Comisia Europeană a publicat joi strategia pentru susţinerea startup-urilor şi scale-up-urilor, cu planuri de a aborda unele dintre barierele cheie în calea creşterii companiilor de tehnologie din UE. Pachetul de acţiuni propune armonizarea pieţelor naţionale fragmentate şi acoperirea deficitului de finanţare pentru companiile aflate într-un stadiu mai avansat, cu ajutorul unui nou fond dedicat acestor proiecte.
Strategia propune aproape 30 de acţiuni care urmează să fie realizate în următorii doi ani pentru a rezolva aceste probleme.
“Startup-urile şi scaleup-urile au fundaţii solide pentru a prospera în UE, inclusiv o forţă de muncă înalt calificată şi un sistem de reglementare stabil. UE este o putere economică globală, cu o poziţie de lider în cercetare şi inovare, o piaţă unică de 450 de milioane de consumatori, concurenţă eficientă şi echitabilă, economii substanţiale ale gospodăriilor, un mediu de investiţii şi de afaceri predictibil, fondat pe statul de drept. Antreprenoriatul tehnologic este în creştere, cu mai multe startup-uri lansate anual decât în SUA şi o creştere de patru ori a numărului de companii aflate în stadiu incipient din 2015.
Strategia UE pentru Startup-uri şi Scaleup-uri îşi propune să facă din Europa cel mai bun loc din lume pentru lansarea şi dezvoltarea companiilor globale bazate pe tehnologie, inclusiv a companiilor de tehnologie avansată (deep tech). Aceasta se concentrează pe sprijinirea inovatorilor, fondatorilor şi investitorilor pentru a alege Europa prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru startup-uri şi scaleup-uri, permiţându-le să valorifice noile oportunităţi geopolitice şi reducând motivele pentru relocarea în afara UE. Acest lucru este crucial pentru tehnologiile strategice, cum ar fi, de exemplu, inteligenţa artificială, tehnologiile cuantice, semiconductorii avansaţi, tehnologia medicală, biotehnologia, aplicaţiile bioeconomice, tehnologiile curate şi energia (inclusiv tehnologia nucleară), tehnologiile legate de apă şi cele marine (blue tech), securitatea, apărarea, spaţiul, robotica şi materialele avansate.
Pentru a realiza acest lucru, strategia urmăreşte să orienteze economia europeană către un model mai antreprenorial şi inovator. Aceasta îşi propune să creeze un ecosistem dinamic în care viziunea îndrăzneaţă şi asumarea calculată a riscurilor sunt încurajate, iar eşecul este văzut ca un pas necesar către progres. Strategia va impulsiona schimbări politice şi de reglementare în întreaga UE, Comisia oferind un exemplu în acest sens. Scopul este de a deschide calea pentru o nouă generaţie de startup-uri, centauri şi unicorni europeni care au potenţialul de a deveni lideri tehnologici globali.
Strategia stabileşte o serie de măsuri legislative, politice şi de sprijin financiar în favoarea startup-urilor şi scaleup-urilor europene, atât la nivelul UE, cât şi la nivelul statelor membre.
Strategia este structurată în funcţie de diferitele nevoi pe care o companie inovatoare le poate întâmpina de-a lungul ciclului său de viaţă, de la înfiinţare la extindere, până la maturizare şi succes în UE”, conform documentului.
Pe scurt, aceasta este lista de acţiuni propuse şi termenele de implementare:
Strategia UE pentru start-up-uri şi scale-up-uri. Rezumatul acţiunilor
I. ACŢIUNI PRIVIND REGLEMENTAREA FAVORABILĂ INOVĂRII
• Al 28-lea regim pentru companii (Trim. 1 2026)
• Portofele Europene de Afaceri (Trim. 4 2025)
• Actul European privind Inovarea (Trim. 1 2026)
• "Test de Rezistenţă la Inovare" voluntar (Trim. 1 2026)
• Reducerea sarcinilor de reglementare în sectoarele strategice (începând cu 2025)
• Revizuirea Regulamentului privind Standardizarea (2026)
• Studiu privind restructurarea corporativă (2026)
II. ACŢIUNI PENTRU O MAI BUNĂ FINANŢARE A STARTUP-URILOR ŞI SCALEUP-URILOR
• Extinderea şi simplificarea Consiliului European pentru Inovare (2025)
• Fondul Scaleup Europe (2026)
• Pactul European pentru Investiţii în Inovare (2026)
• Instrumente europene de investiţii pentru startup-urile şi scaleup-urile din domeniul securităţii şi apărării (2026)
• Cadru pentru evaluarea proprietăţii intelectuale (Trim. 2 2027)
• Sprijin pentru business angels europeni (2026)
• Revizuirea definiţiei "întreprinderii în dificultate" (începând cu Trim. 2 2025)
• Revizuirea Orientărilor privind fuziunile orizontale şi non-orizontale (2027)
• Reţeaua Corporativă Europeană (2026)
III. ACŢIUNI PENTRU ABSORBŢIA RAPIDĂ PE PIAŢĂ ŞI EXPANSIUNE
• Iniţiativa "De la Laborator la Unicorn" (2026)
• Măsuri de achiziţii publice pro-inovare (2025-2026)
IV. ACŢIUNI PENTRU SPRIJINIREA CELOR MAI BUNE TALENTE DIN EUROPA
• Iniţiativa "Blue Carpet" (Covorul Albastru) (2025-2026)
• Pachetul privind Mobilitatea Echitabilă a Forţei de Muncă (2026)
V. ACŢIUNI PENTRU ACCESUL LA INFRASTRUCTURĂ, REŢELE ŞI SERVICII
• Carta Accesului pentru utilizatorii industriali la infrastructurile de cercetare şi tehnologie (2025)
• Actul European privind Inovarea care promovează accesul companiilor inovatoare la infrastructurile europene de cercetare şi tehnologie (Trim. 1 2026)
• Orientări privind normele aplicabile în materie de ajutoare de stat pentru universităţi şi organizaţii publice de cercetare în vederea acordării accesului la infrastructură (2026)
VI. ACŢIUNI PENTRU MĂSURAREA PROGRESULUI
• Definirea startup-urilor, scaleup-urilor şi companiilor inovatoare (2026)
• Sondaj anual privind startup-urile şi scaleup-urile (începând cu 2026)
• Tabloul de Bord European pentru Startup-uri şi Scaleup-uri (începând cu 2026)
Acţiunile propuse de Comisia Europeană, în detaliu
• Comisia va propune un al 28-lea regim european (un cadru normativ european unic) care va oferi un set unic de reguli pentru companii. Acesta ar include un cadru juridic corporativ la nivelul UE, bazat pe soluţii digitale în mod implicit (digital-by-default), şi va ajuta companiile să depăşească barierele în ceea ce priveşte înfiinţarea, extinderea şi operarea companiilor pe Piaţa Unică. Se va explora posibilitatea de a permite companiilor să se înfiinţeze în Europa mai rapid, ideal în termen de 48 de ore (Trim. 1 2026).
• Comisia va propune Portofelul European de Afaceri (European Business Wallet) ca piatră de temelie pentru desfăşurarea afacerilor într-un mod simplu şi digital în UE, stabilind o identitate digitală pentru toţi operatorii economici şi oferind un cadru pentru partajarea datelor şi acreditărilor verificate, pentru a permite interacţiuni digitale fluide între operatorii economici şi administraţiile publice din întreaga Uniune (Trim. 4 2025).
• Comisia va propune un Act European privind Inovarea (European Innovation Act) care va promova, de asemenea, mediile de testare reglementate (regulatory sandboxes), pentru a permite inovatorilor să dezvolte şi să testeze idei noi. Acesta va conţine o definiţie juridică comună şi principii de bază privind stabilirea mediilor de testare reglementate, inclusiv medii de testare transfrontaliere sau bazate pe locaţie, asigurând în acelaşi timp nevoile specifice sectoriale (Trim. 1 2026).
• Comisia va propune un „Test de Rezistenţă la Inovare” (Innovation Stress Test) voluntar pentru statele membre, constând în recomandări adresate acestora pentru a evalua sistematic impactul potenţial asupra inovării atunci când pregătesc legislaţie naţională nouă sau revizuită (Trim. 1 2026).
• Comisia va înainta propuneri pentru a reduce sarcinile de reglementare în sectoarele strategice prin viitoare propuneri legislative şi non-legislative sectoriale, cum ar fi Actul UE privind Biotehnologia (EU Biotech Act), Strategia UE privind Bioeconomia (EU Bioeconomy Strategy), Strategia UE privind Ştiinţele Vieţii (EU Life Science Strategy), Actul privind Materialele Avansate (Advanced Materials Act), Regulamentul privind Dispozitivele Medicale (Medical Devices Regulation) şi Pachetul Omnibus de Simplificare în Domeniul Apărării (Omnibus Defence Simplification Package) (începând cu 2025).
• Comisia va revizui Regulamentul privind Standardizarea (Standardisation Regulation) pentru a face procesele de stabilire a standardelor mai rapide şi mai accesibile, în special pentru IMM-uri şi startup-uri (Trim. 2 2026).
• Comisia va lansa un studiu pentru a evalua măsura în care restructurarea corporativă, aşa cum este organizată şi reglementată la nivelul UE şi al statelor membre, creează obstacole pentru startup-uri, scaleup-uri şi companii inovatoare în ceea ce priveşte adaptarea afacerilor şi inovarea în diferite sectoare ale economiei, pe baza datelor la nivel de firmă (2026). Acest studiu va sprijini implementarea Foii de Parcurs pentru Locuri de Muncă de Calitate (Quality Jobs Roadmap) şi a Pachetului privind Mobilitatea Echitabilă a Forţei de Muncă (Fair Labour Mobility package).
• Comisia va extinde Consiliul European pentru Inovare (CEI) şi va simplifica regulile acestuia. CEI îşi va spori concentrarea asupra finanţării etapizate, orientate către provocări, pentru inovaţiile cu risc ridicat, prin introducerea mai multor procese de tip ARPA (Advanced Research Projects Agency). De asemenea, îşi va extinde Reţeaua de Investitori de Încredere (Trusted Investor Network) şi se va angaja mai bine cu centaurii (Un centaur este o companie cu capital privat – un startup – cu o valoare de piaţă de 100 de milioane de euro sau mai mare) şi unicornii (companie cu o evaluare de peste 1 mld. euro) din UE pentru feedback privind politicile (2025).
• Comisia va colabora cu investitori privaţi pentru a implementa, ca parte a Fondului CEI, un Fond Scaleup Europe (Scaleup Europe Fund) bazat pe piaţă, gestionat privat şi cofinanţat privat, cu o strategie de investiţii concentrată, menită să acopere deficitul de finanţare al companiilor de tehnologie avansată (deep tech).
• Fondul Scaleup Europe va mobiliza fonduri private semnificative şi va realiza investiţii directe de capital în sectoare strategice, pentru a contribui la suveranitatea tehnologică şi securitatea economică a Europei. Implementarea Fondului Scaleup Europe nu aduce atingere următorului Cadru Financiar Multianual. Fondul Scaleup Europe va lucra în strânsă cooperare cu InvestEU şi în complementaritate cu Iniţiativa Campionii Tehnologici Europeni (European Tech Champions Initiative) şi alte instrumente ale Grupului BEI (2026).
• Comisia, în coordonare cu Grupul BEI, va colabora cu marii investitori instituţionali pentru a dezvolta un Pact European pentru Investiţii în Inovare (European Innovation Investment Pact) voluntar, pentru cei care se angajează să investească o parte din activele lor gestionate în fonduri de fonduri UE, fonduri de capital de risc şi scaleup-uri nelistate (2026).
• Comisia va valorifica şi consolida instrumentele existente şi va dezvolta noi instrumente pentru a investi în startup-urile şi scaleup-urile europene din domeniul securităţii şi apărării, în conformitate cu Cartea Albă privind Apărarea (White Paper on Defence) şi pe baza viitorului Pachet Omnibus de Simplificare în Domeniul Apărării. Aceste instrumente ar putea include abordări de finanţare mai flexibile şi adaptive pentru inovatorii emergenţi din domeniul apărării, inclusiv din Ucraina, cum ar fi sprijinul direcţionat către entităţi unice; precum şi consolidarea şi extinderea gamei de opţiuni de finanţare UE disponibile, inclusiv instrumente de capital şi de creanţă (2026).
• Comisia va dezvolta un cadru pentru evaluarea proprietăţii intelectuale (IP valuation) pentru finanţarea garantată cu proprietate intelectuală, în cooperare cu Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. (Trim. 2 2027).
• Comisia va sprijini investitorii de tip business angel europeni şi reţelele acestora pentru a crea mai multe posibilităţi de creştere pentru startup-urile tinere (2026).
•Comisia, în contextul viitoarei revizuiri a Orientărilor privind Salvarea şi Restructurarea (Rescue and Restructuring Guidelines), va revizui definiţia „întreprinderii în dificultate”, luând în considerare posibilele obstacole pentru anumite startup-uri şi scaleup-uri, care nu sunt în pericol de a ieşi de pe piaţă, de a beneficia de alte tipuri de ajutoare de stat (începând cu Trim. 2 2025).
• Comisia va revizui Orientările privind fuziunile orizontale şi non-orizontale (Horizontal and Non-Horizontal merger Guidelines), având în vedere criterii dinamice precum concurenţa prin inovare (2027).
• Comisia va crea o Reţea Corporativă Europeană (European Corporate Network) pentru a integra mai bine marile companii, investitorii de tip corporate venture şi achizitorii corporativi în ecosistemul de inovare al UE şi pentru a beneficia de soluţiile inovatoare dezvoltate de startup-uri. Membrii reţelei ar oferi consiliere privind politicile aferente, s-ar angaja în activităţi de matchmaking cu startup-uri şi şi-ar asuma un angajament voluntar de a privilegia startup-urile europene atunci când interacţionează, investesc şi achiziţionează soluţii inovatoare, în special atunci când utilizează fonduri publice sau când operează infrastructuri critice de cercetare sau tehnologie (2026).
• Comisia va lansa o Iniţiativă „De la Laborator la Unicorn” (Lab to Unicorn Initiative) pentru a accelera comercializarea rezultatelor cercetării. În cadrul acestei iniţiative, Comisia: • va sprijini principalele Hub-uri Europene de Startup-uri & Scaleup-uri, ancorate în ecosisteme universitare puternice, pentru a crea reţele şi a colabora transfrontalier, pentru a oferi acces startup-urilor şi scaleup-urilor la serviciile, infrastructurile şi companiile celorlalţi. Sinergiile cu reţelele existente vor fi valorificate acolo unde este relevant (2026); • va dezvolta un model (blueprint) pentru licenţiere, partajarea redevenţelor şi veniturilor, şi participarea la capital pentru instituţiile academice şi inventatorii acestora la comercializarea proprietăţii intelectuale şi crearea de spinoff-uri, urmând cele mai bune practici comerciale. Comisia va sprijini dezvoltarea capacităţilor Oficiilor de Transfer Tehnologic (Technology Transfer Offices) şi crearea de roluri de „constructori de afaceri” (venture builders) în organizaţiile care desfăşoară activităţi de cercetare, inclusiv Organizaţiile de Cercetare şi Tehnologie, infrastructurile de cercetare şi universităţile (2026); va oferi îndrumare juridică şi de implementare privind normele aplicabile în materie de ajutoare de stat pentru a sprijini startup-urile, clarificând condiţiile în care universităţile şi organizaţiile publice de cercetare pot acorda drepturi de proprietate intelectuală în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (2026).
• Comisia va propune un set de măsuri pentru achiziţiile publice pro-inovare. În special: în contextul revizuirii directivelor UE privind achiziţiile publice, Comisia va căuta modalităţi de a îmbunătăţi şi simplifica accesul la achiziţiile publice, ţinând cont de nevoile startup-urilor şi scaleup-urilor. Consultarea publică ar analiza, de asemenea, probleme deosebit de relevante pentru startup-uri şi scaleup-uri, cum ar fi limitarea specificaţiilor excesive şi a cerinţelor financiare exagerate din documentaţiile de atribuire şi introducerea unor dispoziţii privind drepturile de proprietate intelectuală mai favorabile inovării şi ingineria valorii.
• În contextul revizuirii directivei UE privind achiziţiile publice în domeniul apărării şi securităţii, Comisia va căuta modalităţi de a promova posibila preferinţă UE în achiziţii pentru a consolida competitivitatea şi suveranitatea tehnologică a UE.
• În contextul Actului European privind Inovarea, completând cele de mai sus, Comisia va căuta modalităţi de a creşte investiţiile totale în achiziţiile publice şi private de inovare în întreaga Europă prin i) furnizarea unei proceduri accelerate pentru achiziţiile publice de servicii de C&D care nu intră sub incidenţa directivelor UE privind achiziţiile publice, inclusiv achiziţiile precomerciale; ii) stimularea strategiilor de achiziţie orientate spre inovare pentru achizitorii privaţi.
• Comisia va lansa o iniţiativă „Blue Carpet” pentru a sprijini atragerea şi retenţia talentelor înalt calificate şi diverse din UE şi din ţări terţe. Ca parte a acestei iniţiative, Comisia va (2025-2026): promova activ şi consolida în continuare educaţia antreprenorială şi perfecţionarea competenţelor, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT), promovând o participare echilibrată din perspectiva genului şi diversă; Dezvolta un model pentru un cadru de dezvoltare a carierei academice care recompensează activităţile de comercializare a cercetării, inclusiv tranziţia de la universitate la industrie şi înapoi, cum ar fi în criteriile de evaluare şi promovare a personalului academic, ca parte a cadrului de competenţe al personalului academic anunţat în Uniunea Competenţelor (Union of Skills); Explora cele mai bune practici privind tratamentul opţiunilor de acţiuni pentru angajaţi (employee stock options) pentru startup-uri, inclusiv luarea în considerare a unor măsuri legislative pentru armonizarea anumitor aspecte ale tratamentului acestora; Propune o recomandare pentru eliminarea obstacolelor fiscale pentru angajaţii transfrontalieri care lucrează de la distanţă pentru startup-uri şi scaleup-uri; Prezenta un Pachet privind Mobilitatea Echitabilă a Forţei de Muncă (Fair Labour Mobility Package), inclusiv clarificarea regulilor de coordonare a securităţii sociale în cazul muncii la distanţă transfrontaliere şi o Iniţiativă privind Portabilitatea Competenţelor (Skills Portability Initiative) pentru a facilita şi simplifica în continuare recunoaşterea calificărilor, inclusiv pentru resortisanţii ţărilor terţe (2026). Adopta o Strategie UE privind Vizele (EU Visa Strategy) care va include măsuri pentru a atrage mai bine studenţi, cercetători, antreprenori şi lucrători calificaţi înalt calificaţi din ţări terţe să vină în UE, de exemplu prin valorificarea la maximum a Directivei privind Studenţii şi Cercetătorii (Students and Researchers Directive) şi a Directivei Cartea Albastră UE (Blue Card Directive), în special pentru fondatorii de startup-uri (Trim. 4 2025); Pilota iniţiativa Oficii Multifuncţionale de Acces Juridic (Multipurpose Legal Gateway Offices) cu un accent specific pe competenţele TIC (Trim. 4 2025). Proiectul pilot va servi drept ghişeu unic pentru informaţii şi asistenţă pentru profesioniştii înalt calificaţi, studenţii şi cercetătorii din sectorul TIC, care sunt interesaţi să lucreze în UE; Desfăşura activităţi de informare direcţionate pentru a promova Directiva Cartea Albastră UE în rândul lucrătorilor înalt calificaţi din afara UE şi al angajatorilor cu privire la beneficiile statelor membre UE de a obţine un acces mai uşor la statutul de rezident pe termen lung în UE; Încuraja statele membre să pună în aplicare scheme accelerate care să permită fondatorilor de startup-uri eligibili să obţină un permis de şedere şi de muncă prin proceduri simplificate şi accelerate; Simplifica şi consolida serviciile EURAXESS existente pentru inovatori, inclusiv prin oferirea de sprijin personalizat talentelor din afara UE, cu informaţii esenţiale privind procedurile respective din diferite state membre ale UE.
• Comisia va dezvolta o Cartă a Accesului (Charter of Access) pentru utilizatorii industriali la infrastructurile de cercetare şi tehnologie, inclusiv pentru startup-uri şi scaleup-uri, şi, acolo unde este necesar, va simplifica şi armoniza condiţiile de acces şi contractuale divergente. Comisia va sprijini financiar accesul la facilităţile de calcul pentru Inteligenţă Artificială (IA) pentru startup-uri (2025).
• Bazându-se pe Cartă, Actul European privind Inovarea va promova în continuare accesul companiilor inovatoare la infrastructurile europene de cercetare şi tehnologie prin măsuri legislative (Trim. 1 2026).
• Comisia va oferi îndrumare juridică şi de implementare privind normele aplicabile în materie de ajutoare de stat pentru a clarifica condiţiile în care universităţile şi organizaţiile publice de cercetare pot acorda acces la infrastructură în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (2026).
• Comisia va propune o definiţie a startup-urilor, scaleup-urilor şi companiilor inovatoare, ţinând cont de definiţiile existente ale IMM-urilor şi ale companiilor cu capitalizare medie mică (small mid-caps) (Trim. 1 2026).
• Comisia va înfiinţa un Tablou de Bord European pentru Startup-uri şi Scaleup-uri (European Startup and Scaleup Scoreboard) care va măsura, pe baza unui set de indicatori, performanţa ecosistemelor europene şi naţionale de startup-uri şi scaleup-uri. Indicatorii vor include, printre altele, numărul de startup-uri, scaleup-uri, centauri şi unicorni. Acesta va fi, de asemenea, utilizat pentru a măsura impactul Strategiei prin utilizarea a trei Indicatori Cheie de Performanţă (Key Performance Indicators - KPI): 1) creşterea numărului de startup-uri în UE, 2) creşterea numărului de centauri în UE şi 3) creşterea numărului de unicorni în UE (începând cu 2026), şi modul în care aceştia se compară cu competitorii globali. Comisia va efectua un sondaj anual privind startup-urile şi scaleup-urile pentru a evalua percepţia fondatorilor de companii inovatoare asupra îmbunătăţirii mediului de reglementare al UE.
