♦ „AI-ul în prezent e o rachetă verticală, nu e un grafic înclinat. Deci ne aşteptăm ca foarte repede inteligenţa artificială să treacă de pragul de inovaţie şi să ajungă din ce în ce mai mult în adopţie reală în companii şi să aibă un impact din ce în ce mai mare“ ♦ „Lucrurile se vor schimba şi se schimbă, nu neapărat din cauza AI-ul, ci mai mult cu ajutorul AI“ ♦ „Energia este o problemă şi trebuie să găsim o soluţie, dar dacă investim în continuare în oameni, dacă există coerenţă între sectorul privat şi public privind strategia AI, cred că nu ratăm trenul şi putem ajunge un jucător important în regiune.“
România se află într-un moment-cheie al tranziţiei digitale, în care accesul la inteligenţă artificială (AI) este mai facil ca oricând, dar miza reală nu este doar adoptarea tehnologiei, ci transformarea ei într-un avantaj competitiv şi sustenabil. În cadrul evenimentului ZF Digital Summit 2025, lideri din tech, telecom şi zona de reglementare au conturat o imagine optimistă, dar pragmatică: potenţialul este uriaş, însă fără direcţie strategică clară riscă să rămână subexploatat. Conferinţa ZF Digital Summit 2025. România în era AI: Agenţi de progres sau de risc? a fost realizată de ZF în parteneriat cu Visa, Mastercard, Vodafone, Bitdefender, BRD, CEC Bank, Bondoc şi Asociaţii, Corporate Intelligence Agency, ENEVO Group, Filip&Company, Five Elements Digital, Garanti BBVA, Inform, Motorola, Popovici, Niţu, Stoica & Asociaţii, Safetech şi Wonderful.
„AI-ul nu e o simplă bulă, e un val în faţa căruia stăm, iar România trebuie să decidă în următoarele şase luni, maxim un an, dacă vrea să existe pe harta globală a AI-ul. Am auzit din ce în ce mai des că pe zona de AI poţi să fii «AI maker» şi «AI taker» să creezi sau să implementezi, dar noi în prezent nu suntem nici măcar la nivel de «taker», de implementare“, a spus Pavel Popescu, vicepreşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Bogdan Putinică, managing director Central, Eastern, South-East Europe and C.I.S., Wonderful, consideră că România are multe oportunităţi în zona AI, iar mediul local are avantajul unei industrii IT puternice, care poate accelera adopţia AI. Iar companiile care vor înţelege rapid cum să folosească aceste tehnologii vor obţine un avantaj competitiv masiv, pentru că impactul asupra productivităţii este direct şi măsurabil. „În România există peste tot pe unde te uiţi oportunităţi uşor de atins cu ajutorul AI, important e să se dorească şi să se poată şi să se facă. Ştim că avem o industrie de IT genială, mare, care acum cam suferă, sunt vremuri tensionate, dar o tehnologie de tip AI într-o astfel de industrie face diferenţa majoră pentru că îţi creşte productivitatea, cresc direct profiturile şi ca urmare ai cu totul altă dinamică în piaţă. În România, aş îndrăzni să spun că aproape de la A la Z, există aşa numitele «low hanging fruit». oportunităţile uşor de atins“, a transmis Bogdan Putinică.
El a adăugat că AI-ul a evoluat dincolo de etapa în care era perceput drept o tehnologie imprevizibilă sau experimentală. Modelele actuale se pot autocorecta, învăţa din erori şi pot funcţiona ca motoare de eficienţă în companii care se confruntă cu presiuni pe costuri şi deficit de talente.
„La Wonderful avem modele de AI care învaţă din propriile lor greşeli, se autoajustează şi reduc semnificativ erorile. Halucinaţiile erau o problemă reală acum câţiva ani, astăzi, tehnologia are algoritmi care previn acest lucru. Interesul din piaţă este enorm, toată lumea vrea să discute despre AI, dar adopţia reală este cea care va separa companiile care profită de această revoluţie de cele care rămân în urmă. Când ştii cum să foloseşti AI-ul poţi răspunde la provocări economice şi de business normale - spre exemplu, dacă avem un client nemulţumit care sună la call-center şi aşteaptă 20 de minute la telefon, pentru o companie este un cost de ineficienţă clar şi AI-ul poate reprezenta un răspuns direct, instant care merge de câteva ori mai bine.“
Pentru operatorii telecom, discuţia despre AI nu poate fi separată de costurile energetice şi de sustenabilitatea infrastructurii. Nedim Baytorun, CEO al Vodafone România, a transmis că România are atât potenţial pe parte tehnică, cât şi poziţionare geografică pentru a deveni un centru regional de AI, dar această ambiţie poate fi subminată de problema majoră a energiei - cea mai mare barieră în dezvoltarea centrelor de date şi a platformelor de AI la scară mare.
„Energia este o problemă şi trebuie să găsim o soluţie pentru această problemă, dar dacă investim în continuare în oameni, dacă există coerenţă între sectorul privat şi public privind strategia AI, cred că avem şanse să nu ratăm trenul şi putem ajunge un jucător important în regiune“, a spus Nedim Baytorun.
Pe de altă parte, Florin Popa, B2B director, Orange România, a spus că întrebarea nu este dacă România poate construi infrastructură pentru AI, ci dacă piaţa este pregătită să o „consume“.
„Dacă este să vorbim de AI, întrebarea este dacă este sustenabil şi profitabil să faci un mare centru de date pentru AI din punct de vedere al costurilor, costurilor cu energia, cu răcirea. Dacă îl facem şi băgăm miliarde, cine o consumă? Există iniţiative, una în implementare la Cluj, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a lansat o procedură pentru a face un centru de excelenţă în AI şi va fi prima infrastructură pentru AI făcută în România care se va consuma pentru cercetare. Consumul se va democratiza cu adevărat după ce apare educaţia pieţei“, a explicat Florin Popa.
El a punctat că piaţa trece prin aceeaşi etapă prin care a trecut şi tehnologia RPA - entuziasm mare, dar adoptare lentă.
„Una dintre cele mai vândute soluţii de către echipele noastre este cea de RPA - robot process automation, premergătorul AI. Este lansată acum doi ani, credeam că rupem piaţa în două. Probabil că peste doi - trei ani vom vedea acelaşi lucru cu AI-ul. Este un hype global pe care îl vedem, însă efervescenţa nu se traduce imediat în consum local.“
Pavel Popescu, vicepreşedinte, ANCOM
♦ România nu există pe harta AI a lumii. România trebuie să decidă în următoarele şase luni, maxim un an, dacă vrea să existe pe harta AI-ului global.
♦ Pe zona de AI poţi să fii „AI maker“ şi „AI taker“, dar noi nu suntem nici măcar la nivel de „taker“.
♦ Cred că e mai puţin relevant cum vorbim despre legislaţie. Acesta e paradoxul. Tu practic ai nevoie de legislaţie, dar pe de altă parte legislaţia te încurcă. Deci cred că e o pseudodiscuţie despre cum ar trebui să aplicăm legislaţia sau ce tip de legislaţie ar trebui să avem. E critic de exemplu să avem etică în modul în care facem AI.
Nedim Baytorun, CEO, Vodafone România
♦ Da, piaţa de telecom din România este în scădere. Acesta este un fapt. Şi să reţinem: piaţa de telecom din România scade într-o economie inflaţionistă. S-ar putea ca România să fie singura piaţă din Europa unde piaţa de telecom este în scădere.
♦ La asta se adaugă competiţia acerbă de pe piaţă, condusă sau declanşată de un singur operator, dar la care ceilalţi operatori încearcă, de asemenea, pe bună dreptate, să răspundă cât de mult pot. Acest lucru face ca piaţa de telecom din România să fie o piaţă dificilă pentru creştere şi investiţii, deoarece creşterea este strâns legată de investiţii.
♦ Ce vom face în următorii doi-trei ani? Suntem foarte optimişti în această privinţă. Cred că această achiziţie a Telekom Mobile este o declaraţie clară a încrederii grupului Vodafone în potenţialul acestei pieţe şi în talentele de pe această piaţă. Aşa că o văd dintr-un unghi foarte pozitiv; în ciuda faptului că această piaţă este atât de provocatoare, aceasta a fost o investiţie mare care a venit în România.
Florin Popa, B2B director, Orange România
♦ Suntem optimişti. În ciuda unor provocări pe care piaţa de telecom nu cred că le-a mai avut în ultimii 20 de ani în România, care ţin de evoluţia mediului economic, de reglementare, de situaţii punctuale care ţin de consolidarea pieţei, considerăm că piaţa românească pe termen lung rămâne una cât se poate de interesantă atât din punct de vedere economic, financiar, profitabilitate, dar şi din pespectiva inovaţiei, a talentelor pe care România le oferă în zona de tehnologie şi a soluţiilor cu care reuşim să venim pe piaţă.
♦ Sigur că pentru succes şi pentru a ne întoarce la o piaţă care e profitabilă şi înregistrează creştere e nevoie de investiţii susţinute din partea operatorilor dar şi de un mediu cât se poate de echilibrat de reglementare şi de competiţie.
Daniel Marin, chief data officer, BRD Groupe Société Generale
♦ Oamenii vor să îşi uşureze munca, dacă blocăm şi punem doar ziduri - spui nu ai voie să foloseşti LLM-uri (large language model) în activitatea ta - oamenii vor găsi soluţii.
♦ Oamenii sunt inteligenţi şi vor găsi soluţii care pun companiile în risc de breşe de securitate, de aceea trebuie ca orice companie să pună la dispoziţie instrumente de AI care să fie aprobate şi guvernate din punct de vedere securitate corporate pentru ca angajatul să nu folosească toolul de LLM de pe telefonul personal ci pe cel oficial care a fost aprobat şi care îl poate ajuta şi scade tentaţia.
Kerem Toksoz, director general adjunct, Aria IT, Garanti BBVA România
♦ AI-ul nu va fi un serviciu individual, ci integrat în serviciile şi interacţiunile pe care băncile le vor avea. Trebuie să investim în primul rând în core banking pentru a avea infrastructura corectă, apoi să avem platformele corecte şi apoi vorbim de date, cum le gestionăm şi cum le guvernăm. Lucrurile se vor schimba şi se schimbă, nu neaparat din cauza AI-ul, ci mai mult cu ajutorul AI.
♦ Dacă ne uităm la piaţa românească, pe de o parte sunt două mari beneficii, productivitatea şi calitatea serviciilor.
Andrei Pitiş, fondator şi CEO, Genezio
♦ Sunt foarte mulţi care implementează aceşti AI agents, sunt foarte mulţi care implementează bine, ce se întâmplă este că în timp lucrurile se schimbă, firmele acestea trebuie să se scaleze, să aducă clienţi noi, în general se bazează pe clientul lor să aibă grijă ca agentul AI să răspundă în continuare corect, ceea ce nu se întâmplă de obicei, şi este una dintre cauzele pentru care aceste proiecte eşuează.
♦ Un studiu pe piaţa din România pe un eşantion de populaţie cu vârsta între 18 şi 30 de ani, arată că 40% cred ce le spune ChatGPT mai mult decât ce le spune Google; 30% le cred pe ambele, iar 30% nu cred deloc în ce le spune ChatGPT.
Bogdan Putinică, managing director - Central, Eastern, South-East Europe and C.I.S., Wonderful
♦ Încă există câţiva factori care conduc dezvoltarea unei afaceri, modernitatea şi sustenabilitatea ei mai departe, iar unul dintre aceşti factori este inteligenţa artificială. AI-ul este unul dintre aceşti factori, iar uşurinţa pentru clienţi de a interacţiona cu businessul fiind un alt factor.
♦ Sunt analize care spun că multe proiecte sunt ratate în ceea ce priveşte AI-ul pentru că adopţia nu este făcută bine, change managementul nu e făcut bine, tehnologia nu livrează şi altele. AI-ul e o tehnologie tânără. Nu putem vorbi de expertiză în AI atât de repede, expertiza pentru mediul de business trebuie construită.
Mugur Podaru, director, Direcţia operaţiuni la distanţă, CEC Bank
♦ Felul în care facem în prezent operaţiunile nu va rămâne la fel. Părerea mea este că în câţiva ani, dar nu foarte departe de acum, vom cere prin voce platformelor de online banking să facă ce dorim noi.
♦ AI-ul este un subiect care este de actualitate în bănci şi care ne preocupă pe toţi pentru că acesta este viitorul. Este felul în care tinerii sau generaţiile mai noi învaţă nişte lucruri.
♦ Noi încercăm să transpunem AI-ul în logică, în matematică. Acordăm scoruri pentru elementele pe care le evaluăm. Una este să întrebi ChatGPT despre grafica unei pagini şi alta e să-l întrebi dacă un client se încadrează la un credit de X lei.
Ionuţ Georgescu, director de operaţiuni, Safetech Innovations S.A.
♦ Vedem că şi comportamentul atacatorilor s-a schimbat foarte mult, vedem multe atacuri care acum folosesc LLM. Atacatorii reuşesc să se adapteze în funcţie de ce găsesc în partea cealaltă şi este destul de provocator să concurezi cu asta.
♦ Ingineria socială a ajuns la un nivel avansat. Dacă până acum câţiva ani ingineria socială se raporta la e-mailuri de phishing care aveau un anumit tipar, scrise cu anumite greşeli, diverse aspecte pe care utilizatorul trebuia să le respecte, acum lucrurile se întâmplă mult mai complex. Practic, atacatorii merg şi în zona în care contextualizează mesajul pe care îl trimit acelor persoane în aşa fel încât rata de succes să crească.
Monica Stătescu, partener, Filip & Company
♦ Problema legislaţiei care reglementează AI e una generală şi la nivel european. Acum avem un AI Act emis la nivel european dar şi el conţine reglementări la nivel de principiu. Adică impune anumite reguli dar nu sunt la un nivel de mare detaliu. Şi cred că există şi o oarecare teamă sau reticenţă în a reglementa în prea mare detaliu un aspect care este în continuare la început şi despre care nu ştim atât de multe.
♦ Cred că ar trebui reglementat mai în detaliu partea de etică, cine e responsabil şi la ce e etic să folosim AI-ul şi partea de securitate.
Alex Mihalache, go to markets products director, Romania, Croatia, Slovenia şi Bulgaria, Visa
♦ Pentru noi oportunitatea principală vine foarte mult din simplificarea plăţilor. Dacă ne uităm la e-commerce-ul de astăzi, chiar dacă în ultimii ani am făcut multe eforturi şi progres în ceea ce priveşte implementarea modalităţilor noi de plată, tokenizarea, introducerea unui wallet nou pentru întregul ecosistem, care simplifică foarte mult procesul de plăţi, încă avem un număr foarte mare de tranzacţii care se fac prin introducerea cardului manual, care presupune fricţiune mare în procesul de plată, abandon ridicat şi implicit pierderea unor oportunităţi importante pentru comercianţi, acceptatori şi emitenţi. Aici este oportunitatea principală pentru noi.
Daniel Tudose, country manager, Ericsson România & key account manager pentru Ericsson România şi Moldova
♦ Investiţii se întâmplă, se fac paşi importanţi, noi livrăm în mod constant tehnologie 5G spre partenerii noştri din România, se fac progrese de la lună la lună, infrastructura creşte şi reţeaua se dezvoltă. Dar este nevoie de mai multă viteză şi mai multe investiţii în perioada ce urmează pentru a recupera decalajul pe mai departe.
♦ E important ca zona de 5G să devină mai activă în strategia de digitalizare a României. În momentul de faţă suntem la o convergenţă între AI, cloud şi mobilitate, care generează noi tendinţe tehnologice. Necesitatea unei infrastructuri tehnologice şi 5G este importantă pentru că încurajează inovaţia.
Tudor Manea, CEO, eMAG Group
♦ AI-ul te ajută să fii mai eficient şi să adaugi opţiuni de shopping pe care înainte nu le aveai. Spre exemplu, noi am adăugat anul trecut instrumentul de căutare cu imagini care a ajuns să fie foarte folosit în categoria de jucării şi am observat că noi creştem pe această categorie de produse.
♦ Proiectele din zona de AI nu sunt liniare, nu sunt proiecte în care spui am de săpat un şant, cu un om sapi în cinci zile şi cu cinci oameni într-o zi. Într-un proces de AI ai o direcţie şi poate o să termini în două luni, şase luni sau mai mult. Dacă pui oamenii corect sigur îl termini dar nu e nimic liniar.
Gabriel Ghiţă, vice president customer solutions center, Southeast Europe, Mastercard
♦ În afară de faptul că Mastercard foloseşte AI de 12-13 ani pe antifraudă, machine learning, cumva versiunile incipiente de AI, în prezent sunt două direcţii pe care ne axăm foarte mult. Prima se referă la sisteme de loialitate avansate - oferte personalizate care să anticipeze dorinţele de achiziţie ale consumatorilor şi să le prezinte ofertele pe care şi le-ar dori. Cealaltă este utilizarea AI-ului în comerţul electronic, zona de agent e-commerce cu toate întrebările care derivă, nu doar pe plăţi, care este bucata finală, ci inclusiv tot ce se întâmplă înainte de plată.
Arthur Rădulescu, fondator şi CEO, MerchantPro
♦ Cred că în România comercianţii trebuie să se uite în primul rând la automatizările de bază, încă sunt mulţi comercianţi mici şi chiar şi medii care nu au o integrare solidă în sisteme ERP (enterprise resource planning), încă fac multe procese manual. AI vine şi automatizează peste automatizările existente. Dacă nu ai automatizările de bază, AI este doar un cuvânt pretenţios.
♦ Deja AI răspunde la foarte multe întrebări, evoluţia e atât de rapidă încât mi se pare în momentul de faţă e imposibil de anticipat modul în care va fi AI-ul peste un an, doi ani, cinci sau zece ani pentru că este o schimbare extraordinară.
Tiberiu Popescu, sr. AI change manager, Lenovo România
♦ Sunt mai mulţi piloni pentru a avea o implementare AI de succes - ai nevoie de infrastructură (on-premise, în cloud sau un mix), ai nevoie de software, procese, date.
♦ 60% din investiţiile pe AI momentan se duc în zid pentru că avem un fail adoption şi fail management. Pentru că avem această scăpare asupra change managementului, asupra modului de a ne gândi cum va trebui să arate compania şi cum vor trebui să interacţioneze angajaţii într-un mod de lucru dual (AI şi angajat). În momentul în care ai o adopţie corectă de AI angajatul se va gândi cum foloseşte AI-ul pentru noul task care va apărea.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc & Asociaţii
♦ De exemplu, acum, când un client are o aplicaţie pe care vrea să o lanseze sau sa o foloseasca, deja trebuie să te gândeşti ce fel de aplicaţie este, ce date prelucrează, cine are acces, cum faci trainingul, daca ai backup, ce se întâmplă în caz de recuperare în caz de dezastru, dacă poate fi calificată ca dispozitiv medical sau ca altceva care atrage aplicabilitatea unor norme suplimentare etc. Şi o problemă foarte importantă va fi cea a cauzalităţii.
♦ Nu e ceva nou „cine răspunde“ - răspunde întotdeauna cine e vinovat. Problema este cum afli cine este vinovat. Pentru că, de exemplu, într-o instanţă, îţi trebuie o expertiză tehnica. În România, probabil sunt doar câţiva oameni care pot face o astfel de expertiză pe anumite componente. Şi atunci apare o problemă fundamentală: poţi să vezi că e o problemă, dar de la a vedea ce problemă este, la a stii şi cine e vinovat va fi o cale lungă.
Monica Iancu, partner, Bondoc & Asociaţii
♦ O preocupare a mea, care cred că ar trebui să fie a oricărui client, este cum anticipez riscurile legale. Spre exemplu, multe din instrumentele care sunt pe piaţă şi pe care multe companii le iau pentru că sunt convinse că le asigură optimizarea proceselor, propun în mod implicit ca datele respective să fie folosite şi pentru antrenarea toolurilor acelora sau a altor tooluri ale aceluiaşi furnizor.
♦ Nu spun că această opţiune nu trebuie acceptată, dar trebuie gândită. Este un risc din punctul meu de vedere şi trebuie să te gândeşti cum peste doi ani procesele respective pot să nu se mai folosească de datele pe care tu i le-ai furnizat, mai ales dacă sunt date personale.
Silviu Stoica, partner, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii
♦ La nivel intern decizia e clară: trebuie să folosim inteligenţa artificială pe cât de mult posibil. Noi am început cu Microsoft Copilot. Şi ne gândim la o standardizare din ce în ce mai mare. Trebuie să înţelegem tehnologia şi să o implementăm.
♦ Suntem deja într-o schimbare de paradigmă legat de modul în care facem business şi noi suntem parte din această schimbare.
♦ Eu sunt optimist apropo de rolul nostru de avocat. Dar cred că în următorii cinci ani, abilităţile de strategie şi management vor fi din ce în ce mai căutate la un avocat.
Andreea Balaban, partener, Corporate Intelligence Agency
♦ AI-ul nu ne-a schimbat foarte mult modul în care ne desfăşurăm activitatea, dar ne-a oferit o unealtă utilă. Poate rezuma foarte bine volume mari de date într-un timp foarte scurt, dar, pe partea de extracţie şi analiză de date, din experienţa noastră, încă oferă de multe ori şi informaţii eronate. Atunci noi îl folosim cu scepticism şi verificăm de fiecare dată fiecare informaţie.
♦ Eu nu cred că AI-ul va înlocui analiza umană nici acum, nici pe viitor, pentru că în domeniul nostru activitatea nu înseamnă doar colectare şi analiză de date din surse deschise, ci înseamnă şi muncă de teren, colectare de date din surse umane. Iar asta AI-ul, oricât s-ar dezvolta, nu o va putea face. El nu poate evalua credibilitatea unei surse, nu poate să înţeleagă sau să simtă dacă o informaţie „nu se leagă“, să înţeleagă nuanţele unei situaţii. Aici intervin experienţa, intuiţia şi discernământul uman - nişte lucruri pe care un algoritm nu le poate copia.
Steffen Heringhaus, fondator, five elements digital
♦ Eu cred că este mai multă nevoie decât niciodată de SEO pentru că LLM nu ştie cele mai multe întrebări, ci le caută pe Bing, pe Google. Anul acesta am ajuns la situaţia paradoxală că se caută mai mult decât oricând, trebuie făcut mai mult conţinut decât oricând, dar nu este citit neapărat pe site acest conţinut, ci s-ar putea să fie într-un AI overview, într-un LLM. Niciun AI nu vrea să digere conţinut scris cu AI. Conţinutul generat cu AI regenerează conţinut deja existent.
♦ Oricât de bun ar fi AI, mereu va face greşeli, pentru că ori uită ceva, ori nu adaugă ceva, ori nu ştie ceva sau chiar halucinează.
