Specialişti din educaţie şi lideri din business au lansat un think tank, Edge Institute, care îşi propune să sprijine statul să se digitalizeze folosind experienţa unor jucători din mediul de business şi academic şi chiar din sectorul public din alte ţări, pentru a pune “în prim plan” cetăţeanul. Directorul Edge Institute este Robert Berza, care a fost până în aprilie 2024 CEO al retailerului de modă Fashion Days
Un grup de specialişti din educaţie şi business, printre care şi Iulian Stanciu - unul dintre cei mai puternici antreprenori în tech, Sergiu Manea - CEO al BCR - a doua cea mai mare bancă locală şi Răzvan Rughiniş - prodecan la Facultatea de Automativă şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi cofondator al Innovation Labs, au fondat o nouă iniţiativă care îşi propune să contribuie la digitalizarea administraţiei – un think tank, denumit Edge Institute. Noua entitate nu va “executa” sau concura pentru proiecte lansate de sectorul public ci va contribui la accelerarea digitalizării oferind know how, prezentând studii de caz, şi va pune specialişti la aceeaşi masă şi va încerca să menţină anumite subiecte în atenţia publică până la rezolvarea lor, au spus reprezentanţii think tank-ului în cadrul unui eveniment media.
“Statul român este de fapt un furnizor de servicii pentru 25 milioane de oameni şi are 100% market share. Aş vrea să începem de aici. Deci ce aştept de la statul român este să înţeleagă asta. Că statul român e sub forma unei administraţii centrale sau a unei administraţii publice locale, în definiţia largă a statului, repet, e un furnizor de servicii, cu 25 de milioane de clienţi, 100% cotă de piaţă”, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.
“Digitalizarea este un instrument menit să crească satisfacţia cetăţeanului, în contextul în care discutăm. Sau digitalizarea se poate întâmpla într-un mod dezordonat - vezi folosirea fără - în opinia mea - foarte mult discernământ - la nivel macro mă refer – discernământ la nivel macro, a diferitelor produse de influenţare în masă sau fragilitatea pe care o arătăm în fiecare zi când devenim victime ale crimelor cibernetice. Este o digitalizare dezordonată a societăţii. Noi la Edge suntem un think tank care are cetăţean în centrul lui. (...) Digitalizarea şi ce se întâmplă în tehnologie astăzi reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România să ardă poate zeci sau sute de ani de etape”, a adăugat Sergiu Manea.
În România se vorbeşte prea puţin despre dezvoltare, iar în administraţie nu există proiecte pe termen lung, a punctat şi Iulian Stanciu, preşedinte şi acţionar al eMAG - cel mai puternic retailer online din regiune, care controlează şi alte companii, printre care cel mai mare distribuitor IT&C şi retailerul electro-IT Flanco.
“Cred că rolul nostru este altceva de a veni cu experienţă din zona privată, academică sau din zona publică din alte ţări, şi să punem această experienţă la dispoziţia decidenţilor din instituţii. Este nevoie de instituţii care generează politici publice, care mai departe generează anumite comportamente. Se vorbeşte destul de puţin de dezvoltare. Noi venind din companii private sau din mediul academic unde ne ocupăm cu dezvoltarea, noi putem să venim cu acest focus. Vedem priorităţile instituţiilor, au focus pe termen scurt.
Nu ai cum să schimbi lucruri şi să construieşti acest gen de infrastructură dacă nu te uiţi pe termen lung. Noi în business am reuşit să facem lucruri pentru că am făcut investiţii în oamenii, tehnologii, bazându-ne pe planuri pe termen lung. Şi avem acest mix de competenţe, privat, public şi academic, prin care putem rezolva probleme complexe. Deci mesajul nostru este că suntem o resursă puse la dispoziţia decidenţilor din zona publică şi venim să-i ajutăm astfel încât să accelerăm această tranziţie digitală şi să construim această infrastructură”.
Director executiv al noii structuri este Robert Berza, care a plecat în urmă cu aproape un an din poziţia de CEO al retailerului de modă Fashion Days (care este parte din eMAG). În cadrul evenimentului Berza a prezentat un studiu realizat anul trecut de compania de cercetare Ipsos pentru Edge Institute care arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare.
„59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calităţii vieţii. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenţi (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administraţia publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituţiile statului. În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepţiei respondenţilor, cu infrastructura şi digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administraţia publică şi competenţele digitale ale populaţiei necesită îmbunătăţiri, subliniind importanţa unor investiţii în educaţie digitală şi modernizarea serviciilor statului”, a spus Robert Berza.
Referindu-se la acest studiu, Iulian Stanciu a declarat că acesta arată cum statul nu a pus pe primul loc ce îşi doresc cetăţenii ci zona de încasări de la contribuabili. “Am văzut mai devreme în studiul prezentat ceea ce îşi doresc oamenii. Că vorbeam de ce ar trebui să facă statul. Noi la eMAG spre exemplu avem un algoritm care ordonează produsele atunci când cauţi ceva. Sau atunci când intri într-o categorie de produse. Nu le punem primele pe cele la care câştigăm cel mai mult. Le punem primele pe cele cu probabilitatea cea mai mare să se vândă, şi asta înseamnă ce-şi doresc oamenii - preţuri bune, livrare rapidă şi aşa mai departe. Statul a prioritizat dezvoltarea serviciilor prin care încasează bani. Iar cele pe care şi le doresc cetăţenii şi unde s-ar putea să fie multe interacţiuni cu frecvenţă foarte mare, au fost lăsate, deocamdată, mai mult fizic. (...) Rolul nostru este să producem studii pentru a arăta ce este important, şi să mergem să le susţinem în faţa decidentului politic. Ne dorim ca percepţiile oamenilor şi dorinţele oamenilor să fie luate în considerare”.
Studiul arată că oamenii nu sunt mulţumiţi de ceea ce a pus statul pe primul loc, a continuat Iulian Stanciu. “Comisia Europeană a venit cu un set de principii pe care le-a aranjat în patru categorii, legat de felul în care ar trebui făcută digitalizarea. Şi aceste principii sunt folosite şi în mediul privat, în felul în care companiile interacţionează cu oamenii. Ele la stat, sună aşa: Lucrurile trebuie să fie foarte transparente. Transparente înseamnă să îi spui omului ce faci cu datele, ce se întâmplă în continuare, toate lucrurile astea trebuie să fie în transparenţă. Serviciile să fie disponibile transfrontalier. Mai ales în România, unde avem o diasporă numeroasă, în care oamenii de multe ori pierd legătura cu ce se întâmplă acasă şi vedem diaspora tradiţională că votează împotrivă. Votează împotrivă şi este nemulţumită de serviciile statului. Aşa cum a spus Sergiu Manea, statul are 100% marketshare de aceste servicii digitale. Oamenii consideră că statul nu şi împlineşte rolul de a oferi servicii pentru cetăţean. Digitalizarea este uşor de făcut şi poate ajuta să lege şi să rezolve problema acestor falii din societate şi acestor oameni care au fost lăsaţi deoparte.”
O problemă majoră pentru stat este că nu îşi face în mod real planuri de investiţii pe termen lung, a mai spus Iulian Stanciu. “Eu cred că lucrurile au legătură cu arhitectura sistemului. Dacă mandatele pe care le primesc oamenii din administraţie sunt pe 3 luni sau pe 6 luni sau pe un an, cum ar putea să se gândească pe termen lung? Pentru că beneficiile trebuie să vină pe termen scurt. Am avut interacţiuni cu diverse persoane din zona administraţiei publice care spuneau planul meu aşa, ce fac în 3 zile, 3 săptămâni, 3 luni. Deci trei luni era termenul maxim. Nu ai cum să construieşti ceva. De asta noi venim şi spunem haideţi să creştem nivelul de discuţie în societate despre importanţa digitalizării şi haideţi să, dacă unii oameni se schimbă, eventual să fie nivelul de dedesubt sau poate chiar noi să păstrăm o direcţie şi să vorbim tot timpul de acel alt lucru pe termen mai lung, astfel încât lucrurile să aibă cât de cât continuitate”.
Noua generaţie este ambiţioasă şi are idei măreţe despre cum poate schimba lumea folosind noile tehnologii şi dezvoltând soluţii inovatoare însă au nevoie de încurajare şi sprijin din partea persoanelor cu expertiză pentru a-şi putea pune în practică planurile, a punctat pe de altă parte Răzvan Rughiniş, membru în boardul Edge Institute, şi prodecan la Facultatea de Automativă şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti.
„Generaţia cu expertiză trebuie să încurajeze o generaţia de azi care are mari ambiţii. Aceşti tineri se iau la <<bătaie>> cu oameni cu experienţa lui Radu Georgescu - antreprenor de mare succes în România. El vine o dată pe an în Politehnică şi la pauză îmi spune <<nu sunt obişnuit să discut cu oameni care se consideră egali cu mine>>. Acest tip de ambiţie trebuie hrănit, trebuie încurajat. Dacă la 20 de ani nu crezi că schimbi lumea, o să fii o persoană cinică înainte de a atinge 40. Au nevoie să-i sprijinim. Chiar dacă ni se par naive ideile lor, să le dăm încredere. De multe ori, chiar şi o idee care s-a mai încercat într-un alt context tehnologic, într-o altă piaţă, poate să creeze un alt impact”, a transmis Răzvan Rughiniş .
El a adăugat că experţii trebuie să fie mai puţin cinici şi să aibă puterea să treacă într-o poziţie de sprijini ale unor oameni cu optimişti.
„Trebuie să avem încredere că ei pot schimba lumea, pentru că lumea se poate schimba azi mult mai uşor. Tehnologia democratizează expertiza şi dacă avem această încredere, a unei generaţii ambiţioase într-o lume cu mult mai multe oportunităţi astăzi decât în urmă cu 10, cu 20 de ani, cred că vom construi un proces accelerat de digitalizare, o Românie mai prosperă. Eu mă duc la conferinţe internaţionale şi în America, şi în Europa, în care România este percepută ca o ţară foarte curajoasă. România, în comunităţile acestea de ştiinţa calculatoarelor, de informatică, este văzută ca un campion, care în 1971 trăia într-un regim comunist.”
El a transmis că misiunea institutului Edge este de a sprijini tranziţia digitală a României, astfel încât în următorul deceniu ţara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în "Decada Digitală"/DESI.
„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluţii care simplifică interacţiunea cu administraţia, sprijină antreprenoriatul şi cresc nivelul de educaţie digitală. România are un potenţial imens, dar fără o strategie coerentă şi o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viaţa cetăţenilor, eficientizează relaţia cu statul şi creşte competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetăţeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziţionează peste orice altă naţiune din zonă. Acest potenţial ne oferă dreptul şi responsabilitatea de a avea ambiţii serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziţii în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară şi resurse bine direcţionate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală şi de Est în următorii 5-10 ani”, a spus Robert Berza.
Întrebaţi cum au de gând să susţină concret dezvoltarea şi accelerarea digitalizării României, Robert Berza a transmis că membrii Edge Institute vor sprijini autorităţile statului şi pe cei din mediul privat care vor să facă paşi spre digitalizare cu expertiză, date şi studii care să îi ajute în demersurile lor.
„Rolul unui Think Tank este să încerce să sprijine teme şi să oferim soluţii şi să facem un transfer de know-how şi să fim facilitatorii unui transfer de know-how către România, la nivel de date, studii de caz simple, cu cetăţenul român în centru, şi încercarea de a le aduce permanent oe masa decidenţilor. Rolul unui think tank nu este neapărat să execute.
Dacă vorbim de servicii publice, nu vom strânge noi oameni care să codeze sau să facem un parteneriat direct în care implicăm anumite companii, însă vrem să aducem know-how pentru a îmbunătăţi produsele de la început, pentru a implica cetăţeanul de la început, prin prin studii de piaţă calitative sau cantitative. Eforturile noastre sunt în a sprijini tema prin informaţii mai bune, ştiinţific puse, şi prin aplicabilitatea către cetăţeni plus coagularea oamenilor la aceeaşi masă.”
Boardul Edge Institute reuneşte experţi din diverse domenii, printre care Cosmin Alexandru (consultant leadership şi fondator Teamology), Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Preşedinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniş (profesor universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română), Dragoş Stanca (antreprenor tech, fondator UPGRADE 100) şi Victor Guzun (consultant în transformare digitală şi fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia).
