Orange şi Vodafone, cei mai mari jucători de pe piaţa locală de telefonie mobilă, au transmis Autorităţii naţionale de reglementare în comunicaţii (ANCOM) că felul în care instituţia a realizat caietul de sarcini pentru cea mai mare licitaţie de spectru radio din istoria României poate avea ca efect întreruperea serviciilor pentru o parte dintre clienţi şi va duce la înregistrarea unor costuri de la 100 până la 200 mil. euro care nu vor merge către bugetul de stat, au declarat pentru ZF, sub rezerva anonimatului, surse apropiate discuţiilor.
"Condiţiile impuse acum pentru desfăşurarea licitaţiei pot avea ca efect întreruperea furnizării unor servicii. Unii jucători ar putea ajunge în situaţia de a deconecta o parte dintre clienţi dacă nu vor reuşi să instaleze într-un termen foarte scurt şi la costuri ce pot ajunge la 100 de milioane de euro pe operator câteva sute de antene noi de telefonie mobilă, dintre care o jumătate în mediul urban", potrivit estimărilor realizate de o companie de consultanţă pentru una dintre companii.
România scoate la vânzare la jumătatea acestui an - în cea mai mare licitaţie de acest tip din istorie - licenţe de comunicaţii mobile pentru perioada 2014- 2029, perioadă în care veniturile generate ar putea fi de minimum 40 mld. euro.
Dar Orange şi Vodafone, care rămân fără licenţă de operare la finele acestui an în banda de frecvenţă de 900 MHz - prin care oferă servicii pentru milioane de clienţi - trebuie în primul rând să se lupte să câştige o licenţă temporară până în aprilie 2014 şi abia apoi să se lupte să rămână pe această piaţă alţi 15 ani, până în 2029. Cele două companii nu contestă preţul pentru aceste licenţe temporare, de 3,4 mil. euro, ci felul în care a fost împărţit spectrul radio disponibil şi sistemul de creştere a preţului. Împărţirea licenţelor temporare (până în 2014) din frecvenţa de 900 MHz în blocuri de 5 MHz forţează Orange şi Vodafone să cumpere fie mai mult, fie mai puţin spectru decât folosesc în prezent.
Dacă vor cumpăra mai puţin spectru, respectiv dacă în loc de 12,5 MHz vor avea doar 10 MHz începând cu 2013, cei doi operatori ar fi nevoiţi să-şi rearanjeze utilizarea frecvenţei radio (refarming) într-un termen foarte scurt (de şase luni) la costuri de zeci de milioane de euro. Dacă vor dori să cumpere mai mult spectru pentru a amâna refarmingul până în aprilie 2014, Orange şi Vodafone ar putea licita fiecare astfel încât să cumpere fiecare câte 3 blocuri de 5 MHz până în 2014. Însă la vânzare sunt doar 5 blocuri, ceea ce înseamnă că sistemul de licitaţie conceput de ANCOM va duce la o creştere a preţurilor de fiecare dată când şi Orange şi Vodafone vor licita pentru a câştiga mai multe blocuri, iar la un moment dat una din cele două companii tot va pierde.
"Practic Orange şi Vodafone sunt împinse să liciteze chiar dacă preţul ar putea ajunge de la 3,4 mil. euro la câteva zeci de milioane de euro. Orange şi Vodafone se vor gândi: mai bine cumpăr mai mult spectru decât am nevoie, mai bine plătesc 10,15, 20, 30 de milioane de euro decât să cheltui 100 de milioane de euro ca să fac refarming într-un timp foarte scurt. Dar pe o asemenea strategie nu poate fi decât un singur câştigător, iar al doilea va fi nevoit să cheltuie suma respectivă dacă decide să rămână pe piaţă", potrivit unei persoane implicate în discuţii de partea operatorilor.
Orange şi Vodafone, companii care au reuşit până acum să convingă milioane de clienţi din România să le cumpere servicii sau echipamente sofisticate, sunt îngrijorate că de această dată publicul nu va înţelege miza uriaşă a discuţiilor cu autoritatea de reglementare, spune un consultant care lucrează cu unul dintre jucători. "Este foarte important ca discuţia să nu rămână doar la nivel tehnic, de MHz şi blocuri de frecvenţă, pentru că miza este uriaşă. Oamenii trebuie să înţeleagă care este relaţia directă între această licitaţie, bani, timpul de instalare a unei reţele şi calitatea serviciilor." Care ar fi în opinia părţilor implicate în licitaţie de partea operatorilor efectele condiţiilor impuse în prezent de ANCOM prin caietul de sarcini? "Pentru o reţea de telefonie mobilă deţinerea unei cantităţi de spectru se traduce în posibilitatea de a transporta un anumit număr de convorbiri la un moment dat, prin intermediul unui anumit număr de antene. Eliberarea unei părţi din spectrul folosit de un operator înseamnă automat scăderea numărului de convorbiri efectuate la un moment dat în condiţiile menţinerii aceluiaşi număr de antene.
Pentru a se asigura o calitate constantă a serviciului singura soluţie este creşterea substanţială a numărului de antene." Câte antene ar trebui să instaleze Orange sau Vodafone? Răspunsul este sec: fiecare dintre operatori ar trebui să instaleze "peste 800 de staţii de bază (antene) noi, din care o jumătate în mediul urban şi să doteze cu echipamente în frecvenţa de 1.800 MHz un număr de aproape 1.500 de staţii de bază. Costul estimat pentru acest proces depăşeşte 100 de milioane de euro, care nu vor fi folosiţi pentru reţele 4G." Orange are în prezent 4.000 de staţii de bază în România.
"Fără o asemenea investiţie, Orange sau Vodafone sau Orange şi Vodafone - depinde de rezultatul licitaţiei - vor fi obligaţi practic să deconecteze clienţi. Cel puţin unu din operatori va fi nevoit să investească 100 mil. euro doar pentru a menţine calitatea serviciilor până în anul 2014. Aceasta este magnitudinea pe care o are decizia ANCOM", a adăugat sursa citată.
Din datele obţinute de ZF cei doi jucători au transmis către ANCOM mai multe variante de schimbare a condiţiilor din caietul de sarcini.
O variantă propusă ANCOM este cea de vânzare a spectrului din banda de 900 MHz pentru perioada 2013-aprilie 2014 în pachete de 2,5 MHz, care ar permite Orange şi Vodafone să cumpere doar spectrul de care au nevoie, dar şi achiziţia unei licenţe de către un alt jucător precum RCS&RDS. O a doua variantă transmisă ANCOM, potrivit datelor obţinute de ZF, este cea prin care arbitrul telecom ar prelungi licenţele Orange şi Vodafone în 900 MHz până în anul 2014, dar cu obligaţia ca în acest interval companiile să renunţe la utilizarea a 2,5 MHz din spectrul deţinut.
Până acum reacţiile nu ar fi fost încurajatoare, potrivit datelor obţinute de ZF. "ANCOM a fost surd la propuneri", spune un consultant implicat în acest proces.
Dacă până în prezent discuţiile s-au purtat în spatele uşilor, fără ca vreuna dintre părţi să iasă oficial în spaţiul public pentru a discuta despre acest subiect, este de aşteptat ca acest lucru să se schimbe. Cosmote, Orange, Vodafone şi RCS&RDS nu mai au decât două săptămâni la dispoziţie, până pe 20 aprilie, pentru a face comentarii despre caietul de sarcini pentru licitaţia care va stabili cum va arăta în următorii 15 ani piaţa de comunicaţii mobile din România.
Ce variante au consultanţii
Orange şi Vodafone, care rămân fără licenţă de operare la finele acestui an în banda de frecvenţă de 900 MHz - prin care oferă servicii pentru milioane de clienţi -, trebuie în primul rând să se lupte să câştige o licenţă temporară până în aprilie 2014 şi abia apoi să se lupte să rămână pe această piaţă alţi 15 ani, până în anul 2029. Cele două companii contestă felul în care a fost împărţit spectrul radio disponibil şi sistemul de creştere a preţului. Împărţirea licenţelor temporare (până în 2014) din frecvenţa de 900 MHz în blocuri de 5 MHz forţează Orange şi Vodafone să cumpere fie mai mult, fie mai puţin spectru decât folosesc în prezent.
Din datele obţinute de ZF cei doi jucători au transmis către ANCOM mai multe variante de schimbare a condiţiilor din caietul de sarcini. O variantă propusă ANCOM este cea de vânzare a spectrului din banda de 900 MHz pentru perioada 2013-aprilie 2014 în pachete de 2,5 MHz, care le-ar permite Orange şi Vodafone să cumpere doar spectrul de care au nevoie, dar şi achiziţia unei licenţe de către un alt jucător precum RCS&RDS. O a doua variantă transmisă ANCOM, potrivit datelor obţinute de ZF, este cea prin care arbitrul telecom ar prelungi licenţele Orange şi Vodafone în 900 MHz până în anul 2014, dar cu obligaţia ca în acest interval companiile să renunţe la utilizarea a 2,5 MHz din spectrul deţinut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
