România are la tot pasul oportunităţi de a se transforma cu ajutorul AI. „Această tehnologie poate face diferenţa, ajută la creşterea productivităţii, la a crea o cu totul altă dinamică în piaţă“

♦ „AI-ul în prezent e o rachetă verticală, nu e un grafic înclinat. Deci ne aşteptăm ca foarte repede inteligenţa artificială să treacă de pragul de inovaţie şi să ajungă din ce în ce mai mult în adopţie reală în companii şi să aibă un impact din ce în ce mai mare“ ♦ „Lucrurile se vor schimba şi se schimbă, nu neapărat din cauza AI-ul, ci mai mult cu ajutorul AI“ ♦ „Energia este o problemă şi trebuie să găsim o soluţie, dar dacă investim în continuare în oameni, dacă există coerenţă între sectorul privat şi public privind strategia AI, cred că nu ratăm trenul şi putem ajunge un jucător important în regiune.“

România se află într-un moment-cheie al tran­zi­ţiei digitale, în care accesul la inteligenţă artificială (AI) este mai facil ca oricând, dar miza reală nu este doar adoptarea tehnologiei, ci trans­formarea ei într-un avantaj com­petitiv şi sustenabil. În cadrul eveni­mentului ZF Digital Summit 2025, lideri din tech, telecom şi zona de reglementare au conturat o imagine optimistă, dar pragmatică: potenţialul este uriaş, însă fără direcţie strategică clară riscă să rămână subexploatat. Conferinţa ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc? a fost realizată de ZF în par­teneriat cu Visa, Mastercard, Vodafone, Bitdefender, BRD, CEC Bank, Bondoc şi Asociaţii, Corporate Intelligence Agency, ENEVO Group, Filip&Company, Five Elements Digital, Garanti BBVA, Inform, Motorola, Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii, Safetech şi Wonderful.

„AI-ul nu e o simplă bulă, e un val în faţa căruia stăm, iar România tre­bu­ie să decidă în următoarele şase luni, maxim un an, dacă vrea să existe pe harta globală a AI-ul. Am auzit din ce în ce mai des că pe zona de AI poţi să fii «AI maker» şi «AI taker» să cre­ezi sau să implementezi, dar noi în prezent nu suntem nici măcar la nivel de «taker», de implementare“, a spus Pavel Popescu, vicepreşedinte, Auto­ri­tatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Bogdan Putinică, managing direc­tor Central, Eastern, South-East Europe and C.I.S., Wonderful, consi­de­ră că România are multe oportu­nităţi în zona AI, iar mediul local are avantajul unei industrii IT puternice, care poate accelera adopţia AI. Iar com­paniile care vor înţelege rapid cum să folosească aceste tehnologii vor obţine un avantaj competitiv ma­siv, pentru că impactul asupra pro­duc­tivităţii este direct şi măsurabil. „În România există peste tot pe unde te uiţi oportunităţi uşor de atins cu a­ju­torul AI, important e să se dorească şi să se poată şi să se facă. Ştim că avem o industrie de IT genială, mare, care acum cam suferă, sunt vremuri tensionate, dar o tehnologie de tip AI într-o astfel de industrie face dife­ren­ţa majoră pentru că îţi creşte produc­ti­vitatea, cresc direct profiturile şi ca urmare ai cu totul altă dinamică în piaţă. În România, aş îndrăzni să spun că aproape de la A la Z, există aşa nu­mitele «low hanging fruit». oportuni­tă­ţile uşor de atins“, a transmis Bogdan Putinică.

El a adăugat că AI-ul a evoluat din­colo de etapa în care era perceput drept o tehnologie imprevizibilă sau ex­­perimentală. Modelele actuale se pot autocorecta, învăţa din erori şi pot funcţiona ca motoare de eficienţă în companii care se confruntă cu pre­siuni pe costuri şi deficit de talente.

„La Wonderful avem modele de AI care învaţă din propriile lor gre­şeli, se autoajustează şi reduc semni­ficativ erorile. Halucinaţiile erau o pro­­blemă reală acum câţiva ani, astăzi, tehnologia are algoritmi care previn acest lucru. Interesul din piaţă este enorm, toată lumea vrea să discute despre AI, dar adopţia reală este cea care va separa companiile care profită de această revoluţie de cele care rămân în urmă. Când ştii cum să foloseşti AI-ul poţi răspunde la provocări economice şi de business normale - spre exemplu, dacă avem un client nemulţumit care sună la call-center şi aşteaptă 20 de minute la telefon, pentru o companie este un cost de ineficienţă clar şi AI-ul poate reprezenta un răspuns direct, instant care merge de câteva ori mai bine.“

Pentru operatorii telecom, discu­ţia despre AI nu poate fi separată de cos­tu­rile energetice şi de sustenabi­li­ta­tea infrastructurii. Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România, a trans­mis că Ro­mânia are atât potenţial pe parte teh­nică, cât şi poziţionare geo­gra­fică pentru a deveni un centru re­gional de AI, dar această ambiţie poa­te fi submi­nată de problema majoră a energiei - cea mai mare barieră în dezvoltarea centrelor de date şi a platformelor de AI la scară mare.

„Energia este o problemă şi trebuie să găsim o soluţie pentru această problemă, dar dacă investim în continuare în oameni, dacă există coerenţă între sectorul privat şi public privind strategia AI, cred că avem şanse să nu ratăm trenul şi putem ajunge un jucător important în regiune“, a spus Nedim Baytorun.

Pe de altă parte, Florin Popa, B2B director, Orange România, a spus că întrebarea nu este dacă România poate construi infrastructură pentru AI, ci dacă piaţa este pregătită să o „consume“.

„Dacă este să vorbim de AI, întrebarea este dacă este sustenabil şi profitabil să faci un mare centru de date pentru AI din punct de vedere al costurilor, costurilor cu energia, cu răcirea. Dacă îl facem şi băgăm miliarde, cine o consumă? Există iniţiative, una în implementare la Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a lansat o procedură pentru a face un centru de excelenţă în AI şi va fi prima infrastructură pentru AI făcută în România care se va consuma pentru cercetare. Consumul se va democratiza cu adevărat după ce apare educaţia pieţei“, a explicat Florin Popa.

El a punctat că piaţa trece prin aceeaşi etapă prin care a trecut şi tehnologia RPA - entuziasm mare, dar adoptare lentă.

„Una dintre cele mai vândute soluţii de către echipele noastre este cea de RPA - robot process automation, premergătorul AI. Este lansată acum doi ani, credeam că rupem piaţa în două. Probabil că peste doi - trei ani vom vedea acelaşi lucru cu AI-ul. Este un hype global pe care îl vedem, însă efervescenţa nu se traduce imediat în consum local.“

Pavel Popescu, vicepreşedinte, ANCOM

♦ România nu există pe harta AI a lumii. România trebuie să decidă în următoarele şase luni, maxim un an, dacă vrea să existe pe harta AI-ului global.

♦ Pe zona de AI poţi să fii „AI maker“ şi „AI taker“, dar noi nu suntem nici măcar la nivel de „taker“.

♦ Cred că e mai puţin relevant cum vorbim despre legislaţie. Acesta e paradoxul. Tu practic ai nevoie de legislaţie, dar pe de altă parte legislaţia te încurcă. Deci cred că e o pseudodiscuţie despre cum ar trebui să aplicăm legislaţia sau ce tip de legislaţie ar trebui să avem. E critic de exemplu să avem etică în modul în care facem AI.