Şefii Telekom răbufnesc din nou: Ministerul Comunicaţiilor a blocat de tot RO-NET, reţeaua zace nefolosită

RO-NET - unul dintre cele mai mari proiecte de infra­structură de comunicaţii din România - cu un buget total de câteva zeci de milioane de euro din fonduri europene, şi care are ca scop conectarea prin fibră optică a aproape 700 de localităţi izolate din mediul rural unde există probleme chiar şi cu acoperirea reţelelor de telefonie mobilă - este „complet blocat de 8 luni de zile“ de către Ministerul Comunicaţiilor (MCSI), care refuză să semneze recepţia lucrărilor, împiedicând astfel şi plata furnizorilor şi lansarea serviciilor de net în comunităţile respective, au declarat reprezentanţi ai Telekom România, grupul care a câştigat execuţia proiectului. „De fiecare dată când ne-am întâlnit cu reprezentanţii MCSI ei şi-au exprimat de fiecare dată dorinţa de a contribui şi de a sprijini proiectul RO-NET. Şi noi suntem interesaţi să finalizăm proiectul. Şi comunităţile şi autorităţile locale îşi doresc foarte mult acest lucru. De ce nu se întâmplă atunci acest lucru? Este dificil pentru mine să înţeleg abordarea anumitor persoane în legătură cu proiectul. Sper să se clarifice rapid situaţia, dar am pierdut timp preţios, aceste 8 luni de zile“, a răbufnit Miroslav Majoros, CEO al grupului Telekom România. Întrebat dacă regretă că grupul a câştigat proiectul RO-NET, Majoros a răspuns afirmativ. „Da (n.red. - ne pare rău că am câştigat acest proiect), reprezintă un prejudiciu semnificativ pentru noi“. „De 8 luni nu s-a mişcat nimic, totul e blocat“, a punctat şi Ovidiu Ghiman, direc­tor executiv comercial pe segmentul busi­ness al Telekom România, cel care are în subordine oamenii care gestionează derularea proiectului. Este pentru a doua oară când reprezentanţii grupului expun public problemele cu care se confruntă în derularea RO-NET de la debutul proiectului. În august 2015, şeful de atunci al grupului, germanul Nikolai Beckers, exploda într-un interviu pentru ZF: „Cred că acum pot scrie un studiu - de ce nu merg lucrările de infrastructură din România. Este vorba de birocraţie, de incompetenţă şi de inerţie. Am fost nevoiţi să semnăm şi să ştampilăm 20.000 de pagini de documente în era comunicaţiilor electronice. Sunt peste 700 de localităţi şi pentru fiecare localitate este nevoie de cel puţin 10 autorizaţii. Faceţi calculele“, spunea el atunci.