companiei de transport şi expediţii de mărfuri Gioserv Expert Expedition. Toţi sunt lideri ai unor companii care au trecut prin astfel de experienţe şi au acceptat să vorbească despre ele pentru a le oferi acces altor lideri din business la lecţiile pe care le-au învăţat.
Discuţia se va construi în jurul câtorva întrebări: Ce planuri de apărare cibernetică existau înainte de atacuri - şi ce s-a schimbat după, şi de ce? Cum arată primele ore după detectarea unui incident: cine decide, ce se opreşte, ce se comunică? Ce le spuneţi celor care cred că sunt prea mici, într-o industrie „neinteresantă“ pentru atacatori, sau că nu au nicio vulnerabilitate? Care este practica, regula sau obiceiul cel mai greu de implementat şi de menţinut într-o companie pentru a preveni atacurile? Ce le recomandaţi celorlalţi antreprenori?
Panelul este co-moderat de Mădălin Dumitru, CEO al SCUT - compania de securitate cibernetică lansată de Orange România împreună cu Orange Cyberdefense -, antreprenor cu 28 de ani de experienţă în domeniu. „Problema companiilor nu mai este lipsa tehnologiei, ci lipsa specialiştilor şi a vizibilităţii“, spunea Dumitru într-un interviu ZF Tech Day. Diagnosticul este confirmat şi de DNSC: în evaluarea naţională de risc pe 2025, lipsa personalului specializat în securitate cibernetică rămâne un risc major pentru organizaţiile din România.
Florian Bucă, CEO, Soft Tehnica & Freya POS
Actualitatea temei nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării. Atacul ransomware din 14 iulie asupra ANCPI a scos din funcţiune sistemele agenţiei, inclusiv platforma e-Terra: fără extrase de carte funciară, notarii nu au putut autentifica tranzacţii, băncile nu au putut acorda credite ipotecare, iar dezvoltatorii şi-au văzut recepţiile cadastrale blocate - mii de tranzacţii au rămas suspendate, cu efecte care se resimt în piaţa imobiliară şi la două luni după atac. ANCPI nu este un caz izolat: potrivit raportului anual al DNSC, în 2025 Directoratul a detectat şi gestionat 256 de incidente ransomware majore, cu ţinte de la Apele Române şi Primăria Capitalei până la Complexul Energetic Oltenia şi centre de transfuzie sanguină. Un atac cibernetic nu mai este o problemă a departamentului IT, ci un blocaj care se propagă în economie.
Silviu Cârstea, director executiv, RSC
Evenimentul din 21 septembrie continuă cu keynote-ul lui Charl van der Walt, Head of Security Research al Orange Cyberdefense - „O criză a întregii societăţi: securitatea ca infrastructură comună“ -, cu o intervenţie CrowdStrike despre apărarea cu AI reglementat în faţa atacatorilor care folosesc AI fără restricţii, şi cu un panel dedicat infrastructurilor critice şi NIS2, cu reprezentanţi ai BNR, ING Bank România şi Sanador - discuţie cu miză directă: DNSC are deja în supraveghere sute de entităţi esenţiale şi câteva zeci din categoria celor importante şi a început să notifice companiile care nu s-au înregistrat, conform obligaţiilor legale.
Ce arată raportul anual al DNSC pentru 2025
► 256 de incidente ransomware majore detectate şi gestionate de DNSC - printre ţinte: Administraţia Naţională Apele Române, Primăria Municipiului Bucureşti, Complexul Energetic Oltenia, centrele de transfuzie sanguină din Maramureş şi Craiova
► Peste 43.000 de vulnerabilităţi exploatabile identificate pe infrastructuri IT&C expuse public; 2.020 de instituţii şi operatori de servicii esenţiale au fost notificaţi
► Ingineria socială rămâne metoda preferată de atac - phishing şi vishing executate cu inteligenţă artificială şi deepfake-uri; în schimb, atacurile
brute-force şi DDoS au scăzut
► Sectorul bancar a fost, procentual, cel mai afectat - majoritatea incidentelor au vizat utilizatorii serviciilor financiar-bancare
► 4.357 de apeluri la numărul unic 1911 pentru raportarea incidentelor, trecut la regim permanent 24/7
► Energia, sănătatea şi administraţia publică - sectoarele cele mai expuse; lipsa personalului specializat rămâne un risc major la nivel naţional
► NIS2 a intrat în faza de aplicare: la finalul lui 2025, DNSC avea în supraveghere 644 de entităţi esenţiale şi 34 importante, iar din septembrie a început notificarea celor neînregistrate - 341 de entităţi notificate, peste jumătate au iniţiat înscrierea după notificare.
Sursa: Sumarul executiv al Raportului anual de activitate al DNSC – 2025
Pentru a participa la eveniment, vă puteţi înregistra accesând acest link.
