Business Hi-Tech

Şeful Consiliului Concurenţei: Bruxelles-ul ne-a cerut să analizăm cum au ajuns cei mai mulţi bani europeni doar la câteva firme de IT şi de drumuri

Şeful Consiliului Concurenţei: Bruxelles-ul ne-a cerut...

Autor: Adrian Seceleanu

19.05.2016, 00:06 1945

Consiliul Concurenţei a demarat la solicitarea Comisiei Europene o analiză a achiziţiilor de soft realizate de administraţia publică din fonduri europene în exerciţiul financiar care se încheie în acest an, în condiţiile în care executivul comunitar are semne de întrebare în legătură cu faptul că marea majoritate a acestor bani au ajuns doar la câteva firme.

„Există o cerere a Comisiei Europene să ne uităm la achiziţiile publice pe zona de soft. Senzaţia lor, uitându-se la modul cum au fost cheltuite fondurile europene, este că mare parte dintre ele au ajuns la un număr limitat de companii de pe piaţa românească şi acest lucru ridică semne de întrebare“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul conferinţei ZF Mobilio ’16. Şeful autorităţii de concurenţă a adăugat că aceeaşi solicitare a fost adresată şi în legătură cu drumurile realizate din fonduri comunitare. Adrian Seceleanu
 
„În primul caz este vorba de software-ul pentru administraţia publică. E vorba de banii daţi pe achiziţii de IT din fonduri europene, alături de drumuri, acestea sunt cele două direcţii în care Comisia ne-a cerut să analizăm cum au fost cheltuite fondurile europene“.
 
În altă ordine de idei, Bogdan Chiriţoiu a declarat că autoritatea nu are în plan să reglementeze funcţionarea unor jucători noi care au intrat pe piaţa locală folosindu-se de noile tehnologii, precum americanii de la Uber, în condiţiile în care aceste mutări duc la creşterea competiţiei. „Au fost întâlniri cu reprezentanţi ai Uber. Nu au fost plângeri din partea competitorilor (în legătură cu Uber - n. red.). România este una dintre ţările mai relaxate, pentru că nu sărim să blocăm noutăţile din piaţă. La noi preţul este foarte mic, nu găsiţi ţări din UE unde tarifele la taxiuri sunt mai mici decât în România. Nu am avut până acum plângeri şi nu ştiu nici de eforturi în Parlament de a bloca (Uber - n. red.), aşa cum mă temeam la un moment dat.
 
Pentru noi sunt mai degrabă un lucru pozitiv. Clienţii vor avea o alternativă. Este un lucru pozitiv“.
 
Şeful autorităţii de concurenţă a insistat asupra faptului că jucătorii globali care intră în România folosindu-se de tehnologie - precum WhatsApp sau Uber - au un impact pozitiv pe piaţa locală. „Mutări în piaţă sunt, dar acesta este un lucru bun. Văd evoluţiile ca fiind parte a unei soluţii a dinamizării pieţei, creşterii concurenţei, erodării po­ziţiilor puternice pe care le au în piaţă unele companii. Mi se pare un lucru foarte bun că este în creştere comerţul online, mi-aş dori foarte mult să văd sistemele de plăţi avansând şi să apară alternative la serviciile bancare şi poate chiar la bănci în con­diţiile în care concurenţa din sistemul bancar este net inferioară celei din zona de telecom. (…) Este ceva mai degrabă benefic decât un lucru de care să ne speriem şi pe care să sărim să îl reglementăm, să îl controlăm.“
 
Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că a lansat o consultare privind achiziţia PC Garage de către eMAG după ce a citit în ZF că unii retaileri (cel.ro - n. red.) sunt de părere că tranzacţia ar trebui să fie respinsă. „Am aflat din ZF că sunt retaileri din piaţă nemulţumiţi de preluarea PC Garage de eMag, de aceea am spus că vom analiza tranzacţia“.
 
Solicitat să comenteze acordurile semnate la finele anului trecut de Orange şi Telekom, prin care cele două companii îşi oferă acces reciproc la reţele, Bogdan Chiriţoiu a spus, în prima sa intervenţie publică pe această temă, că autoritatea monitorizează comportamentul celor doi operatori. „Aici e un anumit dans al echivocului. Ce şi-ar dori companiile? Şi-ar dori să primească de la noi o garanţie că nu vor fi sancţionate niciodată. Noi încercăm să împăcăm şi capra şi varza. Încercăm ca şi în cazul altor industrii să nu ne opunem lucrurilor care au sens economic, care duc la eficienţă economică. Din acest punct de vedere, în anumite limite, cooperarea între companii pentru a utiliza aceleaşi elemente de infrastructură reducând astfel costurile şi ideal transmiţând o parte din reducerile acestea spre consumatori, acesta este un lucru bun. Nu o să dăm însă niciodată o adresă în care să spunem da, vă garantăm, ceea ce faceţi voi este OK şi atunci am găsit formula de a veni cu un set de recomandări insipirate din reglementările europene. Oricum Comisia europeană pregăteşte un nou set de recomandări privind integrarea elementelor active de reţea din telecom. Am încercat să nu stăm în calea acordurilor dintre companii care au o logică economică fără să oferim însă un cec un alb. Aşa trebuie interpretat ce am făcut anul trecut. Treaba noastră a statului nu este să creştem incertitudinea. Nu vrem ca statul să mai pună şi el un risc acolo pentru că atunci lumea nu va mai avea curaj să investească în nimic.“
 
Competiţia de pe piaţa de telecom este la un nivel ridicat în prezent, a spus Bogdan Chiriţoiu, care a adăugat însă că se teme de o înrăutăţire a situaţiei. „Percepţia mea este că lucrurile merg bine în piaţa de telecom, mie îmi este frică să nu se înrăutăţească. Mi se pare că avem o concurenţă destul de intensă între cei patru jucători de pe piaţă, servicii destul de bune faţă de restul Europei, tarife mici faţă de restul Europei. Ceea ce mă îngrijorează este tendinţa de concentrare din unele ţări. În ultimii ani sunt ţări care au trecut de la 4 la 3 jucători. Mai degrabă aş fi atent să nu vedem o înrăutăţire, o reducere a concurenţei pe piaţa românească.“
 
Există deci vreo discuţie între jucătorii mari în legătură cu o fuziune în România, au venit spre Concurenţă „cupluri“ de operatori care să testeze reacţia instituţiei la o tranzacţie, aşa cum au făcut în trecut RCS&RDS şi UPC? Nu, spune şeful Concurenţei. „Nu ştiu să existe discuţii (privind o fuziune, achiziţie). Răspunsul este că vom analiza orice operaţiune notificată, caz cu caz, dar ca linie generală nu mi-aş dori să văd o reducere a concurenţei în zona telecomunicaţiilor. (…)Înţelegem şi plângerile pe care le face industria, dar le înţelegem până la un punct. Adică nu le înţelegem foarte mult. Industria ne spune - avem costuri mari de investiţii, ca atare trebuie să acceptaţi reducerea numărului de jucători ca să putem creşte marjele şi preţurile şi să ne finanţăm investiţiile. Dar cel puţin în ultimele luni tendinţa la nivelul Comisiei şi a statelor membre este să se spună <<nu>>, vrem să menţinem o concurenţă puternică pe pieţele naţionale, sunteţi foarte liberi să fuzionaţi între ţări, nu avem o problemă dacă va integraţi între mai multe ţări.“