Business Hi-Tech

România este cel mai ieftin hub de tehnologie din UE: cei mai mulţi programatori "costă" sub 20 de dolari/oră. "În România forţa de muncă calificată în IT este mai ieftină decât în alte ţări, pentru că şi costul vieţii este mai redus."

România este cel mai ieftin hub de tehnologie din UE:...

Autor: Adelina Mihai

14.02.2017, 00:08 4337
În Germania, doar 28% dintre pro­gra­matori "costă" sub 20 de dolari pe oră, în timp ce în Polonia pon­derea aces­tora este de 40%, arată datele pu­bli­cate de Invest Romania, instituţia guver­­­namentală pentru pro­movarea inves­ti­ţiilor străine.

"În Romania forţa de muncă calificată în IT este mai ieftină decat în alte ţări, pentru că şi costul vieţii este mai redus. În ca­zul companiilor mici de IT care vin în Ro­mania am observat că ele sunt atrase de fap­tul că există un cost redus al forţei de mun­că, însă nu mai este atat de redus încat să devină un avantaj.

În schimb, buna cunoaştere a limbii en­gleze de business a devenit un avantaj com­­pe­titiv. În cazul companiilor mari, nu ne­apărat costul cu salariaţii a fost un avantaj ca­re să determine decizia de a investi, pentru că în acest moment există companii mari din IT care oferă şi 3.000 de euro (3.200 de dolari - n.red.) pe lună pe contract de muncă pro­gramatorilor", a explicat Răzvan Rada, ge­neral manager în cadrul Head Hunting IT, companie specializată în recrutarea can­didaţilor pentru sectorul infor­ma­tic.

Cu 67% dintre programatori care generează costuri salariale de 3.200 de dolari pe lună (echivalentul a 13.400 de lei, respectiv 3.000 de euro), cheltuielile salariale ale angajatorilor din industria IT din Romania sunt semnificativ mai mici decat în alte state. În Franţa, spre exemplu, 66% dintre programatori sunt plătiţi cu peste 20 de dolari pe oră, cei mai mulţi dintre aceştia (23% din totalul celor 66%) fiind tarifaţi cu peste 50 de dolari pe oră, ceea ce înseamnă că angajatorii au costuri salariale minime cu aceştia de 8.000 de dolari pe lună. Numai o treime (34%) dintre programatorii din Franţa generează costuri de mai puţin de 20 de dolari pe oră, arată datele aferente anului 2015, preluate de InvestRomania, care foloseşte drept sursă compania de software Yalantis.

În schimb, în Romania ponderea programatorilor care generează costuri de peste 50 de dolari pe oră (adică de cel puţin 8.000 de dolari pe lună) este de numai 3%, în timp ce în Suedia peste 29% dintre programatori "costă" peste 50 de dolari pe oră.

Deşi Romania are încă printre cele mai scăzute costuri cu forţa de muncă în IT din Uniunea Europeană, deficitul de personal este din ce în ce mai accentuat şi în acest domeniu, astfel că în ultimii ani salariile au crescut semnificativ din nevoia de atragere de can­didaţi. Salariul mediu net în sectorul IT a a­juns anul trecut la o valoare medie de 5.400 de lei (1.285 de dolari - n.red.) net pe lună, fiind de 2,6 ori mai mare decat salariul mediu înregistrat la nivel naţional. Astfel, pentru ca un programator să primească salariul net de 5.400 de lei, costul total al angajatorului este de circa 8.400 de lei (echivalentul a cca. 2.000 de dolari pe lună, adică 12,5 dolari pe oră), luandu-se în calcul şi scutirea de impozit pe venit (de 16%) de care beneficiază programatorii.

Pentru a atenua din criza de personal cu care se confruntă în prezent firmele de IT de pe plan local există mai multe soluţii, spun specialiştii. Prima "sursă" este reprezentată de menţinerea în ţară a programatorilor existenţi.

"În ultimii doi ani tentaţia de a pleca şi numărul programatorilor interesaţi de un job în străinătate au scăzut simţitor. Însă pentru prima dată există îngrijorări ca urmare a situaţiei politice şi sociale, mai ales dacă ne uităm la faptul că protestele din ultima perioadă au avut loc în oraşele unde este concentrată industria IT. Legat de actuala criză de neîncredere politică, în joc sunt şi interesele acelei categorii creative, inovative şi antreprenoriale a Romaniei din care fac parte şi specialiştii IT. O categorie care va contribui cu 10% din PIB, după cum arată prognozele, dar care contribuie şi la emanciparea şi dezvoltarea socială", a mai spus Răzvan Rada.

O altă sursă pentru ameliorarea deficitului de specialişti IT, care împiedică, parţial, şi creşterea cu un ritm mai accelerat al investiţiilor în acest sector, e reprezentată de specialiştii IT romani care au plecat în străinătate în perioada 1995- 2005.

"În acea perioadă a avut loc o hemoragie mare de specialişti IT, iar eu cred că ei ar putea lua în considerare o relocare în Romania doar dacă climatul politic şi social sunt stabile şi uşor progresiste. Să nu uităm că actualele hub-uri internaţionale IT din lume sunt în zonele San Francisco şi Londra. Prin urmare, mii sau chiar zeci de mii de romani care lucrează în astfel de regiuni considerate printre cele mai cosmopolite şi liberale din lume s-ar întoarce la Bucureşti sau la Cluj dacă vor găsi un climat similar", a mai spus Răzvan Rada.

Printre alte soluţii care ar putea rezolva criza de personal din sectorul IT ar putea fi formarea de specialişti IT (iar multe companii şi-au făcut deja academii interne de IT pentru instruirea angajaţilor) în parteneriat public privat, dar şi creşterea numărului de permise de muncă acordate IT-ştilor care provin din state non-UE care vor să vină să lucreze în Romania, mai spune directorul HeadHunting IT.

Creşterea sectorului IT&C a fost o constantă a ultimilor ani, iar acest sector a depăşit atat agricultura, cat şi construcţiile în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului. Astfel, în dacă în primele 3 trimestre ale anului 2016 agricultura (sector în care lucrează peste 2 milioane de oameni - mulţi în zona agriculturii de subzistenţă) a contribuit cu 4,4% la formarea PIB în primele nouă luni, iar construcţiile (unde lucrează peste 370.000 de angajaţi) au avut un aport de 5,2% la formarea PIB, cu mai puţin de 150.000 de angajaţi, sectorul IT&C a contribuit cu 6,3% la formarea PIB în primele nouă luni din 2016.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO