• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.4034
  • Leu / USD4.2755
Business Hi-Tech

Şeful ANIS: România nu mai are programatori. Avem nevoie de firme de software cu produse proprii

Şeful ANIS: România nu mai are programatori. Avem nevoie de firme de software cu produse proprii

Andrei Pitiş, preşedintele ANIS: În firmele de outsourcing, peste 90% din angajaţii sunt programatori, iar unii dintre ei devin manageri, mai există câte un contabil şi un director general şi nu e loc pentru oameni cu alte facultăţi. Într-o firmă de creare de produs se lucrează cu câţiva programatori, iar restul sunt în departamentele de vânzări şi marketing, care poate au vândut şi marketat anterior detergenţi sau cafea.

Autor: Adelina Mihai

14 iun 2012 2962

România nu produce suficient de mulţi programatori în aşa fel încât să atragă noi investitori în industria de IT, de aceea ar trebui încurajate businessurile de creare de produse software care să genereze joburi şi în alte departamente, crede Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Cu 6.000 - 7.000 de absolvenţi de facultăţi de calculatoare pe an, dintre care doar jumătate sunt angajabili, forţa de muncă care iese anual din şcoli nu saturează nevoia de pe piaţă.

"Trebuie să facem ceva pe toate căile ca să încurajăm crearea de firme de software complete, firme care fac produse software. Nu firme de software de tipul celor care sunt în prezent în industria românească, care se bazează pe outsourcing şi care fac sofware la comandă pentru firmele din străinătate. În firmele de outsourcing, peste 90% din angajaţi sunt programatori, iar unii dintre ei devin manageri, mai există câte un contabil şi un director general şi nu e loc pentru oameni cu alte facultăţi. Într-o firmă de creare de produs se lucrează cu câţiva programatori, iar restul sunt în departamentele de vânzări şi marketing, care poate au vândut şi marketat anterior detergenţi sau cafea, nu neapărat produse IT", a spus Andrei Pitiş, care se află la conducerea ANIS din luna februarie a acestui an. El are o experienţă de 20 de ani în software şi tehnologie şi a ocupat diverse funcţii de management, ultima fiind aceea de country manager la Ixia, unde a crescut şi a coordonat o organizaţie de 200 de oameni.

"Programatorii noştri s-au terminat, nu mai avem. Sunt angajaţi toţi. Dacă vine o firmă din afară, ia programatori de la alte firme, care până la urmă vor fi nevoite să-i angajeze pe cei care ies din facultate. Şi atunci, cu cât poate să crească această industrie pe an? Cu câteva mii de oameni. Acele 3.000 de locuri de muncă oricum se creează. Însă programatorii sunt aceiaşi, se mişcă între ei.

Cu totul, anual, toată industria de software creşte cu maxim numărul de absolvenţi de facultate."

Bitdefender, Totalsoft sau Siveco sunt, în opinia lui Pitiş, exemple relevante de firme care au creat produse software şi care au generat locuri de muncă şi pentru oameni calificaţi şi în alte domenii în afară de cel IT.

"O firmă care creează un produs software cu 10- 20 de oameni îl vinde cu încă 20 de oameni de un milion de ori. Şi tot va mai avea ce să vândă, pentru că acei programatori vor rămâne în companie şi vor crea versiuni noi ale produsului, îmbunătăţite."

Andrei Pitiş este şi asistent universitar în cadrul Facultăţii de Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, care are 600 de absolvenţi pe an. Spre deosebire de reprezentanţii mediului privat din alte industrii, el spune că generaţiile de absolvenţi de liceu care intră la facultatea de calculatoare sunt foarte bine pregătite, pentru că este o facultate grea.

"Ce s-a schimbat fundamental este faptul că dacă în anii trecuţi veneau doar oamenii pasionaţi de calculatoare la această facultate, acum vin şi oameni care văd IT-ul ca pe un domeniu în care se plăteşte foarte bine şi care nu sunt neapărat foarte pasionaţi. Dar iau lucrurile sistematic, învaţă şi găsesc un job în zona asta. Şi se mai întâmplă ceva: este posibil ca firmele să nu vadă o creştere a nivelului calitativ al studenţilor pentru că top 10% dintre absolvenţi pleacă direct la Google şi la Facebook. Sunt oameni foarte buni pe care multe firme de software din România nu-i mai văd".

El a admis şi faptul că multe firme de software cu prezenţă locală nu fac lucruri care să le stimuleze creativitatea tinerilor talentaţi, ceea ce îi determină pe aceştia să plece la alte companii.

Un programator talentat, de 10 ori mai prolific decât unul normal

O altă tendinţă în rânndul firmelor de software, care se manifestă şi la nivel european, este aceea de a recruta exclusiv programatori seniori, cu experienţă de câţiva ani, care au fost deja verificaţi de altcineva.

"Firmele americane de software şi tehnologie câştigă tocmai prin faptul că îşi asumă riscurile de a alege talente încă din facultate. E foarte greu să iei un senior talentat dintr-o altă firmă, pentru că de obicei acestora li se aplică politici de retenţie foarte bune de către angajatori. Aşa că singura modalitate prin care acestea ajung să recruteze oameni foarte buni e să-i identifice încă din facultate, pentru că un programator foarte bun este de zece ori mai prolific decât unul «normal»".

În general, în echipele care lucrează în firmele locale de software, un manager este apreciat de restul colegilor pentru aptitudinile sale tehnice, de aceea în crearea de software managerii se impun mai greu dacă nu au abilităţi tehnice. "Această mentalitate a început să se schimbe. Eu pledez ca managerii să nu aibă atribuţii tehnice chiar dacă sunt tehnici, să nu intre în concurenţă cu oamenii din subordine pentru că în felul acesta oamenii nu se mai pot dezvolta."



Programatorii, cei mai economi angajaţi

Andrei Pitiş spune că ar trebui să se scoată din discursul public de atragere a noilor investitori în zona de IT faptul că avem forţă de muncă bine calificată şi ieftină, pentru că România nici nu mai are programatori disponibili pe piaţă, iar cei care există nu sunt ieftini.

"Era un discurs bun la început, când s-a dat acea lege cu scutirea de impozite pentru programatori, însă acum s-au ocupat oamenii. Întrebarea e: ce poţi face mai mult cu oamenii pe care îi ai? Să creezi firme de produs care să genereze noi locuri de muncă. În loc să ai 100.000 de joburi, ai 200.000 pentru că creezi locuri de muncă bine plătite în alte departamente".

Un softist junior câştigă între 700 şi 1.000 de euro net, pe lună, pe când unul cu câţiva ani de experienţă câştigă între 1.500 şi 1.800 de euro net/lună, iar un senior poate ajunge la un salariu lunar de 2.000 - 2.500 de euro net/lună, de peste 5 Ð 7 ori mai bine decât media pe economie.

"Programatorii sunt cei mai economi oameni pe care îi cunosc. Cunosc foarte multe cazuri în care programatorii au pus bani deoparte şi şi-au luat case având fonduri pentru un avans foarte mare, mai mult decât era necesar". De altfel, IT-ul este singurul sector din economie care a cunoscut o creştere foarte mare în ultimii cinci ani atât a numărului de angajaţi, cât şi a salariilor medii din domeniu, comparativ cu alte sectoare economice. Salariile angajaţilor din sectorul IT au crescut cu 61% în ultimii cinci ani, potrivit datelor raportate de Institutul Naţional de Statistică, perioadă în care salariul mediu net pe economie a crescut cu 21%.

ANIS este o asociaţie patronală care reprezintă producătorii de software şi furnizorii de servicii asociate din România, înfiinţată în urmă cu 14 ani, care are în prezent peste 100 de companii membre.

Cine este Andrei Pitiş

Andrei Pitiş are o experienţă de 20 de ani în software şi tehnologie. A ocupat funcţii de management în ultimii 15 ani, ultima poziţie fiind aceea de Country Manager la Ixia, unde a crescut şi a coordonat o companie de 200 de oameni. În prezent, el este business angel pentru mai multe startup-uri în tehnologie. În paralel, el predă la Facultatea de Calculatoare din cadrul UPB atât cursuri tehnice (Sisteme de Operare), cât şi un curs de introducere în management şi leadership la un program de master în cadrul aceleiaşi facultăţi.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0504
Ieri: 4.7625
Azi: 4.2755
Diferență: 0,2744
Ieri: 4.2638
Azi: 5.4034
Diferență: 0,0185
Ieri: 5.4024
Azi: 4.2363
Diferență: 0,3601
Ieri: 4.2211