Pandemia a accelerat dotarea instituţiilor de învăţământ cu tablete, laptopuri, table interactive şi alte dispozitive care ajută elevii să înveţe, astfel că următorul pas este ca profesorii şi elevii să înveţe să folosească platformele e-learning, a spus Sorin Ion, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în cadrul evenimentului ANIS International Summit.
„Surpriza a fost că de curând, aproape la întâmplare, am fost într-o şcoală de ţară, din judeţul Giurgiu. În fiecare clasă, iar asta am văzut şi în alte şcoli, avem table interactive care, culmea, sunt şi deschise şi utilizate. De fapt, asta este extrem de important. Nu mai vorbim de dotare, vorbim despre utilizarea platformelor de e-learning. Tot pandemia ne-a învăţat să utilizăm platformele. În acest moment este funcţională şi platforma de e-learning a Ministerului Educaţiei, Biblioteca virtuală Edulib. În fiecare zi întreb câţi utilizatori noi mai avem pe platformă, pentru că sunt create peste 800.000 de conturi şi din păcate nu merge exponenţial cum mi-aş fi dorit eu, dar merge liniar, crescător”, a spus acesta.
El a adăugat că următorul pas este formarea continuă a profesoirilor pentru utilizarea tehnologiilor digitale.
„Pentru că, dacă avem pretenţia ca elevii noştri să iasă alfabetizaţi digital, trebuie să avem nişte profesori alfabeţi digital. Avem program de formare pentru 100.000 de profesori pentru pedagogie digitală. numărul total de profesori din învăţământul preuniversitar este puţin peste 200.000, deci obiectiv este jumătate dintre ei, ceea ce e bine. O parte dintre ei au fost deja formaţi.”
O altă problemă semnalată de Sorin Ion este curricula care trebuie să fie mereu la zi cu ce se întâmplă în „lume”.
„Fondul problemei este curricula. De curând am avut o dezbatere intensă pe planurile-cadru de la liceu, care înseamnă etapa premergătoare a programelor şcolare, adică a unor curricule noi. N-am să reiau dezbaterile, dar ceea ce ar trebui să se înţeleagă din proiect, propus de Ministerul Educaţiei, este că am oferit autonomie şi decizie locală şcolilor, prin numărul mult mai mare de ore la dispoziţia şcolii, care pot fi îndreptate către tehnologii, dar şi către alte domenii de interes. Evident că aici trebuie să ne întoarcem puţin, pentru că dacă vorbim de competenţe digitale, trebuie să ne întoarcem cât mai jos pe scara vârstei şi va trebui obligatoriu să revizuim şi curricula la clasele de învăţământ gimnazial, pentru că acum, dacă spun că sunt de vreo opt ani sunt deja vechi, şi cred că toată lumea înţelege că opt ani în epoca digitală înseamnă foarte mult.”
Alte declaraţii
Avem nevoie de învăţare bazată pe proiecte şi parteneriate cu mediul privat. Să simt că aici lucrurile merg mult mai bine decât s-ar crede în public, pentru că fiecare vede bucăţica lui de interes. Dar noi vedem numărul mare de parteneriate pe care le avem cu companii mari, cu organizaţii nonguvernamentale. Suntem deja pionier în domeniul utilizării inteligenţei artificiale şi avem câteva colaborări pe acest domeniu. Nu în ultimul rând, încurajăm foarte mult competiţiile pe zona de tehnologie. Avem incredibil de multe echipe de robotică în ţara asta, despre care puţină lume ştie, dar eu sper că cei prezenţi aici, în sală, ştiu mai mult decât media naţională.
