Business Hi-Tech

Siveco despre raportul Corpului de control al premierului privind achiziţiile de soft din sectorul public: Există jucători cu cote de piaţă mai mari în relaţia cu instituţiile publice

Siveco despre raportul Corpului de control al premierului...

Autor: Adrian Seceleanu

08.12.2016, 16:31 229

Siveco nu se află în poziţia de furnizor dominant de software în relaţia cu instituţiile publice cu care a semnat contracte în perioada 2011-2015 chiar dacă a avut cele mai mari încasări în perioada respectivă, conform unor precizări transmise de companie după ce Corpul de control al primului ministru (CCPM) a publicat recent o sinteză a unui control privind achiziţiile de soft făcute de stat.

“Cota de piaţă de 12% a Siveco, relevată de materialul CCPM, nu denotă o situaţie de concentrare a pieţei, fiind sub cotele de piaţă deţinute de liderii ICT în diverse instituţii publice”, conform precizării tranmise de Siveco.

Sinteza publicată de Corpul de control arată că Siveco a avut în perioada 2011-iulie 2016 venituri de 378 mil. lei după ce a semnat 90 de contracte cu instituţii publice, fiind astfel compania cu cele mai mari venituri din acest punct de vedere. Pe locul doi se află “Grupul Teamnet”, cu venituri de 262 mil. lei din 27 de contracte. Datele din sinteza raportului de control arată că jucatori precum Teamnet sau UTI Grup au o cotă de piaţă dominantă în furnizarea de soft către instituţii precum Ministerul Mediului (Teamnet - cu o cotă de 71%) sau Ministerul Comunicaţiilor (UTI - 46%).

Datele din raportul CCPM şi cele raportate de companii la Finanţe arată că dintre cele 14 companii menţionate în raport, cea mai mare pondere în  business a contractelor cu statul a fost înregistrată de Siveco (peste 50%).

“Considerăm că poziţia companiei noastre în topul furnizorilor de soluţii software pentru sectorul guvernamental, în România, dar şi în alte ţări din lume, este un diferenţiator pozitiv pentru Siveco, atât din perspectiva competitivităţii la nivel european, cât şi a experienţei în derularea cu succes a unor proiecte complexe cu impact la nivel naţional”, au comentat datele din raport reprezentanţii Siveco.

Compania de soft a insistat şi asupra faptului că nu este furnizor al niciunei soluţii de soft neutilizate sau nefuncţionale (dintre cele menţionate în raportul de control). “Sinteza notei de informare a CCPM relevă faptul ca Siveco România nu se află în nici una dintre situaţiile de neconformitate referitoare la:  Produse/licenţe software achitate, instalate, dar neutilizate; Produse/licenţe software achitate, neimplementate/neutilizate; Produse/licenţe software achitate, dar incompatibile cu sistemele de operare existente; Toate soluţiile implementate de către echipa Siveco sunt funcţionale. În sinteza raportului CCPM, Siveco România este menţionată într-o singură situaţie cu dificultăţi în exploatarea softului – cea de la Inspectoratul de Stat în Construcţii. În acest proiect cota noastră de participare este de 3.8%. Componenta livrată de noi a fost recepţionată cu bine.”
Raportul a arătat că un număr de 9 instituţii publice au plătit peste 100 mil. lei pentru soluţii software care nu sunt utilizate sau funcţionează cu erori.

Semne de întrebare ridicate de raport

Sinteza raportului de control publicate săptămâna trecută de Corpul de control al premierului, document care nu are valoare administrativă ci a fost realizat doar pentru informarea conducerii mai multor instituţii, a fost realizat pe baza datele comunicate de 20 de entităţi publice în perioada de 5 ani şi jumătate menţionată anterior, şi arată că valoarea achiziţiilor de produse şi licenţe software a fost de 3,733 mld. lei cu TVA, pentru care a fost plătită suma totală de 3.131 mld. lei, cu TVA.

Raportul ridică însă semne de întrebare, atât din punctul de vedere al numărului de instituţii care au raportat informaţii, cât şi în ce priveşte profunzimea analizei. Astfel, nu este clar cum într-un raport care acoperă o perioadă atât de lungă de timp (aproape 6 ani) în topul furnizorilor de software pentru sectorul public nu apar companii precum Microsoft sau Oracle - despre care este cunoscut că au livrat aplicaţii şi soluţii pentru numeroase instituţii de stat şi că au un business de zeci de milioane de euro pe an în România.

O explicaţie ar putea fi dată de faptul că raportul nu a mers mai departe de numele companiilor care au semnat contractele cu instituţiile publice, astfel că dacă un partener al, spre exemplu, Oracle sau Microsoft (Siveco sau Teamnet sunt parteneri ai celor doi giganţi) a vândut tehnologii ale firmelor americane atunci acesta apare ca şi furnizor al softului în documentul CCPM. Aceasta este poate şi explicaţia pentru includerea în top a Telekom România Communications (fostul Romtelecom) - care nu dezvoltă software, însă este un jucător activ pe piaţa de soluţii integrate IT&C, împachetând produse de la mai mulţi furnizori.